2ra-418/22 — revocarea contractului de donație și revendicarea bunului imobil

2ra-418/22 — revocarea contractului de donație și revendicarea bunului imobil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-418/22

2-20116323-01-2ra-06042022

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central (jud. O. Jamba)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. Iu. Grosu, A. Garbuz, A. Ciobanu)

DECIZIE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Dunaievschi Vasile și Schwarz Tatiana,

reprezentați de avocatul Paciurca Iulian,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dunaievschi Vasile

și Schwarz Tatiana împotriva lui Ceapa Valeriu cu privire la revocarea donației și

revendicarea bunului imobil,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost

admis apelul declarat de către Dunaievschi Vasile și Schwarz Tatiana și a fost casată

hotărârea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, fiind pronunțată o

hotărâre nouă de respingere a acțiunii,

constată:

La data de 22 septembrie 2020, Dunaievschi Vasile și Schwartz Tatiana au depus

cerere de chemare în judecată împotriva lui Ceapa Valeriu cu privire la revocarea

donației și revendicarea bunului imobil.

În motivarea acțiunii, reclamanții au indicat că Ceapa Nadejda este mama lor. La

data de 02 septembrie 2005, Ceapa Nadejda a încheiat căsătoria cu Сеaра Valeriu, care

a durat de jure pînă în anul 2015, însă, de fapt, a continuat până în anul 2018. În perioada

anilor 2005-2015, ambii au locuit în XXXXX, locuință ce le aparținea cu drept de

coproprietate lor și mamei Ceapa Nadejda.

Au menționat că în anul 2013 Ceapa Valeriu, fiind în căsătorie cu Ceapa Nadejda,

a obținut de la ei o procură cu dreptul de a înstrăina cu sine însuși cota în mărime de 1/2

1

din casa amplasată în XXXXX. Dreptul de proprietate a fost transmis cu condiția că

Ceapa Valeriu va conviețui în relații de familie cu Ceapa Nadejda până la sfîrșitul vieții.

Reclamanții au afirmat că în anul 2014, Ceapa Valeriu, având împuterniciri de la

notar, a încheiat cu sine însuși contractul de donație asupra 1/2 din casa de locuit din

XXXXX, fără a comunica soției Ceapa Nadejda și/sau copiilor Schwarz Tatiana și

Dunaievschi Vasile.

Au declarat că în anul 2015, Ceapa Valeriu și Ceapa Nadejda au divorțat, în mod

formal, însă, au continuat să locuiască împreună în locuința din XXXXX, având un

raport de conviețuire comună.

Reclamanții au remarcat că în anul 2018, Ceapa Nadejda a plecat peste hotarele

Republicii Moldova la muncă, trimițând împreună cu Schwarz Tatiana bani în mărime

de 2000 de euro pentru reparația casei de locuit din XXXXX. Când s-a întors de peste

hotare, Ceapa Nadejda a constatat că reparație în locuință nu a fost efectuată precum a

afirmat Ceapa Valeriu. Mai mult ca atât, Ceapa Valeriu i-a interzis Nadejdei Ceapa

Nadejda să intre în locuința comună, menționând că ei deja vor trăi separat. În această

perioadă, Schwartz Tatiana a aflat despre intrarea în posesie asupra dreptului său de

proprietate din XXXXX, în baza contractului de donație.

Dunaievschi Vasile și Schwartz Tatiana consideră că cota-parte de 1/2 din locuința

situată în XXXXX, este preluată de Ceapa Valeriu prin dol și viclenie, deoarece condiția

de a conviețui în relații de căsătorie pe toată continuitatea vieții cu îngrijirea și

sprijinirea morală și materială a mamei lor Ceapa Nadejda, a fost prezentată de pârât ca

un avantaj pentru copiii Nadejdei Ceapa, care a servit drept temei determinant la

transmiterea dreptului de proprietate.

Reclamanții au invocat că avantajul cu privire la conviețuirea comună dintre Ceapa

Valeriu și Ceapă Nadejda, a servit o propunere înșelătoare, fără intenții de a respecta

înțelegerea, iar, pârâtul este obligat să restituie bunul dobândit cu nerespectarea

condiției care a determinat voința părților la acceptarea tranzacției.

Au menționat că au fost deposedați de bunurile lor de către Ceapa Valeriu prin dol,

deoarece au convenit să transmită bunul prin donație în mod condiționat. Prin urmare,

pârâtul Ceapa Valeriu, la încheierea contractului de donație cu sine însuși, nu a

reglementat clauza contractuală ce manifestă voința donatorilor Schwarz Tatiana și

Dunaievschi Vasile, convenită la transmiterea împuternicirilor prin procurile notariale,

privind condiția conviețuirii pe tot parcursul vieții cu Ceapa Nadejda în baza principiilor

fundamentale ce guvernează relația familială de îngrijire, sprijin moral și material a

mamei sale. Respectiv, voința reclamanților, în calitate de coproprietari al bunului, a

fost afectată în detrimentul acestora, cu consecința cauzării unei daune echivalente cu

valoarea bunului, considerente din care pretind la revendicarea bunului imobil dobândit

prin dol.

Au declarat că la data 28 februarie 2020, s-au adresat către pârât cu cerere

prealabilă privind prezentarea acestuia la notarul Mircea Nichiforeac din mun. Bălți,

pentru revendicarea bunului prin semnarea unui act juridic autentic notarial. La data de

04 martie 2020, Ceapa Valeriu a recepționat cererea prealabilă, însă, nu s-a prezentat la

2

data și în locul stabilit, fapt care denotă că ultimul refuză să revendice bunul și se

eschivează de la executarea obligațiilor survenite.

Reclamanții au solicitat revocarea contractului de donație nr. 4538 din 12 iunie

2014, încheiat între Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile, în calitate de donatori și

Ceapa Valeriu, în calitate de donatar, prin care s-a transmis gratuit cota parte în mărime

de 1/2 din casa de locuit, construcțiile auxiliare și terenul aferent din XXXXX, nr.

cadastral XXXXX, cu obligarea pârâtului să revendice reclamanților dreptul de

proprietate asupra cotei părți în mărime de 1/2 din casa de locuit, construcțiile auxiliare

și terenul aferent din XXXXX, nr. cadastral XXXXX.

Prin hotărârea din 30 martie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, acțiunea

a fost respinsă ca tardivă.

La 05 aprilie 2021 Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile, reprezentați de

avocatul Paciurca Iulian, au declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii din 30 martie 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul

Central și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, a fost admis apelul

declarat de Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile, a fost casată hotărârea din 30 martie

2021 a Judecătoriei Soroca, sediul Central și a fost emisă o nouă hotărâre, prin care

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

La data de 24 februarie 2022 Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile, reprezentați

de avocatul Paciurca Iulian, au declarat recurs împotriva deciziei din 28 octombrie 2021

a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel

și pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată,

fiind emisă cu încălcarea eronată a normelor de drept material.

Recurenții au menționat că, dobândirea ilicită a casei de locuit de către intimat,

precum și erorile comise de instanța de apel la judecarea cauzei, au dus la încălcarea

art. 1, protocolul 1 al Convenției europene pentru apărarea drepturilor omului și a

libertăților fundamentale.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la data de 28 octombrie 2021.

Decizia motivată a instanței de apel a fost expediată la data de 10 ianuarie 2022

în adresa recurenților Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile și a avocatului Paciurca

Iulian, fiind recepționată la 11 ianuarie 2022, 12 ianuarie 2022 și 10 ianuarie 2022 (f.d.

168-170, 171).

Astfel, recursul declarat la 24 februarie 2022, este în termen.

La 06 aprilie 2022, copia recursului a fost expediată în adresa intimatului Ceapa

Valeriu, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 181, 183).

3

Prin referința depusă la 26 aprilie 2022, Ceapa Valeriu a solicitat respingerea cerii

de recurs depusă de Dunaievschi Vasile și Schwarz Tatiana ca neîntemeiată cu

menținerea deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 08 iunie 2022 a considerat recursul admisibil și a dispus

examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs și

obiecțiile expuse în referință, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis cu casarea

integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de

apel, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (1), (2) lit. a) și b) din Codul de procedură civilă,

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost

încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat

legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată.

Din materialele dosarului rezultă că prin procura nr. 5699 din 05 iulie 2013,

Schwarz Tatiana l-a împuternicit pe Ceapa Valeriu să doneze cota parte ce-i aparține

din casa de locuit, construcțiile accesorii și lotul de pâmânt de pe lângă casă, amplasate

în XXXXX și pentru aceasta îi oferă dreptul de a primi actele necesare și de a încheia

contractul de donație a cotei-părți din imobil, de a fi reprezentantul ei la ÎS „Cadastru”,

filiala Florești, la Inspectoratul Fiscal Florești, de a depune cereri, să semneze pentru ea

și să îndeplinească toate acțiunile și formalitățile legate de această însărcinare, cu

dreptul de substituire și în temeiul art. 251 din Codul civil cu dreptul de a încheia acte

juridice cu sine însuși (f.d. 9).

Prin contractul de donație nr. 4538 din 12 iunie 2014, Schwarz Tatiana și

Dunaievschi Vasile, reprezentați de Ceapa Valeriu în temeiul procurilor nr. 5698 și

5699 din 05 iulie 2013, i-au donat lui Ceapa Valeriu: 1/2 cotă-parte din terenul cu modul

de folosință pentru construcții cu suprafața de 0,0867 ha, nr. cadastral XXXXX, casa de

locuit individuală cu suprafața de 75,4 m2, nr. cadastral XXXXX; construcție accesorie

cu suprafața de 23,7 m2 nr. cadastral XXXXX, amplasate în XXXXX (f.d. 11-13).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, eliberat la 13 august 2020,

bunul imobil nr. cadastral XXXXX aparține cu drept de proprietate cu cota 1/2 Nadejdei

Ceapa, înregistrat la 23 iunie 2002 și lui Valeriu Ceapa, înregistrat la 31 octombrie 2014

în temeiul contractului de donație nr. 4538 din 12 iunie 2014, iar, bunul imobil nr.

4

cadastral XXXXX aparține cu drept de proprietate cu cota 1.0 lui Valeriu Ceapa,

înregistrat la 31 octombrie 2014 în temeiul contractului de donație nr. 4538 din 12 iunie

2014 (f.d. 19).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Schwarz Tatiana și Dunaievschi

Vasile au solicitat revocarea contractului de donație nr. 4538 din 12 iunie 2014, și

obligarea lui Ceapa Valeriu să le revendice dreptul de proprietate asupra cotei-părți în

mărime de 1/2 din casa de locuit, construcțiile auxiliare și terenul aferent din XXXXX,

nr. cadastral XXXXX.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

de a respinge acțiunea ca fiind tardivă.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Schwarz Tatiana

și Dunaievschi Vasile, a casat hotărârea primei instanțe și a pronunțat o hotărâre nouă,

prin care acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, constată că instanța de apel a aplicat o lege care nu trebuia

să fie aplicată, precum și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces.

În decizia din 28 octombrie 2021, Curtea de Apel Bălți a indicat că potrivit art.

7 alin. (1) și (2) din Codul civil (în redacția din 01 martie 2019), legea civilă nu are

caracter retroactiv. Ea nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei

5

situații juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice

stinse anterior. De asemenea, legea nouă nu modifică și nu desființează efectele deja

produse ale unei situații juridice stinse sau în curs de realizare. Legea nouă este

aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării sale în vigoare.

Instanța de apel a menționat că, deoarece acțiunea a fost înaintată la data de

18 septembrie 2020, în speță urmează a fi aplicate prevederile Codului civil modernizat.

Astfel, Curtea de Apel Bălți, ajungând la concluzia netemeiniciei acțiunii depuse

de către Schwarz Tatiana și Dunaievschi Vasile, a aplicat prevederile art. 1210 din

Codul civil, în redacția din 01 martie 2019, care reglementează revocarea donației

pentru ingratitudine, menționând că la caz lipsesc temeiuri legale de revocare a donației.

Instanța de recurs constată că instanța de apel greșit a aplicat prevederile Codului

civil în redacția din 01 martie 2019, deoarece contractul de donație, a cărui revocare se

solicită în prezenta acțiune, a fost încheiat la 12 iunie 2014, respectiv, în speță sunt

aplicabile prevederile Codului civil în vigoare la acel moment, or, art. 7 alin. (1) și (2)

din Codul civil (în redacția din 01 martie 2019) stipulează expres că legea civilă nu are

caracter retroactiv, nu modifică și nici nu suprimă condițiile de constituire a unei situații

juridice constituite anterior, nici condițiile de stingere a unei situații juridice stinse

anterior.

Legea nouă este aplicabilă situațiilor juridice în curs de realizare la data intrării

sale în vigoare, pe când în speță, situația juridică a fost stinsă anterior intrării în vigoare

a Codul civil modernizat.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel a aplicat eronat normele de drept

material, fapt ce indică incontestabil la examinarea superficială atât a apelului, cât și a

cauzei deduse judecării.

Această circumstanță este apreciată drept o eroare judiciară, care nu poate fi

corectată de instanța de recurs.

Actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept, să fie clar,

înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la toate cererile

și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr. R (84)5 privind

principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării justiției, adoptată

la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil, comercial

și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de

a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a trimite cauza spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

6

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Dunaievschi Vasile și Schwarz Tatiana,

reprezentați de avocatul Paciurca Iulian.

Se casează integral decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Dunaievschi Vasile și Schwarz

Tatiana împotriva lui Ceapa Valeriu cu privire la revocarea donației și revendicarea

bunului imobil, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7