3ra-1026/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1026/21 2-18178561-01-3ra-05102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici) Î N C H E I E R E 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu Judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la anularea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților fundamentale prin prisma art. 7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență juridică, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău prin care s-a respins cererea de apel înaintată de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă: La 23 iulie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin intermediul avocaților Viorel Berliba și Ivan Ungurean, a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de subiect impozabil cu TVA,

constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților fundamentale prin prisma art. 7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență juridică. În motivarea cererii de chemare în judecată s-a invocat că, la 15 mai 2018, Galina Ungurean, conducătorul GȚ „Ungurean Galina Ion”, a recepționat cu aviz certificatul de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA nr. 3200774 din 07 mai 2018 și scrisoarea nr. 26/3-1120-430 din 07 mai 2018 a Direcției deservire fiscală Briceni.

Prin scrisoarea nr. 26/3-1120-430 din 07 mai 2018 a Direcției deservire fiscală Briceni și Certificatul nr. 3200774 din 07 mai 2018 s-a constatat că în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” a fost înregistrată obligatoriu ca subiect al impunerii cu TVA la 07 mai 2018 cu prima perioadă fiscală de declarare 01 noiembrie 2016 – 30 noiembrie 2016. Potrivit Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, în rezultatul verificărilor livrărilor efectuate pentru fiecare lună separat, s-a constatat încălcarea 1 prevederilor art. 112 alin. (1) din Codul fiscal în redacția Legii nr. 194 din 15 iulie 2010 în vigoare de la 01 septembrie 2010 și valabilă până la 01 ianuarie 2018. Reclamanta a menționat că art. 112 alin. (1) din Codul fiscal a fost modificat prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017, în vigoare la 01 ianuarie 2018, prin care la alin. (1) textul „600 000 de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA” a fost substituit cu textul „1,2 milioane de lei, cu excepția livrărilor scutite de TVA fără drept de deducere”.

În această ordine de idei reclamanta a învederat că, la momentul înregistrării gospodăriei ca plătitor de TVA (adică la 07 mai 2018), plafonul de 1,2 milioane de lei nu a fost depășit niciodată pe perioada activității. La 17 mai 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” a depus dezacord la Actul de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 ca fiind contrar legislației în vigoare, inclusiv normelor constituționale, art. 6 și art. 7 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. În argumentarea dezacordului a indicat că a fost înregistrată obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA exclusiv în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, deși decizia privind încălcarea sau neîncălcarea legislației fiscale de către GȚ „Ungurean Galina Ion” nu era aprobată.

Reclamanta a considerat că este ilegal și arbitrar ca un act de control fiscal să constituie temei de înregistrare ca plătitor de TVA, fără a fi examinat și aprobată decizia asupra examinării cazului de încălcare fiscală. Totodată, la 25 mai 2018, reclamanta a depus contestație referitor la înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA. Prin decizia nr. 215 din 28 iunie 2018, pe marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni (Direcția generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, s-a respins ca neîntemeiată contestația.

Reclamanta a apreciat ca fiind limitată, neprofesională și arbitrară concluzia Serviciului Fiscal de Stat, precum că prevederile art. 112 alin. (1) din Codul fiscal nu stabilesc careva sancțiuni, modificările operate la acestea nu au efect retroactiv. Modificările normative intervenite în legislația fiscală și care au intrat în vigoare începând cu 01 ianuarie 2018 indică la o condiție de incriminare mai favorabilă contribuabilului, comparativ cu situația anterioară, adică până la 01 ianuarie 2018. Prin urmare, subiectul care desfășoară activitate de întreprinzător este obligat de a se înregistra ca plătitor de TVA dacă el, într-o oarecare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri, servicii în sumă ce depășește 1,2 milioane de lei.

GȚ „Ungurean Galina Ion” nu era obligată să se înregistreze în calitate de contribuabil al TVA, neavând suma stabilită de legislație referitor la livrările de mărfuri sau/și servicii – 1,2 milioane lei. Faptul că GȚ „Ungurean Galina Ion” a avut anumite perioade de 12 luni consecutive în care a depășit suma de 600 000 de lei a livrărilor de mărfuri și/sau servicii (legea veche), dar nu a depășit suma de 1,2 milioane lei (legea nouă), nu oferă temei juridic de a aplica legea veche (abrogată), în situația în care acționează o altă lege nouă, în vigoare din 01 ianuarie 2018, care impune alte obligații fiscale – mai favorabile și care diferă substanțial.

În această ordine de idei, reclamanta a conchis că înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, fără existența unei decizii pe marginea acestui 2 caz, reprezintă o încălcare a procedurilor fiscale de către Direcția deservire fiscală Briceni, precum și ignorarea prezumției legalității fiscale a GȚ „Ungurean Galina Ion”. Astfel, GȚ „Ungurean Galina Ion” a fost privată de dreptul de a beneficia de o examinare echidistantă și corectă din partea organului fiscal sau cel puțin organul fiscal să se abțină de la realizarea unor acțiuni vădit ilegale, iar orice îndoieli apărute la aplicarea legislației fiscale să fie interpretate în favoarea contribuabilului, prin ce a fost încălcat art. 8 alin. (1) lit. b), c), f) și g) și art. 11 alin. (1) și (2) Cod fiscal.

Or, neacordarea posibilității de a se înregistra benevol în calitate de plătitor de TVA poate fi interpretată ca rea-voință, imixtiune și împiedicarea desfășurării activității de întreprinzător. Reclamanta a notat că reglementările prevăzute în Codul fiscal se implică cu anumite elemente de aplicare a efectului legii mai favorabile (lex mitior). Cu referire la prejudiciul material, costuri și cheltuieli de judecată, reclamanta a menționat că a beneficiat de servicii de asistență juridică acordate de către avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean, costul cărora a constituit suma de 5000 de lei.

Reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a solicitat prin cererea de chemare în judecată: - anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni, (Direcția generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și neîntemeiată; - anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și contrar principiilor fundamentale; - obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA; - constatarea și pronunțarea motivată asupra faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 din CEDO; - compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei.

La 10 septembrie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” și reprezentanții acesteia, avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean, au mai depus o acțiune în contencios administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților fundamentale prin prisma art.7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență juridică (vol. II, f.d. 4-28).

În motivarea cererii de chemare în judecată suplimentar au indicat că Decizia nr. 217/11981, prin care s-a decis înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca contribuabil al TVA începând cu 01 noiembrie 2016, a fost aprobată abia la 25 iunie 2018. Respectiv, la 07 mai 2018, a fost ilegal înregistrată obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA, doar în baza Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, deoarece la acel moment încă nu era emisă Decizia privind încălcarea sau neîncălcarea legislației fiscale de către GȚ „Ungurean Galina Ion”. În opinia reclamantei înregistrarea ei obligatorie ca subiect impozabil cu TVA se putea realiza legal doar după expirarea termenului de 30 de zile după emiterea Deciziei nr. 217/11981 din 25 iunie 2018 și dacă nu a ar fi fost executată benevol sau 3 dacă nu s-ar fi constituit gajul legal (conform art. 252 alin. (1) și (3) din Codul fiscal).

Așa, înregistrarea obligatorie ca subiect impozabil cu TVA se putea realiza nu mai devreme de 25 iulie 2018. Succesiv, reclamanta a considerat că, prin Decizia șefului Direcției generale administrare fiscală Nord nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, în mod ilegal s-a încasat la buget suma datoriilor la obligațiile fiscale ale contribuabilului în sumă de 88,95 de lei; s-a obligat GȚ „Ungurean Galina Ion” să fie înregistrată ca contribuabil al TVA din 01 noiembrie 2016; s-a încasat la buget TVA aferent bugetului pentru perioada fiscală L/12/16 în sumă de deservire fiscală de 39 lei; s-a constatat că suma TVA spre deducere în perioada ulterioară la situația din 31 martie 2018 constituie 58 428 de lei; s-a încasat la buget majorarea de întârziere (penalitate) calculată conform art. 228 alin. (1) și (2) din Codul fiscal, pentru neplata în termen a impozitelor și taxelor, inclusiv: 7 348,16 lei – la TVA; s-a aplicat pentru încălcările legislației – conform prevederilor art. 255 din Codul fiscal, amendă în mărime de 4 000 de lei, pentru neprezentarea Serviciului Fiscal de Stat a informației despre subdiviziunea existentă și conform prevederilor art. 256 alin. (7) din Codul fiscal, amendă în mărime de 10% din volumul de livrări impozabile 112 364 de lei (pentru perioada 01 noiembrie 2016 – 21 decembrie 2017), pentru neînregistrarea în calitate de plătitor de TVA.

În acest sens a evocat că autoritatea fiscală a stabilit o restanță fără a efectua un control fiscal și a întocmi un act de control fiscal. Referitor la nedeclararea subdiviziunii la Serviciul Fiscal de Stat suplimentar, reclamanta a invocat că, prin prisma art. 8 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, contribuabilul este obligat să se pună la evidență la subdiviziunea Serviciului Fiscal de Stat în a cărei rază își are sediul stabilit în documentele de constituire (înregistrare) și să primească certificatul de atribuire a codului fiscal.

Însă, aceste prevederi nu se aplică persoanelor al căror număr de identificare de stat reprezintă codul fiscal, cu excepția contribuabililor pentru care codul fiscal este cel atribuit în conformitate cu art. 5 pct. 281 lit. a), b), c), d) și e). Contribuabilii care sunt înregistrați de către organele abilitate cu dreptul de înregistrare de stat se iau la evidența subdiviziunii respective a Serviciului Fiscal de Stat conform informației prezentate de către aceste organe. Gospodăria țărănească va fi înregistrată de către fondatorul ei la primăria unității administrativ-teritoriale de nivelul întâi, în a cărei hotare deține teren. Registrul gospodăriilor țărănești (de fermier) este ținut de primărie în modul stabilit de prezenta lege.

La rândul său, pct. 5 din Regulamentul privind ținerea Registrului gospodăriilor țărănești (de fermier), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 977 din 14 septembrie 2001, prevede că deținător al Registrului este primăria. Astfel, reclamanta a relevat că la 06 septembrie 2017 a prezentat contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 la Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a prezentat entității abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a recepționat. De asemenea, contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 a fost prezentat șefului Direcției de deservire fiscală Briceni. Mai mult ca atât, contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 a fost semnat în numele locatorului SRL „Constructgaz” de către Anatolie Rusu, care este soțul șefului Direcției de deservire fiscală Briceni.

Manifestându-și dezacordul cu Decizia nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” a depus în data de 20 iulie 2018 la Serviciul Fiscal de Stat 4 contestația împotriva acesteia. Contestația a fost respinsă prin Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 281 din 16 august 2018. În asemenea circumstanțe, reclamanta a apreciat constatările organului fiscal în privința nedeclarării subdiviziunii de către GȚ „Ungurean Galina Ion” din Actul de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, menținute prin Deciziile nr. 281 din 16 august 2018 și nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 ca fiind neveridice, superficiale și contrare legislației în vigoare. Or, GȚ „Ungurean Galina Ion” a prezentat contractul de locațiune la Primăria satului Grimăncăuți, adică entității abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a recepționat.

Reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a solicitat: - anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegal și contrar principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale; - obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA; - constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 din CEDO; - compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5 000 de lei (vol. II, f.d.

4-28).

La 19 martie 2019, reclamanta GȚ „Ungurean Galina Ion” a depus cerere cu privire la concretizarea cerințelor din acțiune, solicitând: - anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegal și contrar principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni, (Direcția generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și contrar principiilor fundamentale; - anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și contrar principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale;

- obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA; - constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 CEDO (vol. I, f.d. 117-132). 5 Prin încheierea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunile din 23 iulie 2018 și din 10 septembrie 2018 depuse de GȚ „Ungurean Galina Ion” au fost conexate într-un singur proces (vol. I, f.d. 142-145). Prin hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a respins acțiunea depusă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” (vol. II, f.d.

215, 222- 233). La 16 octombrie 2019, avocații Ivan Ungurean și Viorel Berliba, în interesele GȚ „Ungurean Galina Ion”, au declarat apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (vol. II, f.d.220-221).

La 15 iulie 2020, în cadrul ședinței instanței de apel, reprezentanții apelantei GȚ ,,Ungurean Galina Ion” au depus o cerere de concretizare a pretențiilor din cererea de apel, solicitând: - admiterea apelului declarat, suspendarea certificatului de înregistrare obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 2300774), în calitate de măsură de asigurare a acțiunii, casarea integrală a hotărârii Judecătoriei Chișinău (sediul Râșcani) din 15 octombrie 2019, ca fiind în contradicție cu normativul național, standardele internaționale și cele mai bune practici în domeniu, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care a se admite: - anularea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), ca fiind emis ilegal și contrar principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 215 din 28 iunie 2018 pe marginea contestației împotriva acțiunii funcționarului fiscal din cadrul Direcției deservire fiscală Briceni (Direcția generală administrare fiscală Nord) privind înregistrarea obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” în calitate de plătitor de TVA, ca fiind ilegală și contrar principiilor fundamentale; - anularea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”,

ca fiind ilegal și contrar principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale; - anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 emisă de Direcția generală administrare fiscală Nord, ca fiind ilegală și contrară principiilor fundamentale; - obligarea Serviciului Fiscal de Stat în vederea excluderii GȚ „Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA; - constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 6 și art. 7 din CEDO; - restituirea sumelor retrase din cont de către SFS în mărime de 167 777 lei.

Prin încheierea din 15 iulie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cerința privind restituirea de la Serviciul Fiscal de Stat în folosul GȚ „Ungurean Galina Ion” a sumei de 167 777 lei solicitată prin cererea de concretizare a fost declarată inadmisibilă (f.d.115-119, vol. III) . 6 Prin decizia din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de apel depusă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” și s-a menținut hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. III, f.d. 128, 129-158). Prin decizia din 14 aprilie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul depus de către GȚ „Ungurean Galina Ion” și reprezentanții acesteia, avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean cu casarea integrală a deciziei din 07 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și restituirea cauzei de contencios administrativ spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de apel înaintată de GȚ „Ungurean Galina Ion” și a fost menținută hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. IV, f.d. 13-31).

În consolidarea soluției, s-a reținut că obiectul spețe îl constituie verificarea faptului dacă, la situația din anul 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” putea fi sancționată fiscal pentru neexercitarea obligației de a înștiința oficial Serviciul Fiscal de Stat că în luna octombrie a anului 2016 a depășit plafonul de 600 000 de lei, precum și faptul dacă putea apelantul să fie înregistrat obligatoriu ca contribuabil al TVA, cu prima perioadă fiscală 01 noiembrie 2016 – 30 noiembrie 2016. În acest context, Colegiul a reținut că în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (3) din Legea nr. 100 din 22.12.2017 cu privire la actele normative (în vigoare la data emiterii actelor administrative contestate), actul normativ produce efecte doar cât este în vigoare și, de regulă, nu poate fi retroactiv sau ultra activ.

Astfel, a stabilit că, în luna octombrie a anului 2016, GȚ „Ungurean Galina Ion” a depășit plafonul de 600 000 lei, efectuând livrări de mărfuri în sumă de 639216 lei, într-o perioadă de 12 luni consecutive și anume pentru perioada 01.11.2015 - 31.10.2016, aceste circumstanțe fiind constatate de Serviciul Fiscal de Stat prin Actul de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, fiind confirmat de contribuabil. Fiind reiterate prevederile art. 112 alin. (1) Cod fiscal (în redacția în luna octombrie 2016), instanța de apel a reținut că contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” stabilind că în perioadă de 01.11.2015 - 31.10.2016 livrările de mărfuri au depășit plafonul de 600 000 lei, urma nu mai târziu de ultima zi a lunii octombrie a anului 2016 să depună cererea privind înregistrarea ca contribuabil al TVA.

Însă, o astfel de cerere nu a fost depusă la Direcția deservire fiscală Briceni a DGAF Nord a SFS, cu toate că, după cum corect a stabilit Serviciul Fiscal de Stat în Actul de control fiscal nr. 5-686283, în circumstanțele descrise, GȚ „Ungurean Galina Ion” urma a fi înregistrată ca contribuabil al TVA din 01.11.2016. Astfel, în legătură cu faptul că contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” în ultima zi a lunii octombrie 2016, nu a depus la organul fiscal cererea așa cum prevedea art. 112 alin. (1) din Codul fiscal (în redacția din luna octombrie 2016), acesta nu a fost înregistrat ca contribuabil al TVA. Iar, în consecință, apelanta nu a achitat TVA pentru perioadele fiscale L/11/16-L/03/18.

Instanțele au stabilit că circumstanțele descrise denotă temeinicia concluziilor făcute de organul fiscal la întocmirea Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018. Colegiul a apreciat critic argumentul apelului că, la emiterea deciziei de aplicare a sancțiunii fiscale organul fiscal nu a ținut cont de prevederile art. 233 alin. (1) Cod fiscal, care stabilește că tragerea la răspundere pentru încălcare fiscală se face în temeiul legislației fiscale în vigoare în timpul și la locul săvârșirii încălcării, cu excepția situațiilor când legea nouă prevede sancțiuni mai blânde, cu condiția că 7 încălcarea fiscală, prin caracterul ei, nu atrage după sine, în condițiile legii, răspunderea penală.

Or, o astfel de argumentare rezultă din aprecierea greșită a art. 233 alin. (1) Cod fiscal, întrucât norma legală enunțată poate interveni la sancțiuni care se aplică în cazul depistării încălcării, dar nu modifică norma legală care a fost încălcată de contribuabil. Astfel, apelanta ar putea invoca aplicabilitatea acestei norme, în cazul în care pentru încălcarea fiscală cum ar fi „neînregistrarea în calitate de plătitor de T.V.A.” legiuitorul avea să introducă o sancțiune mai blândă decât aceea care era aplicabilă la data săvârșirii încălcării (la caz în anul 2016). Însă, norma legală enunțată nicidecum nu urmează a fi interpretată ca normă care anulează încălcarea comisă de contribuabil în anul 2016, când întreprinzătorul care în termen de 12 luni depășea suma livrărilor de mărfuri în mărime de 600 000 lei, urma a fi înregistrată în calitate de plătitor al TVA.

Iar, în cazul în care art. 233 alin. (1) Cod fiscal va fi interpretat așa cum invocă apelanta, va fi creată o situație juridică în care legislația fiscală, în special art. 112 alin. (1) Cod fiscal, va pierde puterea juridică, fapt care este inadmisibil. Or, modificările adoptate prin Legea nr. 288 din 15.12.2017, la art. 112 alin. (1) Cod fiscal, nu au efect retroactiv, din considerentul că acesta prevede condițiile în care un întreprinzător este obligat să se înregistreze ca contribuabil al T.V.A. și nicidecum nu stabilește anumite sancțiuni pentru întreprinzător.

În circumstanțele descrise a fost constatată temeinicia concluziilor instanței de fond că, prin Decizia nr. 217/1198 din 25.06.2018, organul fiscal a aplicat corect în privința contribuabilului GȚ „Ungurean Galina Ion” sancțiunea stabilită de art. 256 alin. (7) Cod fiscal, pentru încălcările comise de ultima în octombrie 2016. Iar, în condițiile în care în urma verificării acțiunilor întreprinse de autoritatea publică pârâtă în cadrul procedurii administrative, Colegiul a stabilit că organul fiscal a acționat cu respectarea normelor procedurale, aplicând corect normele materiale relevante speței, fiind constatată netemeinicia pretențiilor reclamantei-apelante privind anularea actelor/acțiunilor organului fiscal care au stat la baza emiterii deciziei finale de sancționare, și anume: Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” și a Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774). Or, actele respective au fost întocmite de inspectorii fiscali în limita împuternicirilor, cu respectarea procedurii și legislației în vigoare.

De către instanțe nu a fost reținut argumentul apelului că certificatul de înregistrare obligatorie a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca subiect impozabil plătitor de TVA din 07 mai 2018, a fost emis cu încălcarea art. 252 alin. (1) și (3) din Codul fiscal. Or, certificatul nominalizat este actul emis de organul fiscal în cadrul efectuării controlului. Acesta nu produce efecte juridice până la emiterea de către Serviciul Fiscal de Stat a deciziei finale pe marginea cazului de încălcare a legislației fiscale de către contribuabil. Respectiv, atât Actul de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, cât și Certificatul de înregistrare obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), reprezintă operațiuni administrative care separat nu produc efecte juridice, ci doar odată cu actul administrativ final emis pe marginea cazului examinat.

Respectiv este neîntemeiat argumentul apelantei că acestea au fost emise cu încălcarea normelor legale. Luând în considerație că a fost stabilită respectarea legislației în vigoare la eliberarea Certificatului de înregistrare obligatoriu a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca 8 subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 (nr. 3200774), Colegiul a conchis că este corectă și Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr. 215 din 28 iunie 2018, prin care a fost respinsă contestația depusă de contribuabil și s-a menținut Certificatul de înregistrare ca subiect al impunerii cu TVA nr. 3200774 din 07 mai 2018, emis de Direcția deservire fiscală Briceni, Direcția generală administrare fiscală Nord.

Instanța de apel a relevat că, prin Decizia nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat, în privința contribuabilului GȚ „Ungurean Galina Ion” s-a aplicat sancțiunea fiscală prevăzută de art. 255 din Codul fiscal, adică pentru neprezentarea, prezentarea cu întârziere sau prezentarea organului fiscal a unor informații neveridice despre sediul sau despre schimbarea sediului contribuabilului, al subdiviziunilor lui, care se sancționează cu amenda de 4000 de lei. Și deși apelanta pretinde că, în speță, nu erau întrunite temeiurile legale pentru aplicarea unei astfel de sancțiuni, întrucât a prezentat contractul de locațiune la Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a prezentat entității abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, iar primăria l-a recepționat, contribuabilul nu a prezentat instanței dovada informării Serviciului Fiscal de Stat despre constituirea subdiviziunii/ depozitului frigorific al gospodăriei.

Cu toate că, art. 161 alin. (8) Cod fiscal prevede expres că, la adoptarea deciziei despre schimbarea sediului și/sau despre constituirea subdiviziunii, contribuabilul, în termen de 60 de zile de la data dobândirii dreptului de proprietate (posesie, locațiune), informează Serviciul Fiscal de Stat despre schimbarea sediului său și/sau prezintă informațiile inițiale, iar ulterior informează despre modificările cu privire la sediul subdiviziunii sale, precum și despre sistarea temporară a activității subdiviziunii. La 20 iulie 2018, contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” a înaintat Serviciului Fiscal de Stat o contestație, prin care a solicitat anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de GȚ „Ungurean Galina Ion”.

Însă, odată ce la examinarea fondului litigiului argumentele invocate de reclamanta-apelant au trecut controlul judecătoresc, iar instanțele de judecată au stabilit că actul administrativ individual defavorabil contestat - Decizia nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 a Serviciului Fiscal de Stat este legal în fond, emis cu respectarea prevederilor legii, cu respectarea competenței și a procedurii stabilite, s-a constatat și netemeinicia pretenției reclamantei privind anularea Deciziei nr. 281 din 16 august 2018 pe marginea contestației împotriva Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018. În circumstanțele în care s-a stabilit netemeinicia pretenției reclamantei privind anularea Deciziei nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 asupra cazului de încălcare a legislației comisă de către GȚ „Ungurean Galina Ion”, subsecvent a fost respinsă și pretenția acestuia privind obligarea Serviciului Fiscal de Stat să excludă GȚ „Ungurean Galina Ion” din sistemul informațional al Serviciului Fiscal în calitate de subiect impozabil cu TVA.

Or, modificările făcute de organul fiscal în Sistemul informațional ce ține de subiecți impozabili cu TVA, au fost efectuate în vederea remedierii situației create în urma încălcărilor comise de contribuabil prin nerespectarea normelor legale care reglementau procedura înregistrării ca plătitor de TVA. Cu referire la pretenția reclamantei-apelant privind constatarea faptului că au fost încălcate drepturile și libertățile fundamentale ale GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin prisma art. 7 CEDO, instanța de apel a menționat că art. 7 din Convenția Europeană pentru Drepturile Omului trebuie interpretat și aplicat astfel încât să se 9 asigure o protecție efectivă împotriva urmăririi penale, a condamnărilor și a sancțiunilor arbitrare [5.W.

împotriva Regatului Unit, pct. 34; C.R. împotriva Regatului Unit, pct. 32; Del Río Prada împotriva Spaniei (MC), pct. 77; Vasiliauskas împotriva Lituaniei (MC), pct. 153]. Art. 7 nu se limitează la a interzice aplicarea retroactivă a dreptului penal în defavoarea inculpatului: acesta consacră totodată, la modul mai general, principiul legalității infracțiunilor și a pedepselor (nullum crimen, nulla poena sine lege), precum și cel care dispune să nu se aplice legea penală în mod extensiv în defavoarea inculpatului, mai ales prin analogie (ibidem, pct. 154; Kokkinakis împotriva Greciei , pct. 52). În urma examinării cauzei s-a stabilit că sancțiunile aplicate în privința GȚ „Ungurean Galina Ion” sunt întemeiate, întrucât s- a constatat că contribuabilul a încălcat legislația fiscală, iar ca urmare Serviciul Fiscal a fost nevoit să aplice în privința acestuia sancțiunile fiscale prevăzute de legislația în vigoare.

Alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, nu au fost reținute de instanța de apel, deoarece se combat cu cele invocate mai sus și se referă la circumstanțele care au fost constatate și elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de normele de drept material. Din considerentele menționate și având în vedere că prima instanță a elucidat deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect normele materiale și a adoptat o hotărâre întemeiată și legală, cu respectarea normelor procedurale, Colegiul a ajuns la concluzia de a respinge apelul depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”.

La 23 iunie 2021, Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a depus recurs împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol.IV, f.d.32-36,45- 70). În susținerea cererii de recurs, Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a reiterat argumentele expuse la examinarea cauzei în fond și în apel. Recurenta a invocat că instanța de apel, prin decizia sa din 22 iunie 2021, încalcă iremediabil art. 6, art. 7 și art. 1 din Protocolul 1 din CEDO, în particular: dreptul la un proces echitabil, principiul legalității și lex mitior (aplicarea celei mai favorabile legi), dreptul de proprietate. În același timp, instanța de judecată a admis un ansamblu de încălcări grave, iar motivele invocate sunt contradictorii, în multe privințe operând cu interpretări contrare legii.

La caz, a accentuat că instanța a judecat formal cauza, nu a cercetat pe deplin pretențiile înaintate de către reclamantă și reconfirmate de Curtea Supremă de Justiție, iar principalele probleme de drept ridicate pentru soluționarea cauzei au rămas neelucidate (inclusiv prin prisma recomandărilor obligatorii la care s-a făcut alegație în decizia Curții Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021). Normele de drept material au fost aplicate eronat, în mare parte prin interpretări vădit contrare legii, prin încălcarea dreptului la un proces echitabil, principiului legalității și principiului lex mitior, nefiind identificat cadrul legal pertinent și aplicabil speței (așa cum a recomandat și Curtea Supremă de Justiție), iar motivele invocate fiind în contradicție cu dispozitivul hotărârii.

Hotărârea judecătorească este nemotivată, iar argumentele contrare legii, prin conținutul lor, nu sunt susceptibile de a justifică soluția luată și legalitatea acesteia.

Mai mult ca atât, instanța de apel, contrar cadrului normativ național, a lăsat absolut din vedere problemele juridice ridicate de către instanța de recurs, care urmau a fi cercetate și soluționate de către instanța ierarhic inferioară, și 10 aceasta în mod detaliat și multiaspectual, fiind enunțate în conținutul deciziei Curții Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021. Curtea de Apel Chișinău, prin decizia sa din 22 iunie 2021 a reținut arbitrar că, „ [...] cu toate că contractul la care face trimitere reprezentantul apelantei, la data de 24 august 2017 a fost înregistrat la primăria localității respective, contribuabilul GȚ „Ungurean Galina Ion” nu a prezentat instanței dovada informării Serviciului Fiscal de Stat despre constituirea subdiviziunii/depozitului frigorific al gospodăriei, conform art. 161 alin. (8) Cod fiscal”.

Cu toate acestea, nu s-a ținut cont că, la 06 septembrie 2017, GȚ „Ungurean Galina Ion” a prezentat contractul de locațiune nr. 23/2017 din 23 august 2017 la Primăria satului Grimăncăuți, adică l-a prezentat entității abilitate cu dreptul de înregistrare de stat, iar aceasta (primăria) l-a recepționat. Instanța de judecată, în mod abuziv, a lăsat fără examinare pretențiile ridicate de litigant, fără să identifice cadrul legal pertinent și aplicabil speței.

Cu toate că, prin decizia Curții de Supreme de Justiție din 14 aprilie 2021, s-a notificat că „instanța de apel trebuia să verifice dacă, înregistrarea la 07 mai 2018, a GȚ „Ungurean Galina Ion ” - ca contribuabil al TVA, putea avea loc până la emiterea Deciziei Serviciului Fiscal de Stat nr. 217/1198 din 25 iunie 2018 și care act a servit temei pentru această înregistrare, în condițiile în care actul de control fiscal conține doar propuneri de înregistrare (pct. 7 din actul nr. 5-686283), iar hotărârea de înregistrare a fost emisă abia la 25 iunie 2018 (pct. 2 din Decizia Serviciului Fiscal de Stat nr 217/1198), precum și dacă s-a respectat procedura de înregistrare”, aceste aspecte au fost neglijate la rejudecarea cauzei de către instanța de apel, iar constatările și soluția luată pe cauză sunt similare deciziei anterioare din 07 octombrie 2020, care a fost casată de către Curtea Supremă de Justiție.

A menționat că decizia instanței de apel din 22 iunie 2021 este contradictorie și inechitabilă, deoarece, pe de o parte, recunoaște faptul că actul de control fiscal nr. 5- 686283 din 27 aprilie 2018 reprezintă operațiune administrativă care separat nu produce efecte juridice, iar, pe de altă parte, acordă eficiență juridică aserțiunilor intimatului menționate în referințele depuse precum că înregistrarea GȚ „Ungurean Galina Ion ” ca subiect al impunerii cu TVA s-a efectuat în temeiul Actului de control fiscal nr. 5-686283 din 27 aprilie 2018, care a confirmat faptul încălcării de către reclamant a termenului stabilit. Astfel, partea descriptivă a deciziei recurate este în contradicție directă cu dispozitivul deciziei prin care apelul este respins.

Mai mult, în speță, constatarea instanței de apel din 22 iunie 2021 precum că „certificatul de înregistrare obligatoriu ca subiect impozabil cu TVA din 7 mai 2018 (nr. 3200774) separat nu produce efecte juridice, ci doar odată cu actul administrativ final emis pe marginea cazului examinat, pe lângă faptul că este contrară ordinii de drept, aceasta contravine și ordinii de fapt ale cauzei. Or, anume GȚ „Ungurean Galina Ion” a fost înregistrat ca subiect impozabil cu TVA din 07 mai 2018 și nu din 25 iunie 2018. Pe măsură ce înregistrarea, la 07 mai 2018, a GȚ „Ungurean Galina Ion” ca contribuabil al TVA nu putea avea loc până la emiterea deciziei SFS nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, iar actul care a servit ca temei pentru această înregistrare nu a fost decizia SFS nr. 217/1198 din 25 iunie 2018, se prefigurează conceptul că instanța de apel a eșuat să examineze cauza complet și obiectiv.

Instanța de judecată a lăsat fără examinare și faptul că neacordarea posibilității GȚ „Ungurean Galina Ion” de a se înregistra benevol, în calitate de plătitor de TVA, 11 poate fi interpretată ca rea-voință, imixtiune și împiedicare a desfășurării activității de întreprinzător din partea funcționarilor fiscali din cadrul Serviciului Fiscal de Stat. O eroare gravă de drept consideră și în faptul că instanțele de judecată au încălcat drepturile și libertățile garantate de art. 6 par. 1 din CEDO, prin faptul neexaminării cauzei în mod echitabil. Or, nu se poate observa care dintre argumentele reclamantei au fost acceptate și motivele pentru care unele argumente i s-au respins (Cauza Suominen c. Finlanda (Hotărârea din 1 iulie 2003), pentru că toate, în ansamblu, nu au fost motivate.

În acest sens, conceptul de proces echitabil impune judecătorului să vegheze ca orice element susceptibil să influențeze soluția privind litigiul să facă obiectul unei analize efective și reale, încât să răspundă argumentat la criticile, mijloacele și instrumentele invocate de către părți. Motivarea soluției adoptate de către instanță constituie o îndatorire care înlătură orice aspect discreționar în realizarea justiției, dând părților posibilitatea să-și formeze convingerea cu privire la legalitatea și temeinicia soluției adoptate. Anume motivarea soluției prezumă punerea în evidență a unor date concrete, care, folosite ca premise, pot determina formularea unei/unor concluzii logice.

Or, o simplă afirmare a unei concluzii fără indicarea unei/unor date concrete, fără invocarea modului în care a fost stabilită acea dată sau referirea explicită ori implicită la actele cauzei în general nu presupune nici pe departe ideea de a motiva (anume așa se procedează în actele judecătorești contestate: se invocă anumite concluzii, care vin în contradicție cu normele invocate și nu se conțin argumente în genere în favoarea unei sau altor concluzii, în particular în favoarea unor concluzii contrare legii). În consecință, consideră că instanța de apel nu a motivat soluția pronunțată la 22 iunie 2021 din mai multe aspecte, fiind identică deciziei anterioare din 07 octombrie 2020 și care a fost casată de Curtea Supremă de Justiție ca fiind contrară art. 6 par. 1 din CEDO.

A solicitat admiterea prezentului recurs, casarea integrală a deciziei Curții de apel Chișinău din 22 iunie 2021, cu emiterea unei noi decizii, prin care se admit pretențiile înaintate de către GȚ „Ungurean Galina Ion”. În conformitate cu art. 244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 22 iunie 2021. Actele cauzei nu atestă faptul când dispozitivul deciziei instanței de apel a fost notificat participanților al proces. Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a depus recurs nemotivat la 23 iunie 2021 (vol. IV, f.d.32-36). Decizia motivată a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată de avocatul Viorel Berliba la 15 septembrie 2021, iar de recurentă la 17 septembrie 2021 (vol. IV, f.d.38,39). La 12 octombrie 2021 a fost depus recurs motivat (vol. IV, f.d.45-70). 12 Astfel, recursul nemotivat depus la 23 iunie 2021 și motivarea recursului depusă la 12 octombrie 2021 sunt în termen.

La 02 noiembrie 2021, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatului copia recursului depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (vol. IV, f.d. 71). La 09 decembrie 2021, Serviciul Fiscal de Stat a depus referință prin care a indicat că recursul înaintat de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina” nu se încadrează în temeiurile prevăzute de art. 432 alin. alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă și solicită, în temeiul art.258 alin. (3) din Codul administrativ și art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă de a-l recunoaște inadmisibil.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”, în raport cu materialele cauzei și argumentele din referință, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive. În conformitate cu art.246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 13 Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de către Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion”.

În conformitate cu art.230 și art.246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul depus de Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 14