3ra-1052/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ.

3ra-1052/21 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1052/21

2-18158812-01-3ra-12102021

Prima instanță, Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud: L. Lavric)

Instanța de apel, Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „LAL”, reprezentată

de avocatul Alexei Tighinean, cu privire la ridicarea excepției de neconstituționalitate și

sesizarea Curții Constituționale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată „LAL” împotriva Primăriei mun.Chișinău și

Consiliului mun.Chișinău, terți Societatea cu Răspundere Limitată „Vasigur-Construct” și

Întreprinderea Mixtă „Delmar Construction” Societate cu Răspundere Limitată cu privire

la anularea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ,

c o n s t a t ă:

La 24 mai 2018, SRL „LAL” a depus cerere de chemare în judecată, în procedura

contenciosului administrativ, împotriva Primăriei mun.Chișinău și Consiliului

mun.Chișinău cu privire la anularea refuzului și obligarea emiterii actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că în baza deciziei nr.25/39-52 din 07

octombrie 1996 a Primăriei mun.Chișinău și contractului de arendă funciară nr.XXXXX

din 07 noiembrie 1996, Primăria mun.Chișinău i-a transmis în arendă, pe un termen de 5

ani, terenul cu suprafața de XXXXX ha, nr.cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX,

pentru utilizarea ulterioară a unei stații de parcare auto provizoriu, conform planului

Direcției generale arhitectură și urbanism. În baza actelor enunțate, la 26 martie 1999 a

înregistrat la OCT Chișinău dreptul de folosință și posesia asupra lotului de pământ

menționat.

Prin hotărârea din 05 februarie 2002 a Judecătoriei Economice de Circumscripție a

fost prelungit termenul de valabilitate a contractului de arendă funciară nr.XXXXX din 07

noiembrie 1996, pe un termen nedeterminat. Totodată, s-a stabilit că lotul de pământ

1

urmează să fie folosit până la valorificarea lui după destinație, conform planului general al

Departamentului arhitectură și urbanism.

Din cele menționate, reclamanta consideră că terenul cu suprafața de XXXXX ha,

nr.cadastral XXXXX, amplasat în XXXXX, îl deține cu drept de folosință și posesie

legitimă, fapt ce rezultă și din datele din Registrul bunurilor imobile.

Totodată, SRL „LAL” a reținut că, la 07 noiembrie 2017 a încheiat cu SC „Vasigur-

Construct” SRL contract de societate civilă nr.XXXXX, prin care s-au asociat, fără să

constituie persoană juridică, cu scopul să aducă împreună maximum de aporturi, având ca

obiect edificarea unui „complex” locativ, format din blocuri cu mai multe nivele și spații

comerciale de menire socială culturală pe adresa: XXXXX, împărțind între ei foloasele și

pierderile.

În baza actului juridic menționat, s-a obligat să pună la dispoziția SC „Vasigur-

Construct” SRL terenul cu suprafața de XXXXX ha, nr.cadastral XXXXX, amplasat în

XXXXX, pe care îl deține cu drept de folosință și posesie legitimă, precum și construcțiile

amplasate pe acest lot de pământ și anume, construcția cu nr.cadastral XXXXX, cu

suprafața de XXXXX m.p.; construcția accesorie cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de

XXXXX m.p.; construcția cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX m.p. și

construcția cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX m.p., iar ultima și-a asumat

responsabilitatea să efectueze proiectarea, construcția complexului locativ pe terenul

menționat și să organizeze darea în exploatare al acestuia.

La 12 martie 2018, s-a adresat Primăriei mun.Chișinău cu cererea nr.1868, solicitând

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea unui complex locativ cu spații de

menire social-culturală și parcări subterane din str. XXXXX.

Prin răspunsul nr.21/1868 din 21 martie 2018 a Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare, cererea a fost respinsă din motiv că, obținerea unor acte

permisive pentru proiectare/construire pe terenul indicat în proiectul concepției anexat, nu

este posibilă atât din cauza lipsei suportului juridic asupra lotului (terenul a fost transmis

în arendă SRL „LAL” pentru utilizarea unei stații de parcare auto - provizoriu), cât și

reieșind din prevederile actuale ale documentației de urbanism a localității, o parte din

terenul, ce constituie proprietate municipală, este sub acțiunea codului „C7”, ce prevede

amplasarea parcărilor auto cu multe niveluri.

Nefiind de acord cu refuzul autorității emitente, la 20 aprilie 2018, prin intermediul

reprezentantului său, în temeiul art.14 din Legea contenciosului administrativ nr.793 din

10 februarie 2000, s-a adresat Consiliului mun.Chișinău și Primăriei mun.Chișinău cu

cerere prealabilă, solicitând eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea

complexului locativ cu spații de menire social-culturală și parcări subterane din str.

XXXXX.

Prin scrisoarea nr.21/1131-p din 27 aprilie 2018 a Direcției generale arhitectură,

urbanism și relații funciare, cererea prealabilă a fost respinsă din motiv că potrivit pct.14

alin.(1) din Regulamentul cu privire la crearea și funcționarea ghișeului unic de autorizare

a lucrărilor de construcție, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1469 din 30 decembrie

2016, cererile ce țin de autorizarea lucrărilor de construcție pot fi depuse de proprietarul

terenului pe care urmează a fi executate lucrări de construcție și/sau persoanele care în

2

temeiul actului juridic (contract), decizie a autorității competente sau altui act juridic

conform legislației, dispun de dreptul de a efectua lucrări de construcție în privința

terenului/imobilului (în cazul dat terenul a fost atribuit provizoriu). Totodată, a comunicat

că terenul în cauză poate fi valorificat conform destinației doar după stabilirea unui

deținător final desemnat în condițiile legii, adjudecat prin licitație funciară, și având în

vedere prevederile documentației de urbanism, precum și necesitatea stringentă a

municipalității de parcări auto cu multe niveluri, cererea nu poate fi soluționată.

Reclamanta consideră că refuzul Primăriei mun.Chișinău privind eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectarea complexului locativ cu spații de menire

social-culturală și parcări subterane pe adresa XXXXX, este neîntemeiat și ilegal, din

următoarele considerente.

Conform art.3 alin.(1) și (2) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție (în redacția Legii în vigoare la data adresării cu cerere

prealabilă și acțiune în judecată), certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează

și se emite în baza cererii, în care se indică locul amplasării imobilului/terenului și la care

se anexează, în original și în copii, următoarele documente: b) buletinul de identitate

(pentru persoană fizică) sau certificatul de înregistrare (pentru persoană juridică); c)

raportul de expertiză tehnică, în caz de reconstruire, restaurare, modificare sau consolidare

a imobilului existent, elaborat de către experți tehnici atestați; d) acordul autentificat

notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în

procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit; e) schița de proiect avizată de arhitectul-șef, în cazul amplasării construcției în

zonă cu regim special stabilit prin documentația de urbanism și de amenajare a teritoriului;

f) schița de proiect avizată de Consiliul Național al Monumentelor Istorice de pe lângă

Ministerul Culturii, în cazul intervențiilor la monumentele de istorie, artă și arhitectură sau

în zonele construite înscrise în Registrul monumentelor Republicii Moldova ocrotite de

stat. Solicitarea altor documente decât cele prevăzute la alin.(1), nu se admite.

La rândul său, prevederile art.4 alin.(1) din aceeași lege, stipulează că, certificatul de

urbanism pentru proiectare se elaborează în baza documentației de urbanism și de

amenajare a teritoriului de către organele locale de arhitectură și urbanism din cadrul

administrației publice locale.

Iar, reieșind din prevederile art.5 alin.(1) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010,

certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează și se eliberează solicitantului

(beneficiarului) în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

În viziunea SRL „LAL” a întrunit toate cerințele legale pentru eliberarea certificatului

de urbanism, iar refuzul Primăriei mun. Chișinău și al Consiliului mun.Chișinău privind

eliberarea certificatului de urbanism pentru proiectarea complexului locativ cu spații de

menire social-culturală și parcări subterane pe adresa XXXXX, este neîntemeiat, lipsit de

temei legal.

În contextul enunțat, SRL „LAL” a solicitat admiterea acțiunii, recunoașterea ca fiind

ilegal refuzul Primăriei mun. Chișinău și al Consiliului mun.Chișinău expus în scrisoarea

nr.21/1868 din 21 martie 2018 privind eliberarea certificatului de urbanism pentru

proiectarea complexului locativ cu spații de menire social-culturală și parcări subterane pe

3

adresa XXXXX, cu obligarea pârâților să elaboreze și să-i elibereze certificat de urbanism

pentru proiectarea complexului locativ cu spații de menire social-culturală și parcări

subterane pe adresa XXXXX.

La 01 august 2018, SRL „Vasigur-Construct” a depus cerere în temeiul art.67 din

Codul de procedură civilă, solicitând introducerea sa în proces în calitate de intervenient

accesoriu.

Prin încheierea din 13 august 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

admisă cererea și atrasă în proces SRL „Vasigur-Construct” în calitate de intervenient

accesoriu.

Pe parcursul examinării cauzei și anume, la 03 septembrie 2018, SRL „LAL” a depus

cerere de concretizare a pretențiilor din acțiune, solicitând recunoașterea ca fiind ilegal

refuzul Primăriei mun. Chișinău și al Consiliului mun.Chișinău privind eliberarea

certificatului de urbanism pentru proiectarea complexului locativ cu spații de menire

social-culturală și parcări subterane pe adresa XXXXX, cu obligarea pârâților să elaboreze

și să-i elibereze certificat de urbanism pentru proiectarea complexului locativ cu spații de

menire social-culturală și parcări subterane pe adresa XXXXX, conform schiței de proiect

a ansamblului locativ cu spații de menire social-culturală și parcare subterană din

XXXXX, pe numele SRL „Vasigur-Construct” și SRL „LAL”.

Prin hotărârea din 17 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani a fost

admisă integral acțiunea depusă de SRL „LAL”. A fost recunoscut ilegal refuzul Primăriei

mun. Chișinău și al Consiliului mun.Chișinău privind eliberarea certificatului de urbanism.

Au fost obligați Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun.Chișinău să elaboreze pe numele

SRL „Vasigur-Construct” și SRL „LAL” certificat de urbanism pentru proiectarea

ansamblului locativ cu spații de menire social-culturală și parcare subterană pe adresa:

XXXXX, pe terenul cu nr.cadastral XXXXX, cu suprafața de XXXXX ha, în baza schiței

de proiect prezentate Direcției generale arhitectură, urbanism și relații funciare a

Consiliului mun.Chișinău.

La 09 octombrie 2018, Consiliul mun.Chișinău și Primăria mun.Chișinău au depus

cerere de apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 23 noiembrie 2018 a fost

prezentată motivarea apelului.

La 19 iunie 2020, Consiliul mun.Chișinău și Primăria mun.Chișinău au depus

supliment la cererea de apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei

hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii.

Prin încheierea din 21 septembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost atrasă în

proces în calitate de terț ÎM „Delmar Construction” SRL.

Prin decizia din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de

Primăria mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău și menținută hotărârea din 17

septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

La 01 iunie 2021, Consiliul mun.Chișinău și Primăria mun.Chișinău au depus recurs

împotriva deciziei instanței de apel.

La 28 iulie 2021, Consiliul mun.Chișinău și Primăria mun.Chișinău au prezentat

motivarea recursului (ținând cont de faptul că decizia integrală a instanței de apel a fost

notificată recurenților la 30 iulie 2021), solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a

4

deciziei din 25 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 17 septembrie 2018 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu emiterea unei decizii noi de respingere a

acțiunii depuse de SRL „LAL” ca neîntemeiată.

La 31 ianuarie 2022, Primăria mun. Chișinău și Consiliul mun. Chișinău au depus

supliment la cererea de recurs.

La 13 octombrie 2021, și ulterior la 01 februarie 2022, întru respectarea dreptului

părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa SRL

„LAL”, SRL „Vasigur Construct” și ÎM „Delmar Construction” SRL copia recursului

(inițial, motivat și cel suplimentar) depus de Primăria mun.Chișinău și Consiliul

mun.Chișinău, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referințelor, notificată SRL

„LAL” la 20 octombrie 2021, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție

nr.DS8005527248AS (f.d.209-210, 228, vol.II).

Afară de aceasta, la 24 ianuarie 2022 și respectiv la 25 ianuarie 2022, reprezentanții

SRL „LAL” și a SRL „Vasigur Construct”, avocații Alexei Tighinean și Vasile Ceban, au

luat cunoștință de actele cauzei (f.d. 215, 217, vol.II), însă intimații nu și-au valorificat

dreptul procesual de a depune referințe.

Completul specializat pentru examinare acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

examinând admisibilitatea recursului depus de Primăria mun.Chișinău și Consiliul mun.

Chișinău, prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, l-a numit pentru

examinare în fond în complet din 5 judecători.

La 31 mai 2022, intimata/reclamantă SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei

Tighinean, în conformitate cu art.121 din Codul de procedură civilă, a depus în instanța de

recurs cerere privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea în acest sens

a Curții Constituționale în vederea exercitării controlului constituționalității a următoarelor

prevederi legale și anume, a sintagmei „30 de zile” din dispozițiile art.245 alin.(2) din

Codul administrativ, art.42 din Codul funciar integral și a sintagmei „ale căror interese

pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit” din prevederile art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09

iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

La 21 iunie 2022, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, a depus

supliment la cererea privind ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea în

acest sens a Curții Constituționale în vederea exercitării controlului constituționalității și a

prevederilor art.218 alin.(1) din Codul administrativ.

Studiind cererea inițială și suplimentul la aceasta, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție constată necesitatea ridicării

excepției de neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, din motivele ce

succed.

Conform art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică

corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

5

În conformitate cu art.121 alin.(1) din Codul de procedură civilă, în cazul existenței

incertitudinii privind constituționalitatea legilor, a hotărârilor Parlamentului, a decretelor

Președintelui Republicii Moldova, a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului ce urmează a fi

aplicate la soluționarea unei cauze, instanța de judecată, din oficiu sau la cererea unui

participant la proces, sesizează Curtea Constituțională.

Aliniatul (2) al aceluiași articol, statuează că, la ridicarea excepției de

neconstituționalitate și sesizarea Curții Constituționale, instanța nu este în drept să se

pronunțe asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor

contestate, limitându-se exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

a) obiectul excepției intră în categoria actelor prevăzute la art.135 alin.(1) lit.a) din

Constituție;

b) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia ori este

ridicată de către instanța de judecată din oficiu;

c) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

d) nu există o hotărâre anterioară a Curții Constituționale, având ca obiect prevederile

contestate.

Distinct, se reține că la 09 februarie 2016 Curtea Constituțională a Republicii

Moldova a adoptat Hotărârea nr.2 „Pentru interpretarea articolului 135 alin.(1) lit.a) și g)

din Constituția Republicii Moldova (excepția de neconstituționalitate) (sesizarea

nr.55b/2015)”, prin care s-a decis că în cazul existenței incertitudinii privind

constituționalitatea legilor, hotărârilor Parlamentului, decretelor Președintelui Republicii

Moldova, hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, ce urmează a fi aplicate la soluționarea

unei cauze aflate pe rolul său, instanța de judecată este obligată să sesizeze Curtea

Constituțională. Totodată, s-a dispus că excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată

în fața instanței de judecată de către oricare dintre părți sau reprezentantul acesteia,

precum și de către instanța de judecată din oficiu.

Conform §79-80 din Hotărârea Curții Constituționale nr.2 din 09 februarie 2016,

pentru interpretarea art.135 alin.(1) lit.a) și lit.g) din Constituție, controlul concret de

constituționalitate pe cale de excepție constituie singurul instrument prin intermediul

căruia cetățeanul are posibilitatea de a acționa pentru a se apăra împotriva legislatorului

însuși, în cazul în care, prin lege, drepturile sale constituționale sunt încălcate. Curtea

menționează că dreptul de acces al cetățenilor prin intermediul excepției de

neconstituționalitate la instanța constituțională reprezintă un aspect al dreptului la un

proces echitabil.

Potrivit §82-83 din aceeași Hotărâre, Curtea a reținut că judecătorul ordinar nu se va

pronunța asupra temeiniciei sesizării sau asupra conformității cu Constituția a normelor

contestate, ci se va limita exclusiv la verificarea întrunirii următoarelor condiții:

(1) obiectul excepției intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a)

din Constituție;

(2) excepția este ridicată de către una din părți sau reprezentantul acesteia, sau indică

faptul că este ridicată de către instanța de judecată din oficiu.

(3) prevederile contestate urmează a fi aplicate la soluționarea cauzei;

(4) nu există o hotărâre anterioară a Curții având ca obiect prevederile contestate.

6

Verificarea constituționalității normelor contestate constituie competența exclusivă a

Curții Constituționale. Judecătorii ordinari nu sunt în drept să refuze părților sesizarea

Curții Constituționale, decât doar în condițiile menționate la paragraful 82.

Așadar, pentru ridicarea excepției de neconstituționalitate, cu sesizarea Curții

Constituționale, sunt necesare întrunirea cumulativă a condițiilor strict-obligatorii

prevăzute la art.121 alin.(2) din Codul de procedură civilă.

În speță, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate pe de o parte o

constituie sintagma „30 de zile” din dispozițiile art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

La acest subiect, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, a reținut că

recurenții Primăria mun.Chișinău și Consiliul mun.Chișinău prin recursul depus solicită

aplicarea art.245 alin.(2) din Codul administrativ, potrivit căruia „Motivarea recursului se

prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel”, care în opinia intimatei/reclamante contravine art.20 și 23 din

Constituție.

A menționat că legiuitorul a prevăzut termenul de 30 de zile de la notificarea deciziei

instanței de apel pentru prezentarea motivării recursului. În art.246 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ este prevăzută consecința prezentării recursului peste termenul indicat și

anume, recursul se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost

depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art.245 alin.(2) din Codul

administrativ.

În viziunea SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, acest termen este

prevăzut pentru recurent, dar se referă și la intimat. În cazul în care cauza se află pe rolul

Curții Supreme de Justiție, recurentul a fost notificat despre decizia instanței de apel la 08

iulie 2021 și a prezentat recursul motivat la data de 28 iulie 2021. Prin prisma art.245

alin.(2), motivarea recursului a fost depusă în termen. Intimatul a fost înștiințat de către

instanță despre depunerea recursului motivat și a primit copia recursului. Iar, la data de 31

ianuarie 2022, recurentul a depus la Curtea Supremă de Justiție cerere de recurs

suplimentară, care a fost trimisă în adresa sa.

În opinia intimatei, cererea dată a fost depusă în afara termenului indicat în art.245

alin.(2) din Codul administrativ. Având în vedere că în conformitate cu art.444 din Codul

de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Completul din 5 judecători decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a

reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate

invocate în cererea de recurs. Cererea de recurs suplimentară a fost anexată la materialele

cauzei, dar nu a fost restituită și a fost admisă spre examinare prin încheierea din 11 mai

de către recurenți peste termenul indicat în art.245 din Codul administrativ, poate să fie

soluționată împreună cu recursul depus inițial.

În circumstanțele enunțate, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean

consideră că sintagma „30 de zile” din textul art.245 alin.(2) din Codul administrativ nu

este clară și contravine art.20 și art.23 din Constituție.

7

Pe de altă parte, obiect al cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate

depusă de SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, le constituie

prevederile art.42 din Codul funciar.

La acest capitol, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean a indicat că

recurenții Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău prin recursul depus și în

actele contestate solicită aplicarea art.42 din Codul funciar potrivit căruia „Terenurile din

intravilan se află în administrarea autorităților administrației publice locale, iar din

municipii – în proprietate municipală”.

Intimata consideră că norma dată de drept contravine art.109, art.110, art.20, art.23 și

art.127 din Constituție.

SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, a precizat că în prezentul

litigiu recurenții invocă faptul că terenul situat pe adresa mun.Chișinău, str. Ginta Latină,

20, se află în proprietatea municipiului Chișinău și își întemeiază cele invocate pe art.42

din Codul funciar.

A remarcat că în art.42 din Codul funciar este indicat că terenul din intravilan se află

în administrarea autorității publice locale, iar din municipii - în proprietate municipală.

Având în vedere că în conformitate cu Constituția Republicii Moldova, toate unitățile

administrative se bazează pe principiile de autonomie locală, a descentralizării serviciilor

publice, a eligibilității autorităților publice locale, se consideră că toate autoritățile

administrații publice locale sunt egale și se află la același nivel, călăuzindu-se de aceleași

principii de care se călăuzesc alte autorități de nivel superior.

Totodată, potrivit art.500 alin.(1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune,

de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Pe când, din prevederile art.42 din Codul funciar, se deduce că, municipalitatea are

un drept de proprietate asupra terenului, însă alții au doar un drept de administrare „de

dispoziție”. Având în vedere că toate autoritățile publice locale sunt egale în exercitarea

drepturilor sale, art.42 din Codul funciar contravine art.109, art.110, art.20, art.23 și

art.127 din Constituție.

Din motivele expuse, intimata SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei

Tighinean consideră că articol 42 din Codul funciar integral poate fi declarat

neconstituțional.

La fel, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, în cerere solicită

ridicarea excepției de neconstituționalitate a sintagmei „ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării

obiectului construit” din textul lit.d) alin.(1) art.3 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010

privind autorizarea executării lucrărilor de construcție.

Aici se reține că, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean a invocat

că, Consiliul mun. Chișinău și Primăria mun. Chișinău în recursul depus solicită aplicarea

la cazul speței a normei date de drept, potrivit căreia „Certificatul de urbanism pentru

proiectare (anexa nr.1) se elaborează și se emite în baza cererii, în care se indică locul

amplasării imobilului/terenului și la care se anexează, în original și în copii, următoarele

documente: d) acordul autentificat notarial al coproprietarilor de imobil/teren ale căror

8

interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în

perioada exploatării obiectului construit”.

Intimata consideră că sintagma „ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în

procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului

construit” din textul lit.d) alin.(1) art.3 din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind

autorizarea executării lucrărilor de construcție, contravine art.127, art.16, art.23 și art.46

din Constituție, deoarece potrivit art.543 alin.(1) și art.546 alin.(1) și (2) din Codul civil,

proprietatea este comună în cazul în care asupra unui bun au drept de proprietate doi sau

mai mulți titulari. Fiecare coproprietar are dreptul de a folosi bunul proprietate comună pe

cote-părți în măsura care nu schimbă destinația lui și nu aduce atingere drepturilor

celorlalți coproprietari. Modul de folosire a bunului comun se stabilește prin acordul

coproprietarilor sau, în caz de divergențe, prin hotărâre judecătorească în baza unei

aprecieri echitabile a intereselor tuturor coproprietarilor.

Din prevederile art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 (în redacția

anului 2018), rezultă că, este necesar acordul autentificat notarial numai al coproprietarilor

ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție

și în perioada exploatării obiectului construit.

În viziunea intimatei SRL „LAL”, sintagma „ale căror interese pot fi afectate

nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării

obiectului construit” din textul art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010, este

neconstituțională și nu este clară în sensul art.23 din Constituție, deoarece oferă un drept

nelimitat organelor de stat de a decide dacă afectează nemijlocit drepturile coproprietarilor

sau nu.

Consideră că, sintagma dată este de fapt o derogare de la principiile legale și

imperative ale proprietății stipulate în titlul III a Codului civil și ocrotite prin prisma art.46

și at.127 din Constituție.

De asemenea, SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, în cererea

suplimentară din 21 iunie 2022 solicită exercitarea controlului constituționalității și a

prevederilor art.218 alin.(1) din Codul administrativ.

La acest aspect, intimata a reținut că recurenții Consiliul mun.Chișinău și Primăria

mun.Chișinău în recursul declarat și în actele contestate solicită admiterea cererii de

recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, în așa fel, încât

ultimii în mod indirect solicită aplicarea art.445 alin.(1) lit.b) din Codul de procedură

civilă potrivit căruia, instanța, după ce judecă recursul, este în drept: să admită recursul și

să caseze integral sau parțial decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe,

pronunțând o nouă hotărâre.

Intimata susține că aplicarea normelor din Codul de procedură civilă este posibilă

numai prin aplicarea alin.(1) art.218 din Codul administrativ, care statuează că,

„examinarea și soluționarea în fond a acțiunii în contencios administrativ are loc conform

prevederilor Codului de Procedură Civilă, cu următoarele excepții:”.

Consideră că norma prevăzută la art.218 alin.(1) din Codul administrativ contravine

art.20 și art.23 din Constituție.

9

Or, conform art.231 alin.(2) și art.244 alin.(2) din Codul administrativ, pentru

procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

Iar, potrivit art.248 alin.(1) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: a) respinge recursul; b) casează

parțial decizia instanței de apel și emite o altă decizie în partea casată; c) casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie; d) casează integral decizia instanței de

apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza limitelor stabilite de lege ale

examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală în acest caz.

În opinia intimatei, din analiza art.248 alin.(1) din Codul administrativ, se deduce că

instanța de recurs nu are nicio împuternicire privind casarea sau modificarea primei

instanțe, deoarece norma respectivă de drept nu prevede această împuternicire drept

exemplu, art.445 din Codul de procedură civilă care învestește instanța de recurs cu

atribuții privind casarea integrală sau parțială a hotărârii primei instanțe.

SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, consideră că, dispozițiile

art.218 alin.(1) din Codul administrativ, nu sunt clare în cazul aplicării concomitente cu

art.248 din Codul administrativ și art.445 din Codul de procedură civilă, fapt ce contravine

art.20 și art.23 din Constituție.

Potrivit art.135 alin.(1) lit.a) din Constituția Republicii Moldova, coroborat cu

dispozițiile art.4 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituțională nr.317-XIII din 13

decembrie 1994, Curtea Constituțională exercită, la sesizare, controlul constituționalității

legilor și hotărârilor Parlamentului, a decretelor Președintelui Republicii Moldova, a

hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, precum și a tratatelor internaționale la care

Republica Moldova este parte.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție constată că în litigiul dedus judecății sunt întrunite condițiile necesare pentru

ridicarea excepției de neconstituționalitate stabilite în art.121 alin.(2) din Codul de

procedură civilă și Hotărârea nr.2 din 09 februarie 2016 a Curții Constituționale, cu

sesizarea în acest sens a Curții Constituționale.

Or, obiectul cererii de ridicare a excepției de neconstituționalitate, ce le constituie

sintagma „30 de zile” din dispozițiile art.245 alin.(2) din Codul administrativ, art.42 din

Codul funciar integral, sintagma „ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul

executării lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit” din

prevederile art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție, precum și art.218 alin.(1) din Codul administrativ,

intră în categoria actelor cuprinse la articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituție. Excepția de

neconstituționalitate fiind ridicată de către o parte implicată în proces, la caz, de către

intimata/reclamantă SRL „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, iar

prevederile contestate sunt aplicabile cauzei, precum și nu există o hotărâre anterioară a

10

Curții Constituționale având ca obiect prevederile invocate de SRL „LAL”, din care

motive cererea necesită a fi admisă.

Instanța de recurs menționează că cererea de sesizare a Curții Constituționale privind

verificarea constituționalității normelor de drept indicate supra, constituie o prerogativă a

părții din proces, la caz, a intimatei/reclamante SRL „LAL”, reprezentată de avocatul

Alexei Tighinean, iar prin ignorarea excepției de neconstituționalitate și rezolvarea

litigiului fără soluționarea prealabilă a excepției de către Curtea Constituțională,

judecătorul ordinar ar dobândi prerogative improprii instanței judecătorești, ceea ce este

inadmisibil.

Deopotrivă, prevederile legale ale căror control constituțional le solicită intimata SRL

„LAL”, sunt pertinente soluționării litigiului dedus judecății.

Din considerentele enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea depusă de SRL

„LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean, privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate a sintagmei „30 de zile” din dispozițiile art.245 alin.(2) din Codul

administrativ; art.42 din Codul funciar integral; a sintagmei „ale căror interese pot fi

afectate nemijlocit în procesul executării lucrărilor de construcție și în perioada

exploatării obiectului construit” din prevederile art.3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09

iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcție și art.218 alin.(1) din

Codul administrativ, cu sesizarea în acest sens a Curții Constituționale privind exercitarea

controlului constituționalității a normelor de drept nominalizate supra conform

competenței ce-i revine potrivit art.135 alin.(1) lit.g) din Constituție.

Totodată, ca rezultat al admiterii cererii privind ridicarea excepției de

neconstituționalitate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a amâna examinarea cauzei în ordine de recurs,

reieșind din dispozițiile art.121 alin.(3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora

ridicarea excepției de neconstituționalitate se dispune printr-o încheiere care nu se supune

niciunei căi de atac și care nu afectează examinarea în continuare a cauzei, însă până la

pronunțarea Curții Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate se amână

pledoariile.

Astfel, conform art.195 și art.230 din Codul administrativ, în coroborare cu art.121

din Codul de procedură civilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e:

Se admite cererea depusă de Societatea cu Răspundere Limitată „LAL”, reprezentată

de avocatul Alexei Tighinean, privind ridicarea excepției de neconstituționalitate și

sesizarea Curții Constituționale.

11

Se transmit Curții Constituționale sesizările înaintate de Societatea cu Răspundere

Limitată „LAL”, reprezentată de avocatul Alexei Tighinean privind exercitarea controlului

constituționalității a următoarelor dispoziții legale și anume:

- sintagmei „30 de zile” din dispozițiile articolul 245 alin.(2) din Codul administrativ;

- articolul 42 din Codul funciar integral;

- sintagmei „ale căror interese pot fi afectate nemijlocit în procesul executării

lucrărilor de construcție și în perioada exploatării obiectului construit” din prevederile

articolul 3 alin.(1) lit.d) din Legea nr.163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea executării

lucrărilor de construcție.

- articolul 218 alin.(1) din Codul administrativ.

Se amână examinarea cauzei în ordine de recurs, până la pronunțarea Curții

Constituționale asupra excepției de neconstituționalitate.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

12