3ra-308/22 — contestarea actului administrativ

3ra-308/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-308/22

2-19023261-01-3ra-05042022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, Ș.Starciuc, A.Curdov)

DECIZIE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Gospodăria Țărănească ,,Știroi”,

în cauza de contencios administrativ la acțiunea depusă de Gospodăria

Țărănească ,,Știroi” împotriva Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia și

a primarului satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, prin care

a fost respins apelul depus de Gospodăria Țărănească ,,Știroi” împotriva hotărârii

din 19 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 18 aprilie 2019, Gospodăria Țărănească ,,Știroi” (în continuare

GȚ ,,Știroi”) a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului

administrativ împotriva Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia și a

primarului satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia privind anularea actului

administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că este

proprietarul bunurilor imobile: construcție cu suprafața de 860,4 m.p., cu numărul

cadastral xxxx, construcție cu suprafața de 1703 m.p., cu numărul cadastral xxxx,

construcție cu suprafața de 828 m.p., cu numărul cadastral xxxx, amplasate în

extravilanul satului Chiriet-Lunga pe terenul utilizat în procesul tehnologic cu

suprafața de 1,7574 ha, cu numărul cadastral xxxx, care aparține Primăriei satului

Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia.

1

Totodată, reclamantei îi aparțin încă două bunuri imobile: construcția cu

suprafața de 82,6 m.p., cu numărul cadastral xxxx și garajul cu numărul cadastral

xxxx, amplasate în extravilanul satului Chiriet-Lunga pe terenul utilizat în procesul

tehnologic cu suprafața de 0,0782 ha, cu numărul cadastral xxxx, care aparține

Primăriei satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia.

Având în vedere că proprietarii bunurilor imobile (clădiri, edificii,

construcții nefinalizate) sunt obligați să legifereze posesia/folosința terenului

proprietate publică a statului aferent construcțiilor private prin încheierea

contractului de locațiune/arendă sau de vânzare-cumpărare, la data de 4 februarie

2019 GȚ ,,Știroi” a depus în adresa primarului satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia cerere cu privire la vânzarea terenului cu suprafața de 1,7574 ha, cu

numărul cadastral xxxx și a terenului cu suprafața de 0,0782 ha, cu numărul

cadastral xxxx, amplasate sub obiectele sus indicate ale bunurilor imobile, care

aparțin cu drept de proprietate reclamantei.

Prin decizia nr. 2/6/1 din 20 martie 2019 a Consiliului sătesc Chiriet-Lunga,

UTA Găgăuzia, reclamantei GȚ ,,Știroi” i-a fost recomandat de a încheia un

contrat de arendă.

Iar prin decizia nr. 2/6/2 din 20 martie 2019, Consiliul sătesc Chiriet-Lunga

a permis primarului de a primi avizul INCP ,,Urbanproiect” asupra terenurilor cu

numerele cadastrale xxxx și xxxx.

Din considerentul că, potrivit reclamantei, actele administrative enunțate

sunt ilegale, deoarece au fost emise cu încălcarea legii și a competenței, GȚ

,,Știroi” a depus prezenta acțiune, solicitând inclusiv în urma concretizării acțiunii,

anularea ca fiind ilegale a deciziilor nr. 2/6/1 și nr. 2/6/2 din 20 martie 2019 a

Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia privind examinarea cererilor și a

sesizărilor; obligarea Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia de a emite

un act administrativ individual favorabil privind vânzarea terenului aferent cu

suprafața de 2,0718 ha, cu numărul cadastral xxxx la prețul de vânzare de

22836,19 lei și a terenului aferent cu suprafața de 0,0782 ha, cu numărul cadastral

xxxx la prețul de vînzare 861,05 lei și încasarea în mod solidar din contul pârâților

a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea litigiului.

Prin hotărârea din 19 august 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea în contencios administrativ depusă de GȚ ,,Știroi” a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins

apelul depus de GȚ ,,Știroi” împotriva hotărârii din 19 august 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central.

Invocând ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond, la data de 27 decembrie 2021 GȚ ,,Știroi” le-a contestat cu

recurs, care ulterior la data de 15 martie 2022 a fost completat cu motivare,

solicitând în final admiterea acestuia, casarea actelor judecătorești ce constituie

obiectul prezentului recurs, cu pronunțarea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

acțiunea de bază și în motivarea apelului anexate la dosar, suplimentar invocându-

se că la examinarea cererii depuse de GȚ ,,Știroi” privind vânzarea-cumpărarea

2

terenului aferent construcțiilor private, autoritatea publică locală a admis încălcări

a legislației și neîntemeiat i-a refuzat în vânzarea terenului aferent.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ reține că la data adoptării actelor administrative care se contestă în

speță – 20 martie 2019 era în vigoare Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000.

Totodată, prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul

administrativ al Republicii Moldova, care potrivit art. 257 alin. (1) a intrat în

vigoare la 1 aprilie 2019. La rândul său, potrivit alin. (2) al aceluiași articol, la data

intrării în vigoare a prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-

XIV din 10 februarie 2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în

prezenta speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor

Codului administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, iar în partea

materială urmează a fi aplicate prevederile legale în vigoare la momentul inițierii

procedurii administrative, și anume a Legii contenciosului administrativ nr. 793

din 10 februarie 2000 (abrogată la 1 aprilie 2019).

La etapa examinării procedurii de admisibilitate a recursului, prin prisma

articolului 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție a verificat dacă actul

judecătoresc de dispoziție recurat poate constitui obiectul recursului, dacă cererea

dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost

depusă în mod repetat și dacă a fost depusă în termen.

La caz, obiectul prezentului recurs se referă la decizia din 23 decembrie

2021 a Curții de Apel Comrat, emisă ca instanță de apel, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 244 alin. (1) din Codul administrativ. Totodată, cererea

de recurs nu este depusă în mod repetat, fiind depusă de către părțile în proces –

reclamanta GȚ ,,Știroi”.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, completul reține

prevederile art. 245 din Codul administrativ, potrivit cărora recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de

recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Decizia instanței de apel a fost adoptată la data de 23 decembrie 2021

(vol.II,f.d.91) și recepționată de către recurentă în data de 4 martie 2022 (vol.II,

f.d.122).

3

Astfel, recursul depus la data de 27 decembrie 2021 (vol.II,f.d.120), cât și

motivarea acestuia prezentată la data de 15 martie 2022 (vol.II,f.d.126) sunt în

termen.

La data de 8 iunie 2022, examinând admisibilitatea recursului depus de GȚ

,,Știroi” împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat,

completul de admisibilitate specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție a dispus examinarea în fond a acestuia, în complet de cinci

judecători.

Colegiul notează că în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de

recurs, într-un termen rezonabil a remis intimaților copia recursului, creându-le

astfel condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procesului în recurs, cât și

le-a acordat posibilitatea de a interveni cu concluzii scrise, însă fiind notificați

privitor la depunerea recursului depus de GȚ ,,Știroi”, aceștea nu au formulat

referință.

În conformitate cu art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. În speță, Colegiul nu

consideră oportun de a cita participanții la proces și reprezentanții acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentei au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în cererea

de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia

instanței de apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ,

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și restituie cauza instanței de apel dacă, în baza

limitelor stabilite de lege ale examinării recursului, nu poate adopta o soluție finală

în acest caz.

În interpretarea art. 244 alin. (2) coroborat cu art. 231 alin. (2) din Codul

administrativ, rezultă că pentru procedura de recurs se aplică corespunzător

prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II

din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 22 și art. 219 alin. (1) din Codul

administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din

oficiu în baza tuturor probelor legal administrate, nefiind legată nici de declarațiile

făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Iar potrivit art. 194 alin. (1) și (2) din același cod, în procedura în prima

instanță, în procedura de apel și în procedura de examinare a recursurilor împotriva

încheierilor judecătorești se soluționează din oficiu probleme de fapt și de drept. În

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării

corecte a dreptului material.

4

Recapitulând esența litigiului, în scopul verificării aplicării corecte a

dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată

de instanțele de judecată ierarhic inferioare, precum că GȚ ,,Știroi” este

proprietarul bunurilor imobile: construcție cu suprafața de 860,4 m.p., cu numărul

cadastral xxxx; construcție cu suprafața de 1703 m.p., cu numărul cadastral xxxx;

construcție cu suprafața de 828 m.p., cu numărul cadastral xxxx, amplasate în

extravilanul satului Chiriet-Lunga pe terenul utilizat în procesul tehnologic cu

suprafața de 1,7574 ha, cu numărul cadastral xxxx, care aparține cu drept de

proprietate a Primăriei satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia.

Din actele cauzei mai rezultă că GȚ ,,Știroi” este proprietarul și a bunurilor

imobile: construcția cu suprafața de 82,6 m.p., cu numărul cadastral xxxx și garajul

cu numărul cadastral xxxx, amplasate în extravilanul satului Chiriet-Lunga pe

terenul utilizat în procesul tehnologic cu suprafața de 0,0782 ha, cu numărul

cadastral xxxx, care aparține cu drept de proprietate a Primăriei satului Chiriet-

Lunga, UTA Găgăuzia.

Având în vedere că proprietarii bunurilor imobile (clădiri, edificii,

construcții nefinalizate) sunt obligați să legifereze posesia/folosința terenului

proprietate publică a statului aferent construcțiilor private prin încheierea

contractului de locațiune/arendă sau de vânzare-cumpărare, la data de 4 februarie

2019 GȚ ,,Știroi” a depus în adresa primarului satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia cerere cu privire la vânzarea terenurilor aferente construcțiilor private cu

suprafața de 1,7574 ha, cu numărul cadastral xxxx și cu suprafața de 0,0782 ha, cu

numărul cadastral xxxx, amplasate în extravilanul satului Chiriet-Lunga.

Prin decizia nr. 2/6/1 din 20 martie 2019 a Consiliului sătesc Chiriet-Lunga,

UTA Găgăuzia, GȚ ,,Știroi” i-a fost recomandat de a încheia un contrat de arendă a

terenurilor.

Iar prin decizia nr. 2/6/2 din 20 martie 2019, Consiliul sătesc Chiriet-Lunga

a permis primarului de a primi avizul INCP ,,Urbanproiect” asupra terenurilor cu

numerele cadastrale xxxx și xxxx.

Din considerentul că, potrivit reclamantei, actele administrative enunțate au

fost emise ilegal, cu încălcarea legii și a competenței, GȚ ,,Știroi” a depus prezenta

acțiune, solicitând inclusiv în urma concretizării acțiunii, anularea ca fiind ilegale a

deciziilor nr. 2/6/1 și nr. 2/6/2 din 20 martie 2019 a Consiliului sătesc Chiriet-

Lunga, UTA Găgăuzia privind examinarea cererilor și a sesizărilor; obligarea

Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia de a emite un act administrativ

individual favorabil privind vânzarea GȚ ,,Știroi” a terenului aferent construcțiilor

private cu suprafața de 2,0718 ha, cu numărul cadastral xxxx la prețul de 22836,19

lei și a terenului aferent construcțiilor private cu suprafața de 0,0782 ha, cu

numărul cadastral xxxx la prețul de 861,05 lei; încasarea în mod solidar din contul

pârâților în beneficiul său a cheltuielilor de judecată suportate pe marginea

litigiului.

Fiind investită cu judecarea cauzei în fond, prima instanță având ca obiect

anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, a ajuns la concluzia netemeiniciei acțiunii, pe

care a respins-o ca fiind neîntemeiată.

5

La rândul său, soluția instanței de fond a fost menținută de Curtea de Apel

Comrat, care în susținerea motivării sale a constatat că actele administrative

contestate sunt legale și temei de anulare a acestora nu este.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție analizând materialele dosarului în coraport cu normele

juridice ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția dată

de către instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

Or, o astfel de soluție rezultă din nedeterminarea exactă a naturii juridice a

litigiului, criteriu, care presupune prin sine lămurirea completă și certă a situației

de fapt sub toate aspectele. Mai mult, concluziile instanței de apel sunt bazate pe o

apreciere unilaterală și arbitrară a materialului probator, fapt ce vine în contradicție

cu normele de drept procedural.

Reieșind din limitele judecării apelului, care presupune că instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate,

legalitatea și temeinicia hotărîrii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță, precum și

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, și cele

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de

către participanții la proces, instanța de recurs reține că, instanța de apel judecând

apelul a trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina

legalitatea și temeinicia hotărârii supusă apelului sub toate aspectele, în raport cu

regulile și legislația ce guvernează litigiul în cauză.

În acest context, Colegiul reține că întru soluționarea corectă a litigiului

dedus judecății, instanțele de judecată nu pot fi constrânse, la examinarea litigiului

dedus judecății doar prin prisma normelor invocate de către reclamant, ci sunt

libere să le analizeze și în raport cu prevederile relevante pentru soluționarea justă

a litigiului dedus judecății, importante fiind argumentele aduse în acest sens.

În acord cu art. 2 din Legea privind delimitarea proprietății publice nr. 29

din 5 aprilie 2018 (în vigoare la momentul adoptării actelor contestate din 20

martie 2019), bunuri ale domeniului public sunt bunurile care, prin natura lor sau

prin declarația legii, sînt de uz sau de interes public și care aparțin statului sau

unităților administrativ teritoriale, iar bunurile ale domeniului privat reprezintă

bunurile care nu fac parte din domeniul public, dar care aparțin statului sau

unităților administrativ-teritoriale.

Totodată, conform art. 5 alin. (1), (2) lit. a) (4) și (5) din aceiași lege,

bunurile domeniului public formează obiectul exclusiv al proprietății publice a

statului sau a unităților administrativ-teritoriale și sînt inalienabile, insesizabile și

imprescriptibile, circuitul civil al acestora fiind limitat în condițiile legii

Bunurile domeniului public nu pot fi înstrăinate sau depuse în capitalul

social al unor persoane juridice.

Bunurile domeniului public: pot fi administrate/gestionate de autoritățile

administrației publice centrale și locale, de autoritățile/instituțiile bugetare, de

autoritățile/instituțiile publice cu autogestiune, de întreprinderile de

stat/municipale, iar în cazurile prevăzute expres de lege – de societățile comerciale;

6

pot fi transmise în administrare, gestiune, concesiune, comodat sau

locațiune/arendă în condițiile Legii nr. 121/2007 privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice sau ale altor legi speciale.

Transmiterea în administrare/gestiune a bunurilor domeniului public se

efectuează prin hotărîre de Guvern sau printr-o decizie a consiliului local/a

Adunării Populare a unității teritoriale autonome Găgăuzia.

La rândul său, conform 11 alin. (1) și (3) din legea vizată, de domeniul

public al unităților administrativ-teritoriale țin bunurile proprietate publică

specificate în prezenta lege și în alte acte legislative, precum și alte bunuri de uz

sau de interes public local.

De domeniul public al unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,

inclusiv al unității teritoriale autonome Găgăuzia țin: clădirile și terenurile în/pe

care își desfășoară activitatea autoritățile administrației publice raionale, inclusiv

ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, precum și instituțiile publice raionale,

inclusiv teatrele, bibliotecile, muzeele, instituțiile medico-sanitare publice și alte

instituții similar; drumurile locale, inclusiv părțile componente ale acestora, alte

dotări pentru siguranța circulației rutiere și suprafețele de teren ocupate de acestea,

inclusiv zonele de protecție și plantațiile rutiere, cu excepția bunurilor prevăzute la

art. 9 alin. (2) lit. e) și art. 11 alin. (2) lit. e); obiectivele de infrastructură tehnico-

edilitară în conformitate cu legislația în vigoare; locuințele de serviciu, precum și

locuințele sociale aflate în proprietatea publică a raionului, inclusiv a unității

teritoriale autonome Găgăuzia.

Iar prin prisma 12 alin. (1) și (3) din Legea privind delimitarea proprietății

publice nr. 29 din 5 aprilie 2018, de domeniul privat al unităților administrativ-

teritoriale ține totalitatea bunurilor aflate pe teritoriul acestora, care nu fac parte din

domeniul public și care nu aparțin cu drept de proprietate statului, persoanelor

fizice sau juridice de drept privat.

De domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea,

inclusiv al unității teritoriale autonome Găgăuzia țin bunurile imobile ale

întreprinderilor municipale fondate de autoritățile administrației publice locale de

nivelul al doilea/ale unității teritoriale autonome Găgăuzia, alte bunuri distincte

aflate în proprietatea acestora, precum și terenurile aferente acestora.

Relevanță la caz au și prevederile pct. 11 din Regulamentul cu privire la

vînzarea-cumpărarea și locațiunea/arenda terenurilor aferente, aprobat prin

Hotărîrea Guvernului nr. 1428 din 16 decembrie 2008 (în vigoare la data adoptării

actelor administrative contestate), potrivit cărora proprietarii bunurilor imobile

(clădiri, edificii, construcții nefinalizate) sînt obligați, pînă la 1 iulie 2016, să

legifereze posesia/folosința terenului proprietate publică a statului aferent

construcțiilor private prin încheierea contractului de locațiune/arendă sau de

vînzare-cumpărare.

În corespundere cu pct. 3 din același regulament, terenul aferent este compus

din suprafața de teren pe care sînt amplasate nemijlocit bunurile imobile (clădiri,

edificii, construcții nefinalizate) și terenul adiacent, utilizat în procesul tehnologic

și/sau pentru deservirea acestora.

Iar pct. 4 reglementează expres că prevederile prezentului Regulament nu se

aplică terenurilor din domeniul public.

7

Conform pct. 6 din regulamentul enunțat, vînzarea sau locațiunea/arendă

terenurilor aferente din domeniul privat al unităților administrativ-

teritoriale/UTA Găgăuzia se efectuează de către autoritățile administrației publice

locale, la decizia consiliilor locale. În decizie se va indica numărul cadastral,

suprafața și adresa terenului.

Terenurile proprietate publică a statului aferente bunurilor imobile

proprietate de stat se transmit în locațiune/arendă de către autoritatea administrației

publice centrale ce le administrează.

Sub acest aspect, și ținând cont de faptul că este permisă vînzarea doar a

terenurilor aferente din domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale/UTA

Găgăuzia, Colegiul relevă că inițial, autoritatea publică locală, iar mai apoi

instanțele de judecată ierhic inferioare contrar normelor invocate nu s-au expus în

privința statutului/tipului de proprietate a terenurilor aferente construcțiilor private

cu suprafața de 1,7574 ha, cu numărul cadastral xxxx și cu suprafața de 0,0782 ha,

cu numărul cadastral xxxx, amplasate în extravilanul satului Chiriet-Lunga, în

privința cărora GȚ ,,Știroi” a solicitat legiferarea posesiei/folosinței prin încheierea

contractului de vânzare-cumpărare.

Or, examinând cererea reclamantei cu privire la vânzarea terenurilor aferente

construcțiilor private, autoritatea publică urma să analizeze aceste aspecte și în

dependență de aceste circumstanțe să decidă privitor la admiterea sau respingerea

solicitărilor.

Cu toate acestea, prin actul administrativ contestat – decizia nr. 2/6/1 din 20

martie 2019, Consiliul sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, fără o analiză

corespunzătoare i-a recomandat GȚ ,,Știroi” de a încheia un contrat de arendă a

terenurilor.

Colegiul reține că această abordare din partea autorității publice, fără o

apreciere multiaspectuală și certă a situației respective echivalează cu

neexaminarea cererii GȚ ,,Știroi”.

La rândul său, analizând cuprinsul deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții

de Apel Comrat, Colegiul atestă că instanțele de judecată au trecut în mod

superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a se expune asupra acestor chestiuni,

motiv pentru care instanța de recurs va admite recursul și va remite cauza la

rejudecare.

Or, din actele cauzei nu este clar dacă terenurile în litigiu cu nr. cadastrale

xxxx și xxxx țin de domeniul public al unităților administrativ-teritoriale de

nivelul al doilea (inclusiv al unității teritoriale autonome Găgăuzia) sau de

domeniul privat al unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (inclusiv

al unității teritoriale autonome Găgăuzia).

Colegiul indică că la rejudecarea cauzei aceste aspecte urmează a fi

determinate cert, or, de aceste circumstanțe depinde soluția litigiului dedus

judecății, pe motiv că dacă se constată că terenurile litigante țin de domeniul privat

al unităților administrativ-teritoriale de nivelul al doilea (inclusiv al unității

teritoriale autonome Găgăuzia), Curtea de Apel Comrat urmează prin prisma

prevederilor relevante pentru soluționarea justă a litigiului, să dea un răspuns

explicit la argumentele reclamantei GȚ ,,Știroi” aduse în acest sens privind

ilegalitatea actelor administrative contestate cu privire la refuzul de a legifera

8

posesia/folosința terenului proprietate a statului aferent construcțiilor private prin

încheierea contractului de vînzare-cumpărare, în situația în care legea permite acest

fapt.

Ca urmare, examinarea litigiului dedus judecății prin prisma:

- stabilirii condițiilor și modului de vînzare-cumpărare, locațiune/arendă a

terenurilor aferente din domeniul privat al statului și al unităților

administrativ-teritoriale, inclusiv a construcțiilor nefinalizate, precum și a

terenurilor aferente imobilelor private, înființate în afara procesului de

privatizare, a terenurilor cu destinație agricolă aferente construcțiilor private

atribuite în calitate de cotă-parte valorică din patrimoniul întreprinderilor

agricol, inclusiv și a

- delimitării proprietății publice, asigurării dreptului de proprietate și a

folosirii eficiente a bunurilor proprietate publică a statului, a bunurilor

proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale de nivelul întîi și al

doilea, inclusiv a unității teritoriale autonome Găgăuzia (denumite în

continuare unități administrativ-teritoriale),

în acest sens presupune obligativitatea pozitivă a instanțelor de judecată de a

se expune asupra tuturor aspectelor invocate în legătură cu acesta.

Un alt aspect important prezintă și faptul că instanțele de judecată

examinând litigiul dedus judecății, contrar prevederilor art. 216 în coroborare cu

art. 218 și 219 din Codul administrativ, nu au cercetat starea de fapt din oficiu în

baza tuturor probelor legal admisibile, or, la materialele cauzei lipsesc actele

administrative în original contestate de GȚ ,,Știroi” – deciziile nr. 2/6/1 și nr. 2/6/2

din 20 martie 2019 a Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia privind

examinarea cererilor și a sesizărilor, precum și documentația care a stat la baza

emiterii acestora, deși acestea urmau a fi anexate în original și examinate în cadrul

soluționării litigiului. Faptul că actele administrative contestate au fost certificate

doar de contestatar și nu de autoritatea emitentă, denotă că inițial instanța de fond,

iar ulterior, Curtea de Apel Comrat nu au depus eforturi pentru înlăturarea

greșelilor întru examinarea completă și soluționarea justă a cauzei de contencios

administrativ.

Date fiind cele relatate se constatată că instanța de apel și-a întemeiat

concluziile pe o apreciere greșită a probelor din dosar, încălcând în așa mod

dreptul părților la un proces echitabil.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special

și explicit la cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat

acțiunea posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a dreptului la un proces echitabil

(speța Hiro Balani c. Spaniei, hotărârea din 09 decembrie 1994).

Sub aspectul celor relatate se constată că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției la

care s-a ajuns, astfel instanța de recurs fiind în imposibilitate să exercite controlul

judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii

atacate cu privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege.

Astfel, din considerentele menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și

9

de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia

de a admite recursul depus de GȚ ,,Știroi”, a casa integral decizia instanței de apel

și a restitui cauza la rejudecare instanței de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele

menționate și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată,

respectând dreptul garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. d) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Gospodăria Țărănească ,,Știroi”.

Se casează decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Comrat, în cauza

de contencios administrativ la acțiunea depusă de Gospodăria Țărănească ,,Știroi”

împotriva Consiliului sătesc Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia și a primarului satului

Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia privind anularea actului administrativ individual

defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, cu

restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Comrat, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Aliona Miron

Nicolae Craiu

10