3ra-1026/21 — anularea actelor administrative

3ra-1026/21 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-1026/21

2-18178561-01-3ra-05102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Gospodăria Țărănească

„Ungurean Galina Ion”,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” împotriva Serviciului Fiscal de

Stat cu privire la anularea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul

informațional în calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării

drepturilor și libertăților fundamentale prin prisma art. 7 CEDO și compensarea

cheltuielilor de asistență juridică,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a

respins cererea de apel înaintată de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” și

s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă:

La 23 iulie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin intermediul avocaților Viorel

Berliba și Ivan Ungurean, a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

contestarea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în

calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și

libertăților fundamentale prin prisma art. 7 CEDO și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică.

În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, la 15 mai 2018,

Galina Ungurean, conducătorul GȚ „Ungurean Galina Ion”, a recepționat cu aviz

certificatul de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect

impozabil cu TVA nr. 3200774 din 07 mai 2018 și scrisoarea nr. 26/3-1120-430 din

07 mai 2018 a Direcției deservire fiscală Briceni.

Prin scrisoarea nr. 26/3-1120-430 din 07 mai 2018 a Direcției deservire fiscală

Briceni și Certificatul nr. 3200774 din 07 mai 2018 s-a constatat că în baza Actului

de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” a fost

înregistrată obligatoriu ca subiect al impunerii cu TVA la 07 mai 2018 cu prima

perioadă fiscală de declarare 01 noiembrie 2016 – 30 noiembrie 2016.

Potrivit Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, în rezultatul

verificărilor livrărilor efectuate pentru fiecare lună separat, s-a constatat încălcarea

1

prevederilor art. 112 alin. (1) din Codul fiscal în redacția Legii nr. 194 din 15 iulie

2010 în vigoare de la 01 septembrie 2010 și valabilă până la 01 ianuarie 2018.

Reclamanta a menționat că art. 112 alin. (1) din Codul fiscal a fost modificat

prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017, în vigoare la 01 ianuarie 2018, prin care la

alin. (1) textul „600 000 de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA” a fost substituit

cu textul „1,2 milioane de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de

deducere”.

În această ordine de idei reclamanta a învederat că, la momentul înregistrării

gospodăriei ca plătitor de TVA (adică la 07 mai 2018), plafonul de 1,2 milioane de lei

nu a fost depășit niciodată pe perioada activității.

La 17 mai 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” a depus dezacord la Actul de

control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 ca fiind contrar legislației în vigoare,

inclusiv normelor constituționale, art. 6 și art. 7 din Convenția Europeană a

Drepturilor Omului.

În argumentarea dezacordului a indicat că a fost înregistrată obligatoriu ca

subiect impozabil cu TVA exclusiv în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din

27 aprilie 2018, deși decizia privind încălcarea sau neîncălcarea legislației fiscale de

către GȚ „Ungurean Galina Ion” nu era aprobată.

Reclamanta a considerat că este ilegal și arbitrar ca un act de control fiscal să

constituie temei de înregistrare ca plătitor de TVA, fără a fi examinat și aprobată

decizia asupra examinării cazului de încălcare fiscală.

Totodată, la 25 mai 2018, reclamanta a depus contestație referitor la

înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA.

Prin decizia nr. 215 din 28 iunie 2018, pe marginea contestației împotriva

acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni (Direcția

generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean

Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, s-a respins ca neîntemeiată contestația.

Reclamanta a apreciat ca fiind limitată, neprofesională și arbitrară concluzia

Serviciului Fiscal de Stat, precum că prevederile art. 112 alin. (1) din Codul fiscal nu

stabilesc careva sancțiuni, modificările operate la acestea nu au efect retroactiv.

Modificările normative intervenite în legislația fiscală și care au intrat în vigoare

începând cu 01 ianuarie 2018 indică la o condiție de incriminare mai favorabilă

contribuabilului, comparativ cu situația anterioară, adică până la 01 ianuarie 2018.

Prin urmare, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător este obligat de a se

înregistra ca plătitor de TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive,

a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de lei. GȚ

„Ungurean Galina Ion” nu era obligată să se înregistreze în calitate de contribuabil al

TVA, neavând suma stabilită de legislație referitor la livrările de mărfuri sau/și

servicii – 1,2 milioane lei.

Faptul că GȚ „Ungurean Galina Ion” a avut anumite perioade de 12 luni

consecutive în care a depășit suma de 600 000 de lei a livrărilor de mărfuri și/sau

servicii (legea veche), dar nu a depășit suma de 1,2 milioane lei (legea nouă), nu

oferă temei juridic de a aplica legea veche (abrogată), în situația în care acționează o

altă lege nouă, în vigoare din 01 ianuarie 2018, care impune alte obligații fiscale –

mai favorabile și care diferă substanțial.

În această ordine de idei, reclamanta a conchis că înregistrarea obligatorie a GȚ

„Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, în baza Actului de control

fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, fără existența unei decizii pe marginea acestui

2

caz, reprezintă o încălcare a procedurilor fiscale de către Direcția deservire fiscală

Briceni, precum și ignorarea prezumției legalității fiscale a GȚ „Ungurean Galina

Ion”.

Astfel, GȚ „Ungurean Galina Ion” a fost privată de dreptul de a beneficia de o

examinare echidistantă și corectă din partea organului fiscal sau cel puțin organul

fiscal să se abțină de la realizarea unor acțiuni vădit ilegale, iar orice îndoieli apărute

la aplicarea legislației fiscale să fie interpretate în favoarea contribuabilului, prin ce a

fost încălcat art. 8 alin. (1) lit. b), c), f) și g) și art. 11 alin. (1) și (2) Cod fiscal. Or,

neacordarea posibilității de a se înregistra benevol în calitate de plătitor de TVA

poate fi interpretată ca rea-voință, imixtiune și împiedicarea desfășurării activității de

întreprinzător.

Reclamanta a notat că reglementările prevăzute în Codul fiscal se implică cu

anumite elemente de aplicare a efectului legii mai favorabile (lex mitior).

Cu referire la prejudiciul material, costuri și cheltuieli de judecată, reclamanta a

menționat că a beneficiat de servicii de asistență juridică acordate de către avocații

Viorel Berliba și Ivan Ungurean, costul cărora a constituit suma de 5000 de lei.

Reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a solicitat prin cererea de chemare în

judecată:

- anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva

acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni, (Direcția

generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean

Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și neîntemeiată;

- anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion”

ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și

contrar principiilor fundamentale;

- obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din

sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA;

- constatarea și pronunțarea motivată asupra faptului că au fost încălcate

drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art.

7 din CEDO;

- compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

La 10 septembrie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” și reprezentanții acesteia,

avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean, au mai depus o acțiune în contencios

administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de subiect

impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților

fundamentale prin prisma art.7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică (vol. II, f.d. 4-28).

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentar au indicat că Decizia nr.

217/11981, prin care s-a decis înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion”

ca contribuabil al TVA începând cu 01 noiembrie 2016, a fost aprobată abia la 25

iunie 2018. Respectiv, la 07 mai 2018, a fost ilegal înregistrată obligatoriu ca subiect

impozabil cu TVA, doar în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie

2018, deoarece la acel moment încă nu era emisă Decizia privind încălcarea sau

neîncălcarea legislației fiscale de către GȚ „Ungurean Galina Ion”.

În opinia reclamantei înregistrarea ei obligatorie ca subiect impozabil cu TVA se

putea realiza legal doar după expirarea termenului de 30 de zile după emiterea

Deciziei nr. 217/11981 din 25 iunie 2018 și dacă nu a ar fi fost executată benevol sau

3

dacă nu s-ar fi constituit gajul legal (conform art. 252 alin. (1) și (3) din Codul fiscal).

Așa, înregistrarea obligatorie ca subiect impozabil cu TVA se putea realiza nu mai

devreme de 25 iulie 2018.

Succesiv, reclamanta a considerat că, prin Decizia șefului Direcției generale

administrare fiscală Nord nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, în mod ilegal s-a încasat la

buget suma datoriilor la obligațiile fiscale ale contribuabilului în sumă de 88,95 de

lei; s-a obligat GȚ „Ungurean Galina Ion” să fie înregistrată ca contribuabil al TVA

din 01 noiembrie 2016; s-a încasat la buget TVA aferent bugetului pentru perioada

fiscală L/12/16 în sumă de deservire fiscală de 39 lei; s-a constatat că suma TVA spre

deducere în perioada ulterioară la situația din 31 martie 2018 constituie 58 428 de lei;

s-a încasat la buget majorarea de întârziere (penalitate) calculată conform art. 228

alin. (1) și (2) din Codul fiscal, pentru neplata în termen a impozitelor și taxelor,

inclusiv: 7 348,16 lei – la TVA; s-a aplicat pentru încălcările legislației – conform

prevederilor art. 255 din Codul fiscal, amendă în mărime de 4 000 de lei, pentru

neprezentarea Serviciului Fiscal de Stat a informației despre subdiviziunea existentă

și conform prevederilor art. 256 alin. (7) din Codul fiscal, amendă în mărime de 10%

din volumul de livrări impozabile 112 364 de lei (pentru perioada 01 noiembrie 2016

– 21 decembrie 2017), pentru neînregistrarea în calitate de plătitor de TVA.

În acest sens a evocat că autoritatea fiscală a stabilit o restanță fără a efectua un

control fiscal și a întocmi un act de control fiscal.

Referitor la nedeclararea subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat suplimentar,

reclamanta a invocat că, prin prisma art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal,

contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal

de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare)

și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.

Însă, aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de

stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este

cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 281 lit. a), b), c), d) și e). Contribuabilii care

sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la

evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației

prezentate de către aceste organe. Gospodăria țărănească va fi înregistrată de către

fondatorul ei la primăria unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în a cărei

hotare deține teren. Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) este ținut de

primărie în modul stabilit de prezenta lege.

La rândul său, pct. 5 din Regulamentul privind ținerea Registrului gospodăriilor

țărănești (de fermier), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 977 din 14 septembrie

2001, prevede că deținător al Registrului este primăria.

Astfel, reclamanta a relevat că la 06 septembrie 2017 a prezentat contractul de

locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 la Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a

prezentat entității abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a

recepționat. De asemenea, contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 a

fost prezentat șefului Direcției de deservire fiscală Briceni.

Mai mult ca atât, contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 a fost

semnat în numele locatorului SRL „Constructgaz” de către Anatolie Rusu, care este

soțul șefului Direcției de deservire fiscală Briceni.

Manifestându-și dezacordul cu Decizia nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, GȚ

„Ungurean Galina Ion” a depus în data de 20 iulie 2018 la Serviciul Fiscal de Stat

4

contestația împotriva acesteia. Contestația a fost respinsă prin Decizia Serviciului

Fiscal de Stat nr. 281 din 16 august 2018.

În asemenea circumstanțe, reclamanta a apreciat constatările organului fiscal în

privința nedeclarării subdiviziunii de către GȚ „Ungurean Galina Ion” din Actul de

control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, menținute prin Deciziile nr. 281 din

16 august 2018 și nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 ca fiind neveridice, superficiale și

contrare legislației în vigoare. Or, GȚ „Ungurean Galina Ion” a prezentat contractul

de locațiune la Primăria satului Grimăncăuți, adică entității abilitate cu dreptul de

înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a recepționat.

Reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a solicitat:

- anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra

cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind

ilegal și contrar principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară

principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației

împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală

administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale;

- obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din

sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA;

- constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale

ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 din CEDO;

- compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei (vol. II,

f.d. 4-28).

La 19 martie 2019, reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a depus cerere cu

privire la concretizarea cerințelor din acțiune, solicitând:

- anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra

cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind

ilegal și contrar principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară

principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva

acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni, (Direcția

generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean

Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și contrar principiilor

fundamentale;

- anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion”

ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și

contrar principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației

împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală

administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale;

- obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din

sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA;

- constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale

ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 CEDO (vol. I, f.d. 117-132).

5

Prin încheierea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunile din 23 iulie 2018 și din 10 septembrie 2018 depuse de GȚ „Ungurean

Galina Ion” au fost conexate într-un singur proces (vol. I, f.d. 142-145).

Prin hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins acțiunea depusă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” (vol. II, f.d. 215, 222-

233).

La 16 octombrie 2019, avocații Ivan Ungurean și Viorel Berliba, în interesele

GȚ „Ungurean Galina Ion”, au declarat apel împotriva hotărârii din 15 octombrie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea

integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală

a acțiunii (vol. II, f.d.220-221).

La 15 iulie 2020, în cadrul ședinței instanței de apel, reprezentanții apelantei GȚ

,,Ungurean Galina Ion” au depus o cerere de concretizare a pretențiilor din cererea de

apel, solicitând:

- admiterea apelului declarat, suspendarea certificatului de înregistrare

obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 2300774), în calitate

de măsură de asigurare a acțiunii, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău

(sediul Râșcani) din 15 octombrie 2019, ca fiind în contradicție cu normativul

național, standardele internaționale și cele mai bune practici în domeniu, cu emiterea

unei noi hotărâri, prin care a se admite:

- anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion”

ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și

contrar principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva

acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni (Direcția

generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean

Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și contrar principiilor

fundamentale;

- anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra

cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind

ilegal și contrar principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară

principiilor fundamentale;

- anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației

împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală

administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale;

- obligarea Serviciului Fiscal de Stat în vederea excluderii GȚ „Ungurean Galina

Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil

cu TVA;

- constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale

ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 6 și art. 7 din CEDO;

- restituirea sumelor retrase din cont de către SFS în mărime de 167 777 lei.

Prin încheierea din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cerința privind

restituirea de la Serviciul Fiscal de Stat în folosul GȚ „Ungurean Galina Ion” a sumei

de 167 777 lei solicitată prin cererea de concretizare a fost declarată inadmisibilă

(f.d.115-119, vol. III) .

6

Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de apel depusă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” și s-a menținut hotărârea din 15

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. III, f.d. 128, 129-158).

Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis

recursul depus de către GȚ „Ungurean Galina Ion” și reprezentanții acesteia, avocații

Viorel Berliba și Ivan Ungurean cu casarea integrală a deciziei din 07 octombrie 2020

a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei de contencios administrativ spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea

de apel înaintată de GȚ „Ungurean Galina Ion” și a fost menținută hotărârea din 15

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. IV, f.d. 13-31).

În consolidarea soluției, s-a reținut că obiectul spețe îl constituie verificarea

faptului dacă, la situația din anul 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” putea fi

sancționată fiscal pentru neexercitarea obligației de a înștiința oficial Serviciul Fiscal

de Stat că în luna octombrie a anului 2016 a depășit plafonul de 600 000 de lei,

precum și faptul dacă putea apelantul să fie înregistrat obligatoriu ca contribuabil al

TVA, cu prima perioadă fiscală 01 noiembrie 2016 – 30 noiembrie 2016.

În acest context, Colegiul a reținut că în conformitate cu prevederile art. 73 alin.

(3) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative (în vigoare la data

emiterii actelor administrative contestate), actul normativ produce efecte doar cât este

în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultra activ.

Astfel, a stabilit că, în luna octombrie a anului 2016, GȚ „Ungurean Galina Ion”

a depășit plafonul de 600 000 lei, efectuând livrări de mărfuri în sumă de 639216 lei,

într-o perioadă de 12 luni consecutive și anume pentru perioada 01.11.2015 -

31.10.2016, aceste circumstanțe fiind constatate de Serviciul Fiscal de Stat prin Actul

de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, fiind confirmat de contribuabil.

Fiind reiterate prevederile art. 112 alin. (1) Cod fiscal (în redacția în luna

octombrie 2016), instanța de apel a reținut că contribuabilul GȚ „Ungurean Galina

Ion” stabilind că în perioadă de 01.11.2015 - 31.10.2016 livrările de mărfuri au

depășit plafonul de 600 000 lei, urma nu mai târziu de ultima zi a lunii octombrie a

anului 2016 să depună cererea privind înregistrarea ca contribuabil al TVA. Însă, o

astfel de cerere nu a fost depusă la Direcția deservire fiscală Briceni a DGAF Nord a

SFS, cu toate că, după cum corect a stabilit Serviciul Fiscal de Stat în Actul de

control fiscal nr. 5-686283, în circumstanțele descrise, GȚ „Ungurean Galina Ion”

urma a fi înregistrată ca contribuabil al TVA din 01.11.2016. Astfel, în legătură cu

faptul că contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” în ultima zi a lunii octombrie

2016, nu a depus la organul fiscal cererea așa cum prevedea art. 112 alin. (1) din

Codul fiscal (în redacția din luna octombrie 2016), acesta nu a fost înregistrat ca

contribuabil al TVA. Iar, în consecință, apelanta nu a achitat TVA pentru perioadele

fiscale L/11/16-L/03/18.

Instanțele au stabilit că circumstanțele descrise denotă temeinicia concluziilor

făcute de organul fiscal la întocmirea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27

aprilie 2018.

Colegiul a apreciat critic argumentul apelului că, la emiterea deciziei de aplicare

a sancțiunii fiscale organul fiscal nu a ținut cont de prevederile art. 233 alin. (1) Cod

fiscal, care stabilește că tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în

temeiul legislației fiscale în vigoare în timpul și la locul săvârșirii încălcării, cu

excepția situațiilor când legea nouă prevede sancțiuni mai blânde, cu condiția că

7

încălcarea fiscală, prin caracterul ei, nu atrage după sine, în condițiile legii,

răspunderea penală.

Or, o astfel de argumentare rezultă din aprecierea greșită a art. 233 alin. (1) Cod

fiscal, întrucât norma legală enunțată poate interveni la sancțiuni care se aplică în

cazul depistării încălcării, dar nu modifică norma legală care a fost încălcată de

contribuabil. Astfel, apelanta ar putea invoca aplicabilitatea acestei norme, în cazul în

care pentru încălcarea fiscală cum ar fi „neînregistrarea în calitate de plătitor de

T.V.A.” legiuitorul avea să introducă o sancțiune mai blândă decât aceea care era

aplicabilă la data săvârșirii încălcării (la caz în anul 2016). Însă, norma legală

enunțată nicidecum nu urmează a fi interpretată ca normă care anulează încălcarea

comisă de contribuabil în anul 2016, când întreprinzătorul care în termen de 12 luni

depășea suma livrărilor de mărfuri în mărime de 600 000 lei, urma a fi înregistrată în

calitate de plătitor al TVA. Iar, în cazul în care art. 233 alin. (1) Cod fiscal va fi

interpretat așa cum invocă apelanta, va fi creată o situație juridică în care legislația

fiscală, în special art. 112 alin. (1) Cod fiscal, va pierde puterea juridică, fapt care

este inadmisibil. Or, modificările adoptate prin Legea nr. 288 din 15.12.2017, la art.

112 alin. (1) Cod fiscal, nu au efect retroactiv, din considerentul că acesta prevede

condițiile în care un întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al

T.V.A. și nicidecum nu stabilește anumite sancțiuni pentru întreprinzător.

În circumstanțele descrise a fost constatată temeinicia concluziilor instanței de

fond că, prin Decizia nr. 217/1198 din 25.06.2018, organul fiscal a aplicat corect în

privința contribuabilului GȚ „Ungurean Galina Ion” sancțiunea stabilită de art. 256

alin. (7) Cod fiscal, pentru încălcările comise de ultima în octombrie 2016.

Iar, în condițiile în care în urma verificării acțiunilor întreprinse de autoritatea

publică pârâtă în cadrul procedurii administrative, Colegiul a stabilit că organul fiscal

a acționat cu respectarea normelor procedurale, aplicând corect normele materiale

relevante speței, fiind constatată netemeinicia pretențiilor reclamantei-apelante

privind anularea actelor/acțiunilor organului fiscal care au stat la baza emiterii

deciziei finale de sancționare, și anume: Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27

aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean

Galina Ion” și a Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion”

ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774). Or, actele respective au

fost întocmite de inspectorii fiscali în limita împuternicirilor, cu respectarea

procedurii și legislației în vigoare.

De către instanțe nu a fost reținut argumentul apelului că certificatul de

înregistrare obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil plătitor de

TVA din 07 mai 2018, a fost emis cu încălcarea art. 252 alin. (1) și (3) din Codul

fiscal. Or, certificatul nominalizat este actul emis de organul fiscal în cadrul efectuării

controlului. Acesta nu produce efecte juridice până la emiterea de către Serviciul

Fiscal de Stat a deciziei finale pe marginea cazului de încălcare a legislației fiscale de

către contribuabil. Respectiv, atât Actul de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie

2018, cât și Certificatul de înregistrare obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din

07 mai 2018 (nr. 3200774), reprezintă operațiuni administrative care separat nu

produc efecte juridice, ci doar odată cu actul administrativ final emis pe marginea

cazului examinat. Respectiv este neîntemeiat argumentul apelantei că acestea au fost

emise cu încălcarea normelor legale.

Luând în considerație că a fost stabilită respectarea legislației în vigoare la

eliberarea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca

8

subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), Colegiul a conchis că este

corectă și Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 215 din 28 iunie 2018, prin care a fost

respinsă contestația depusă de contribuabil și s-a menținut Certificatul de înregistrare

ca subiect al impunerii cu TVA nr. 3200774 din 07 mai 2018, emis de Direcția

deservire fiscală Briceni, Direcția generală administrare fiscală Nord.

Instanța de apel a relevat că, prin Decizia nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 a

Serviciului Fiscal de Stat, în privința contribuabilului GȚ „Ungurean Galina Ion” s-a

aplicat sancțiunea fiscală prevăzută de art. 255 din Codul fiscal, adică pentru

neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea organului fiscal a unor

informații neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului,

al subdiviziunilor lui, care se sancționează cu amenda de 4000 de lei.

Și deși apelanta pretinde că, în speță, nu erau întrunite temeiurile legale pentru

aplicarea unei astfel de sancțiuni, întrucât a prezentat contractul de locațiune la

Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a prezentat entității abilitate cu dreptul de

înregistrare de stat, iar primăria l-a recepționat, contribuabilul nu a prezentat instanței

dovada informării Serviciului Fiscal de Stat despre constituirea subdiviziunii/

depozitului frigorific al gospodăriei. Cu toate că, art. 161 alin. (8) Cod fiscal prevede

expres că, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea

subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului

de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre

schimbarea sediului său și/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează

despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea

temporară a activității subdiviziunii.

La 20 iulie 2018, contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” a înaintat

Serviciului Fiscal de Stat o contestație, prin care a solicitat anularea Deciziei nr.

217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de GȚ

„Ungurean Galina Ion”. Însă, odată ce la examinarea fondului litigiului argumentele

invocate de reclamanta-apelant au trecut controlul judecătoresc, iar instanțele de

judecată au stabilit că actul administrativ individual defavorabil contestat - Decizia

nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat este legal în fond, emis cu

respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și a procedurii stabilite, s-a

constatat și netemeinicia pretenției reclamantei privind anularea Deciziei nr. 281 din

16 august 2018 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie

2018.

În circumstanțele în care s-a stabilit netemeinicia pretenției reclamantei privind

anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a

legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, subsecvent a fost respinsă și

pretenția acestuia privind obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ

„Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de

subiect impozabil cu TVA. Or, modificările făcute de organul fiscal în Sistemul

informațional ce ține de subiecți impozabili cu TVA, au fost efectuate în vederea

remedierii situației create în urma încălcărilor comise de contribuabil prin

nerespectarea normelor legale care reglementau procedura înregistrării ca plătitor de

TVA.

Cu referire la pretenția reclamantei-apelant privind constatarea faptului că au

fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”,

prin prisma art. 7 CEDO, instanța de apel a menționat că art. 7 din Convenția

Europeană pentru Drepturile Omului trebuie interpretat și aplicat astfel încât să se

9

asigure o protecție efectivă împotriva urmăririi penale, a condamnărilor și a

sancțiunilor arbitrare [5.W. împotriva Regatului Unit, pct. 34; C.R. împotriva

Regatului Unit, pct. 32; Del Río Prada împotriva Spaniei (MC), pct. 77; Vasiliauskas

împotriva Lituaniei (MC), pct. 153]. Art. 7 nu se limitează la a interzice aplicarea

retroactivă a dreptului penal în defavoarea inculpatului: acesta consacră totodată, la

modul mai general, principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor (nullum crimen,

nulla poena sine lege), precum și cel care dispune să nu se aplice legea penală în mod

extensiv în defavoarea inculpatului, mai ales prin analogie (ibidem, pct. 154;

Kokkinakis împotriva Greciei , pct. 52). În urma examinării cauzei s-a stabilit că

sancțiunile aplicate în privința GȚ „Ungurean Galina Ion” sunt întemeiate, întrucât s-

a constatat că contribuabilul a încălcat legislația fiscală, iar ca urmare Serviciul Fiscal

a fost nevoit să aplice în privința acestuia sancțiunile fiscale prevăzute de legislația în

vigoare.

Alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, nu au fost reținute

de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la

circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având

la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea

normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material.

Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a elucidat

deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a adoptat o

hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale, Colegiul a ajuns la

concluzia de a respinge apelul depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina

Ion”.

La 23 iunie 2021, Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol.IV, f.d.32-36,45-

70).

În susținerea cererii de recurs, Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a

reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel.

Recurenta a invocat că instanța de apel, prin decizia sa din 22 iunie 2021,

încalcă iremediabil art. 6, art. 7 și art. 1 din Protocolul 1 din CEDO, în particular:

dreptul la un proces echitabil, principiul legalității și lex mitior (aplicarea celei mai

favorabile legi), dreptul de proprietate. În același timp, instanța de judecată a admis

un ansamblu de încălcări grave, iar motivele invocate sunt contradictorii, în multe

privințe operând cu interpretări contrare legii.

La caz, a accentuat că instanța a judecat formal cauza, nu a cercetat pe deplin

pretențiile înaintate de către reclamantă și reconfirmate de Curtea Supremă de

Justiție, iar principalele probleme de drept ridicate pentru soluționarea cauzei au

rămas neelucidate (inclusiv prin prisma recomandărilor obligatorii la care s-a făcut

alegație în decizia Curții Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021). Normele de drept

material au fost aplicate eronat, în mare parte prin interpretări vădit contrare legii,

prin încălcarea dreptului la un proces echitabil, principiului legalității și principiului

lex mitior, nefiind identificat cadrul legal pertinent și aplicabil speței (așa cum a

recomandat și Curtea Supremă de Justiție), iar motivele invocate fiind în contradicție

cu dispozitivul hotărârii. Hotărârea judecătorească este nemotivată, iar argumentele

contrare legii, prin conținutul lor, nu sunt susceptibile de a justifică soluția luată și

legalitatea acesteia. Mai mult ca atât, instanța de apel, contrar cadrului normativ

național, a lăsat absolut din vedere problemele juridice ridicate de către instanța de

recurs, care urmau a fi cercetate și soluționate de către instanța ierarhic inferioară, și

10

aceasta în mod detaliat și multiaspectual, fiind enunțate în conținutul deciziei Curții

Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021.

Curtea de Apel Chișinău, prin decizia sa din 22 iunie 2021 a reținut arbitrar că, „

[...] cu toate că contractul la care face trimitere reprezentantul apelantei, la data de 24

august 2017 a fost înregistrat la primăria localității respective, contribuabilul GȚ

„Ungurean Galina Ion” nu a prezentat instanței dovada informării Serviciului Fiscal

de Stat despre constituirea subdiviziunii/depozitului frigorific al gospodăriei, conform

art. 161 alin. (8) Cod fiscal”. Cu toate acestea, nu s-a ținut cont că, la 06 septembrie

2017, GȚ „Ungurean Galina Ion” a prezentat contractul de locațiune nr. 23/2017 din

23 august 2017 la Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a prezentat entității abilitate

cu dreptul de înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a recepționat.

Instanța de judecată, în mod abuziv, a lăsat fără examinare pretențiile ridicate de

litigant, fără să identifice cadrul legal pertinent și aplicabil speței.

Cu toate că, prin decizia Curții de Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021, s-a

notificat că „instanța de apel trebuia să verifice dacă, înregistrarea la 07 mai 2018, a

GȚ „Ungurean Galina Ion ” - ca contribuabil al TVA, putea avea loc până la emiterea

Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 și care act a servit

temei pentru această înregistrare, în condițiile în care actul de control fiscal conține

doar propuneri de înregistrare (pct. 7 din actul nr. 5-686283), iar hotărârea de

înregistrare a fost emisă abia la 25 iunie 2018 (pct. 2 din Decizia Serviciului Fiscal de

Stat nr 217/1198), precum și dacă s-a respectat procedura de înregistrare”, aceste

aspecte au fost neglijate la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, iar

constatările și soluția luată pe cauză sunt similare deciziei anterioare din 07

octombrie 2020, care a fost casată de către Curtea Supremă de Justiție.

A menționat că decizia instanței de apel din 22 iunie 2021 este contradictorie și

inechitabilă, deoarece, pe de o parte, recunoaște faptul că actul de control fiscal nr. 5-

686283 din 27 aprilie 2018 reprezintă operațiune administrativă care separat nu

produce efecte juridice, iar, pe de altă parte, acordă eficiență juridică aserțiunilor

intimatului menționate în referințele depuse precum că înregistrarea GȚ „Ungurean

Galina Ion ” ca subiect al impunerii cu TVA s-a efectuat în temeiul Actului de control

fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, care a confirmat faptul încălcării de către

reclamant a termenului stabilit. Astfel, partea descriptivă a deciziei recurate este în

contradicție directă cu dispozitivul deciziei prin care apelul este respins.

Mai mult, în speță, constatarea instanței de apel din 22 iunie 2021 precum că

„certificatul de înregistrare obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din 7 mai 2018

(nr. 3200774) separat nu produce efecte juridice, ci doar odată cu actul administrativ

final emis pe marginea cazului examinat, pe lângă faptul că este contrară ordinii de

drept, aceasta contravine și ordinii de fapt ale cauzei. Or, anume GȚ „Ungurean

Galina Ion” a fost înregistrat ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 și nu din

25 iunie 2018.

Pe măsură ce înregistrarea, la 07 mai 2018, a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca

contribuabil al TVA nu putea avea loc până la emiterea deciziei SFS nr. 217/1198 din

25 iunie 2018, iar actul care a servit ca temei pentru această înregistrare nu a fost

decizia SFS nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, se prefigurează conceptul că instanța de

apel a eșuat să examineze cauza complet și obiectiv.

Instanța de judecată a lăsat fără examinare și faptul că neacordarea posibilității

GȚ „Ungurean Galina Ion” de a se înregistra benevol, în calitate de plătitor de TVA,

11

poate fi interpretată ca rea-voință, imixtiune și împiedicare a desfășurării activității de

întreprinzător din partea funcționarilor fiscali din cadrul Serviciului Fiscal de Stat.

O eroare gravă de drept consideră și în faptul că instanțele de judecată au

încălcat drepturile și libertățile garantate de art. 6 par. 1 din CEDO, prin faptul

neexaminării cauzei în mod echitabil. Or, nu se poate observa care dintre argumentele

reclamantei au fost acceptate și motivele pentru care unele argumente i s-au respins

(Cauza Suominen c. Finlanda (Hotărârea din 1 iulie 2003), pentru că toate, în

ansamblu, nu au fost motivate.

În acest sens, conceptul de proces echitabil impune judecătorului să vegheze ca

orice element susceptibil să influențeze soluția privind litigiul să facă obiectul unei

analize efective și reale, încât să răspundă argumentat la criticile, mijloacele și

instrumentele invocate de către părți. Motivarea soluției adoptate de către instanță

constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției,

dând părților posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și

temeinicia soluției adoptate. Anume motivarea soluției prezumă punerea în evidență a

unor date concrete, care, folosite ca premise, pot determina formularea unei/unor

concluzii logice. Or, o simplă afirmare a unei concluzii fără indicarea unei/unor date

concrete, fără invocarea modului în care a fost stabilită acea dată sau referirea

explicită ori implicită la actele cauzei în general nu presupune nici pe departe ideea

de a motiva (anume așa se procedează în actele judecătorești contestate: se invocă

anumite concluzii, care vin în contradicție cu normele invocate și nu se conțin

argumente în genere în favoarea unei sau altor concluzii, în particular în favoarea

unor concluzii contrare legii).

În consecință, consideră că instanța de apel nu a motivat soluția pronunțată la 22

iunie 2021 din mai multe aspecte, fiind identică deciziei anterioare din 07 octombrie

2020 și care a fost casată de Curtea Supremă de Justiție ca fiind contrară art. 6 par. 1

din CEDO.

A solicitat admiterea prezentului recurs, casarea integrală a deciziei Curții de

apel Chișinău din 22 iunie 2021, cu emiterea unei noi decizii, prin care se admit

pretențiile înaintate de către GȚ „Ungurean Galina Ion”.

În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021.

Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost

notificat participanților al proces.

Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a depus recurs nemotivat la 23

iunie 2021 (vol. IV, f.d.32-36).

Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de avocatul

Viorel Berliba la 15 septembrie 2021, iar de recurentă la 17 septembrie 2021 (vol. IV,

f.d.38,39). La 12 octombrie 2021 a fost depus recurs motivat (vol. IV, f.d.45-70).

12

Astfel, recursul nemotivat depus la 23 iunie 2021 și motivarea recursului depusă la 12

octombrie 2021 sunt în termen.

La 02 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”,

cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (vol. IV, f.d. 71).

La 09 decembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință prin care a

indicat că recursul înaintat de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina” nu se

încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) al Codului de

procedură civilă și solicită, în temeiul art.258 alin. (3) din Codul administrativ și art.

433 lit. a) din Codul de procedură civilă de a-l recunoaște inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gospodăria Țărănească

„Ungurean Galina Ion”, în raport cu materialele cauzei și argumentele din referință,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod

administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

13

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în

acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.

141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de către Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

14