3ra-577/22 — contestarea actului administrativ

3ra-577/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-577/2022

2-20131831-01-3ra-30052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: M.Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G.Dașchevici, Gh.Mîra)

Î N C H E I E R E

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria comunei Ciorescu și

Primarul comunei Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie

Barbacari,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Lisițîn Svetlana împotriva Primăriei comunei Ciorescu și

Primarul comunei Ciorescu, mun.Chișinău cu privire la accesul la informație și

compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La data de 22 octombrie 2020, Lisițîn Svetlana a depus cerere de chemare în

judecată în contencios administrativ împotriva Primăriei com. Ciorescu și

Primarului com. Ciorescu, mun.Chișinău, Grițac Alina solicitând recunoașterea

ilegalității refuzului nr. 02/1-38-529 din 19 septembrie 2020, obligarea eliberării

copiei autentificate a deciziei Consiliului com. Ciorescu, mun.Chișinău nr. 2/5 din

26 aprilie 2006, încasarea sumei de 15 000 lei cu titlu de prejudiciu moral și a

sumei de 1 500 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

În motivarea acțiunii a menționat că, la 18 septembrie 2020 s-a adresat

Primăriei com. Ciorescu, mun.Chișinău cu cerere privind eliberarea copiei

autentificate a deciziei Consiliului com. Ciorescu, mun.Chișinău nr. 2/5 din 26

aprilie 2006, însă i s-a refuzat examinarea acesteia.

A notat că i s-a încălcat dreptul de acces la informație oficială, drept garantat

de Legea privind accesul la informație și Convenția Europeană pentru Drepturile

Omului.

Prin hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a

admis parțial acțiunea.

S-a anulat răspunsul nr. 02/1-38-529 din 19 septembrie 2020 semnat de

Primarul interimar al com. Ciorescu, Grițac Alina. S-a obligat Primăria com.

Ciorescu să elibereze reclamantei Lisițîn Svetlana copia autentificată a deciziei

Consiliului com. Ciorescu nr. 2/5 din 26 aprilie 2006. S-a dispus încasarea în mod

1

solidar din contul Primăriei com. Ciorescu și Primarului com. Ciorescu în

beneficiul Lisițîn Svetlana suma de 1 500 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență

juridică și suma de 1 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral. În rest acțiunea s-a

respins ca neîntemeiată.

Invocând ilegalitatea hotărârii instanței de fond, la 8 aprilie 2021, Primăria

com. Ciorescu și Primarul com. Ciorescu au declarat apel împotriva hotărârii

Judecătoriei Chișinău (sediul Rîșcani) din 09 martie 2021.

Din materialele cauzei rezultă că, dispozitivul hotărîrii instanței de fond a fost

pronunțat public la 09 martie 2021, iar cererea de apel a fost depusă la 8 aprilie

2021, prin urmare Completul judiciar constată că, apelul declarat de Primăria com.

Ciorescu și Primarul com. Ciorescu a fost depus în interiorul termenului legal.

Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Primăria comunei Ciorescu și Primarul comunei Ciorescu,

mun.Chișinău și s-a menținut hotărârea din 09 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a invocat că în speță, raportul juridic

litigios este reglementat de Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, care conține norme speciale aferente procesului de asigurare și realizare a

dreptului de acces la informațiile de interes public, iar aceste situații fiind stipulate

exhaustiv, nu pot fi aplicate discreționar de către instanța de judecată.

Conform art. 5 alin. (3) din Legea cu privire la actele normative nr. 100 din 22

decembrie 2017, normele juridice speciale sunt aplicabile în exclusivitate anumitor

categorii de raporturi sociale sau subiecți strict determinați. În caz de divergență

între o normă generală și o normă specială, care se conțin în acte normative de

același nivel, se aplică norma specială.

Iar, potrivit art. 7 alin. (3) din aceiași Lege, în cazul în care între două acte

normative cu aceeași forță juridică apare un conflict de norme, se aplică

prevederile ultimului act normativ adoptat, aprobat sau emis, cu excepția situațiilor

prevăzute la art.5 alin.(3) și (4). Prin urmare, persoana care se consideră lezată de

către furnizorul de informații într-un drept sau interes legitim al său, într-una din

formele prevăzute de art. 21 alin. (3) din Legea privind accesul la informație,

dispune de dreptul de a ataca acțiunile furnizorului, atât pe cale extrajudiciară, cât

și direct în instanța de judecată.

Potrivit art. 23 din Legea privind accesul la informație nr. 982 din 11 mai

2000, (1) În cazul în care persoana care consideră că drepturile sau interesele

legitime în ceea ce privește accesul la informație i-au fost lezate, precum și în cazul

în care nu este satisfăcută de soluția dată de către conducerea furnizorului de

informații sau de către organul ierarhic superior al acestuia, ea poate ataca acțiunile

sau inacțiunea furnizorului de informații direct în instanța de contencios

administrativ competentă. (2) Sesizarea instanței de judecată se va efectua în

termen de o lună de la data primirii răspunsului de la furnizorul de informații sau,

în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-l primească. Dacă

solicitantul de informații a atacat anterior acțiunile furnizorului de informații pe

cale extrajudiciară, termenul de o lună curge de la data comunicării răspunsului

conducerii furnizorului de informații și/sau organului ierarhic superior al acestuia

sau, în caz dacă nu a primit răspuns, de la data cînd trebuia să-l primească.

Svetlana Lisițîn a contestat răspunsul nr. 02/1-38-529 din 19 septembrie 2020

semnat de Primarul com. Ciorescu, Grițac Alina (care a fost recepționat la 23

2

septembrie 2020), direct în instanța de contencios administrativ la 22 octombrie

2020.

La acest capitol, instanța de apel a menționat că în conformitate cu

prevederile art. 24 al Legii privind accesul la informație, nr. 982-XIV din

11.05.2000, în funcție de gravitatea efectelor pe care le-a avut refuzul nelegitim al

funcționarului public, responsabil pentru furnizarea informațiilor oficiale, de a

asigura accesul la informația solicitată, instanța de judecată decide aplicarea unor

sancțiuni în conformitate cu legislația, repararea prejudiciului cauzat prin refuzul

nelegitim de a furniza informații sau prin alte acțiuni ce prejudiciază dreptul de

acces la informații, precum și satisfacerea neîntîrziată a cererii solicitantului.

Instanța de apel a constatat că, la caz nu pot fi reținute alegațiile părții

apelante în vederea declarării acțiunii ca fiind inadmisibilă în temeiul art. 207 alin.

(2) lit. f) Cod administrativ. Or, din analiza materialelor cauzei, s-a reținut cu

certitudine faptul că, obiectul prezentei acțiuni este reglementat de prevederile

Legii privind accesul la informație, nr. 982-XIV din 11.05.2000, prevederile căreia

exceptează persoana care consideră că drepturile sau interesele legitime în ceea ce

privește accesul la informație i-au fost lezate de la respectarea procedurii prealabile

atît în partea contestării răspunsului cît și în partea reparării prejudiciului.

Prin urmare, instanța de apel a notat că acțiunea reclamantei Svetlana Lisițîn

depusă direct în instanța de contencios administrativ a fost depusă în termen, din

care motive, prima instanță corect a reținut spre examinare fondul cerințelor

formulate în acțiune.

La data de 11 aprilie 2022, Primăria comunei Ciorescu și Primarul comunei

Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari a depus

recurs împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a solicitat admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii (f.d.130-134).

În susținerea recursului a invocat că în litigiul dat respectarea procedurii

prealabile este obligatorie, acțiune care nu a fost respectată de către Svetlana

Lisițîn, considerent din care cererea de chemare în judecată a Svetlanei Lisițîn

împotriva Primarul comunei Ciorescu și funcționarul public Primarul interimar

Alina Grițac, privind recunoașterea refuzului nelegitim și obligarea eliberării

informației urmează a fi declarată inadmisibilă.

Or, conform art. 208 alin. (1) Codul administrativ, în cazurile prevăzute de

lege, pînă la înaintarea acțiunii în contencios administrativ, se va respecta

procedura prealabilă

S-a notat în cererea de recurs că autoritatea publică emitentă soluționează

cererea prealabilă în termen de 15 zile calendaristice. Prevederile art.60 alin.(2)-(5)

se aplică corespunzător. Dacă prin cererea prealabilă se solicită și repararea

prejudiciului, atunci cererea privind repararea prejudiciului se examinează de

autoritatea publică emitentă în procedură administrativă separată

Astfel, se atestă cert faptul că procedura prealabilă în situația nominalizată

este obligatorie, or, Codul administrativ stipulează expres cazurile pentru care

procedura prealabilă nu se efectuează.

Conform art. 163 Codul administrativ, procedura de examinare a cererii

prealabile nu se efectuează dacă: a) actul administrativ individual este emis de

către Guvern, un consiliu local sau Adunarea Populară a Găgăuziei; b) decizia cu

privire la cererea prealabilă înrăutățește situația unei persoane față de situația din

3

decizia inițială; c) legea prevede expres adresarea nemijlocită în instanța de

judecată.

Prin urmare, s-a reiterat în recurs faptul că răspunsul Primăriei comunei

Ciorescu nr. 02/1-38-529 din data de 19 septembrie 2020 nu se încadrează în nici

unul din actele indicate expres în dispozițiile art. 163 Codul administrativ.

Ulterior, la data de 07 iunie 2022 Primăria comunei Ciorescu și Primarul

comunei Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari a

prezentat motivarea suplimentara a recursului.

În susținerea recursului a invocat că, informația solicitată de Svetlana Lisițîn

și anume Decizia Consiliului comunei Ciorescu nr. 2/5 din 26.04.2006 nu se află în

posesia APL Ciorescu, or aceasta a fost transmisă spre arhivare/păstrare în arhiva

municipiului Chișinău str. Teilor, 7/1, fapt care se confirmă prin procesul-verbal

nr. 18 de predare-primire a documentelor la păstrare de stat din 07.12.2012, în

condițiile legii, serviciului municipal de arhivă Chișinău.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 8 februarie 2022,

Primăria comunei Ciorescu și Primarul comunei Ciorescu, mun.Chișinău,

reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari a depus recurs la 11 aprilie 2022.

Dispozitivul deciziei din 8 februarie 2022 a instanței de apel a fost recepționat de

avocatul Anatolie Barbacari prin intermediul adresei electronice la 18 martie 2022

(f.d.128).

Decizia motivată din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

recepționată de către Primăria comunei Ciorescu, mun.Chișinău la data de 18 mai

2022 conform avizului de recepție (f.d.147-148).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Primăria comunei Ciorescu și Primarul comunei

Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul motivat la 11 aprilie 2022 și supliment la

recurs la 07 iunie 2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primăria comunei Ciorescu

și Primarul comunei Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie

Barbacari, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din

următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f).

4

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

5

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Primăria comunei Ciorescu și Primarul

comunei Ciorescu, mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Primăria comunei Ciorescu și Primarul comunei Ciorescu,

mun.Chișinău, reprezentați de avocatul Anatolie Barbacari se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

6