3ra-844/21 — anularea contractelor administrative si incasarea prejudiciului sub forma de venit ratat

3ra-844/21 — anularea contractelor administrative si incasarea prejudiciului sub forma de venit ratat (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 3ra-844/21

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: D.Fujenco, A.Mironov, Șt.Starciuc)

Î N C H E I E R E

3 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul satului Chiriet-Lunga,

UTA Găgăuzia, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea depusă de Primarul satului

Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia împotriva Societății cu Răspundere Limitată

,,Ciamnîc-Lux” cu privire la anularea contractelor administrative de arendă și

încasarea venitului ratat,

împotriva deciziei din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat,

c o n s t a t ă:

La data de 2 martie 2017 Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia a

depus acțiune în ordinea contenciosului administrativ împotriva Societății cu

Răspundere Limitată ,,Ciamnîc-Lux” (în continuare SRL ,,Ciamnîc-Lux”) cu privire

la anularea contractelor administrative de arendă și încasarea venitului ratat.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că la data de 22 august 2003, între

Primăria satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia și SRL ,,Ciamnîc-Lux” a fost

încheiat contractul privind atribuirea obiectivului acvatic în folosință separată,

conform căruia pârâtei i-a fost transmis în folosință separată obiectivul acvatic (iazul

Andrica) pe un termen de 20 de ani.

Ulterior, la data de 3 ianuarie 2004 între Primăria satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia și SRL ,,Ciamnîc-Lux” a fost încheiat contractul de arendă a terenului

agricol, potrivit căruia pârâtei i-a fost transmis în arendă pe un termen de 20 de ani

terenul agricol cu suprafața de 29,15 ha, ocupat de obiectul acvatic menționat.

În opinia reclamantului, contractele enunțate contravin normelor imperative ale

legii și sunt nule, deoarece atât obiectivul acvatic (iazul Andrica), cât și terenul

agricol ce este ocupat de obiectivul acvatic vizat, au fost ilegal transmise în folosință

și în arendă societății fără desfășurarea licitației publice.

1

La fel, în contractul de arendă nu au fost prevăzute unele clauze esențiale

precum: cuantumul plății pentru arendă, modalitatea și locul achitării plății pentru

arendă, obligativitatea respectării normelor ecologice.

În continuare, reclamantul a mai menționat că contrar Legii fondului piscicol,

SRL ,,Ciamnîc-Lux” i-a fost atribuit în folosință separată obiectivul acvatic

nefiindu-i eliberată autorizație de mediu pentru folosința specială a apei, ceea ce

denotă în plus nulitatea contractului privind atribuirea obiectivului acvatic în

folosință separată din 22 august 2003.

Reclamantul a mai subliniat că, societatea pârâtă în corespundere cu art. 17 din

Legea cu privire la arenda în agricultură, nu a efectuat plata pentru folosirea terenului

agricol arendat de 2% pe an din prețul normativ al terenului arendat, ceea ce

constituie suma de 23665 le/an.

Din considerentele enunțate și având în vedere că în urma neexecutării

obligației ce reiese din contractul privind atribuirea obiectivului acvatic în folosință

separată, bugetul autorității publice locale i-a fost cauzat un prejudiciu sub formă de

venit ratat, a fost depusă prezenta acțiune în contencios administrativ, Primarul

satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia solicitând recunoașterea ca fiind nule

contractul privind atribuirea obiectivului acvatic în folosință separată din 22 august

2003 și contractul de arendă a terenului agricol din 3 ianuarie 2004, ambele încheiate

între Primăria satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia și SRL ,,Ciamnîc-Lux”, precum

și încasarea din contul SRL ,,Ciamnîc-Lux” în beneficiul Primăriei satului Chiriet-

Lunga, UTA Găgăuzia a pierderilor suportate sub formă de venit ratat în sumă de

94 660 lei.

Prin hotărârea din 21 mai 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia a fost admisă parțial, fiind dispusă constatarea nulității contractului de

arendă a pământului încheiat la data de 3 ianuarie 2004 între Primăria satului Chiriet-

Lunga, UTA Găgăuzia și Societatea cu Răspundere Limitată ,,Ciamnîc-Lux”. În

rest, pretențiile au fost respinse ca fiind neîntemeiate.

Prin decizia din 22 noiembrie 2018 a Curții de Apel Comrat, a fost admis apelul

depus de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, a fost casată hotărârea din

21 mai 2018 a Judecătoriei Comrat, sediul Ceadîr-Lunga, iar cauza a fost remisă la

rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecători.

După rejudecarea cauzei, prin încheierea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ depusă de Primarul

satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia în partea ce se referă la pretențiile privind

recunoașterea ca fiind nule contractul privind atribuirea obiectivului acvatic în

folosință separată din 22 august 2003 și contractul de arendă a terenului agricol din

3 ianuarie 2004, ambele încheiate între Primăria satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia și SRL ,,Ciamnîc-Lux”, a fost declarată inadmisibilă.

Prin hotărârea din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

acțiunea în contencios administrativ depusă de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia în partea pretenției privind încasarea din contul SRL ,,Ciamnîc-Lux” în

beneficiul Primăriei satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia a pierderilor suportate

sub formă de venit ratat în sumă de 94 660 lei, a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

La data de 18 decembrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232

din Codul administrativ, Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia a depus

apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central, iar la data de 16 martie 2021 a prezentat motivarea apelului.

Totodată, la data de 12 ianuarie 2021, Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia a depus recurs împotriva încheierii din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate

cu remiterea cauzei la rejudecare.

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost admis recursul

depus de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, a fost casată încheierea

din 17 decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, cauza fiind remisă la

rejudecare, în aceiași instanță, în același complet de judecată.

Prin decizia din 17 iunie 2021 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

depus de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia împotriva hotărârii din 17

decembrie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că reclamantul își

întemeiaza cerințele acțiunii privind încasarea prejudiciu sub formă de venit ratat în

temeiul art. 17 din Legea cu privire la arendă în agricultură, care însă nu poate servi

drept temei pentru admiterea acțiunii în acest sens, întrucât contravine scopului art.

1 din legea enunțată. Or, terenul agricol este ocupat de obiectul acvatic (iazul

Andrica) care include în sine atât apa cât și terenul aflat sub apă, precum și fișiile

riverane de protecție, construcțiile hidrotehnice.

Respectiv terenul enunțat se referă la categoria terenurilor din fondul acvativ și

nu la terenuri agricole dupa cum a interpretat greșit reclamantul.

La rândul său, transmiterea separată în arendă a terenului agricol sub apă cât și

folosința separată a terenului dat ocupat de apă nu poate avea loc întucât obiectivul

acvatic este unic și inidivizibil și include în sine atât apa cât și terenul de sub apă.

Invocând netemeinicia și ilegalitatea actelor judecătorești enunțate, la data de

5 iulie 2021, Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, reprezentat de avocatul

Nicolai Jecov le-a contestat cu recurs.

Din considerentul că recursul a fost redectat într-o altă limbă decât limba de

stat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție a considerat necesar prin încheierea din 22 septembrie 2021 de a-i acorda

recurentului Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, reprezentat de avocatul

Nicolai Jecov termen până la data de 29 octombrie 2021 pentru înlăturarea

neajunsului și anume, de a prezenta traducerea cererii de recurs în limba de stat.

La data de 7 octombrie 2021, Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia,

reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a înlăturat în termen neajunsul stabilit prin

încheierea din 22 septembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție și a prezentat

instanței de judecată cererea de recurs tradusă în limba de stat, motiv pentru care

cererea de recurs a fost considerată depusă la data inițială.

În susținerea recursului s-au indicat motivele de drept și de fapt invocate în

acțiunea de contencios administrativ și în motivarea apelului anexate la dosar,

suplimentar invocându-se că instanța de apel deși avea obligația de a examina în tot

apelul și de a răspunde la toate întrebările ridicate în fața instanței, atât ca instanță

3

de apel, cât și ca instanță învestită să judece cauza în fond, aceasta nu s-a pronunțat

asupra tuturor motivelor invocate în apel, cât și în acțiune, motiv pentru care decizia

Curții de Apel Comrat se consideră neîntemeiată și pasibilă casării de către instanța

de recurs.

Cu referire la fondul cauzei, recurentul a invocat că constatările instanței de

apel precum că art. 17 din Legea cu privire la arendă în agricultură nu poate servi

drept temei pentru admiterea acțiunii, întrucât contravin scopului art. 1 din legea

enunțată, sunt neîntemeiate, deoarece terenul transmis în arendă ca parte integrantă

a unui obiectiv de apă se referă la catergoria terenurilor agricole, ca teren al unei

amenajări piscicole.

Respectiv, reglementarea chestiunilor de plată pentru folosirea și utilizarea

acestoui teren se efectuează inclusiv prin prisma Legii cu privire la arendă în

agricultură.

Astfel, pct. 4. 1 din contractul la care face referire instanța de judecată nu

prevede plata pentru folosirea și utilizarea obiectivului de apă, care include inclusiv

și terenul de sub apă, dar constituie impozitul funciar calculat pe baza ratei la situația

din 2003, care societatea-pârâtă ca utilizator al obiectului bunului imobil, care se

află în proprietate publică, este obligată să-l achite. De fapt, această sumă reprezintă

unica plată pe care societatea-pârâtă o achită, ceea ce este inadmisibil și contrar Legii

cu privire la arendă în agricultură

Din aceste considerente, recurentul Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov a solicitat admiterea recursului,

casarea actelor judecătorești sus-indicate cu pronunțarea unei decizii, de admitere

integrală a acțiunii.

Prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018, a fost adoptat Codul administrativ al

Republicii Moldova, care în conformitate cu art. 257 alin. (1) Cod administrativ a

intrat în vigoare la 1 aprilie 2019, iar potrivit alin. (2), la data intrării în vigoare a

prezentului cod, Legea contenciosului administrativ nr. 793-XIV din 10 februarie

2000 a fost abrogată.

În conformitate cu art. 258 alin. (3) din Codul administrativ, procedurile de

contencios administrativ inițiate până la intrarea în vigoare a prezentului cod se vor

examina în continuare, după intrarea în vigoare a prezentului cod, conform

prevederilor prezentului cod.

Din sensul normei de drept enunțate urmează că, legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale.

Respectiv, procedura de contencios administrativ dedusă judecății în prezenta

speță în partea procedurală urmează a fi judecată prin prisma dispozițiilor Codului

administrativ, aprobat prin Legea nr. 116 din 19 iulie 2018.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

4

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată la 17 iunie 2021, fiind

notificată reprezentantului recurentului Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA

Găgăuzia, avocatul Nicolai Jecov în data de 5 iulie 2021, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (vol.II,f.d.130). Astfel,

motivarea recursului depusă în aceași zi când a fost notificată decizia integrală

recurată – 5 iulie 2021, este în termen, având în vedere că la dosar nu există date

care ar confirma recepționarea de către recurent a dispozitivului deciziei.

Prin referințele depuse la data de 10 septembrie 2021 și la data de 21 octombrie

2021, SRL ,,Ciamnîc-Lux” a solicitat declararea recursului depus de Primarul satului

Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov ca inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Primarul satului Chiriet-

Lunga, UTA Găgăuzia, reprezentat de avocatul Nicolai Jecov, în raport cu

materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

5

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia,

reprezentat de avocatul Nicolai Jecov.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Primarul satului Chiriet-Lunga, UTA Găgăuzia, reprezentat

de avocatul Nicolai Jecov, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Nicolae Craiu

Aliona Miron

6