3ra-1026/21 — anularea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-1026/21

2-18178561-01-3ra-05102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, I. Muruianu, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

Judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând cererea depusă de avocatul Ivan Ungurean, în interesele Gospodăriei

Țărănești „Ungurean Galina Ion”, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Aliona Miron de la examinarea recursului depus de Gospodăria Țărănească

„Ungurean Galina Ion”, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la anularea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional

în calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și

libertăților fundamentale prin prisma art. 6,7 CEDO și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică,

c o n s t a t ă :

La 23 iulie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion”, prin intermediul avocaților Viorel

Berliba și Ivan Ungurean, a depus cerere de chemare în judecată în procedura

contenciosului administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea

actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de

subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților

fundamentale prin prisma art. 7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență juridică.

La 10 septembrie 2018, GȚ „Ungurean Galina Ion” și reprezentanții acesteia,

avocații Viorel Berliba și Ivan Ungurean, au mai depus o acțiune în contencios

administrativ împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la contestarea actelor

administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate de subiect

impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților fundamentale

prin prisma art.7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență juridică (vol. II, f.d. 4-

28).

Prin încheierea din 19 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunile

din 23 iulie 2018 și din 10 septembrie 2018 depuse de GȚ „Ungurean Galina Ion” au fost

conexate într-un singur proces (vol. I, f.d. 142-145).

1

Prin hotărârea din 15 octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani s-a

respins acțiunea depusă de către GȚ „Ungurean Galina Ion” (vol. II, f.d. 215, 222-233).

La 16 octombrie 2019, avocații Ivan Ungurean și Viorel Berliba, în interesele GȚ

„Ungurean Galina Ion”, au declarat apel împotriva hotărârii din 15 octombrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (vol.

II, f.d.220-221).

Prin decizia din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respinsă cererea de

apel înaintată de GȚ „Ungurean Galina Ion” și a fost menținută hotărârea din 15

octombrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (vol. IV, f.d. 13-31).

La 23 iunie 2021, Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” a depus recurs

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (vol.IV, f.d.32-36,45-70).

La 03 mai 2022, avocatul Ivan Ungurean, în interesele Gospodăriei Țărănești

„Ungurean Galina Ion” a depus cerere de recuzare a judecătorului Curții Supreme de

Justiție Aliona Miron de la examinarea recursului depus de GȚ „Ungurean Galina Ion”,

împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În susținerea cererii de recuzare a invocat că, judecătorul Aliona Miron, în calitate

de judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin încheierea din 17 septembrie

2018 a acceptat în procedură cererea de chemare în judecată depusă de Gospodăria

Țărănească „Ungurean Galina Ion” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu privire la

anularea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional în calitate

de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și libertăților

fundamentale prin prisma art. 6,7 CEDO și compensarea cheltuielilor de asistență

juridică, dispunând pregătirea pricinii pentru dezbateri judiciare. Prin încheierea din 22

noiembrie 2018, judecătorul Aliona Miron a respins cererea reprezentantului

reclamantului, avocatului Ivan Ungurean de asigurare a acțiunii, ca fiind neîntemeiată și

în aceiași zi, prin încheiere a transmis cauza civilă spre conexare, la o altă cauză civilă

pendinte.

Reprezentantul recurentului a menționat că, pendinte pe rol la Curtea Supremă de

Justiție este aceiași cauza civilă la care a participată judecătorul Aliona Miron, în calitate

de judecător al Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Consideră că judecătorul Aliona Miron și-a expus opinia asupra cauzei care se

judecă, prin faptul că a respins cererea reprezentantului reclamantului de asigurare a

acțiunii, precum și a acceptat cererea reprezentantului reclamantului de transmitere a

cauzei spre conexare la o altă cauză civilă.

În susținerea cererii de recuzare avocatul Ivan Ungurean invocă prevederile art.50

lit.d) Cod de procedură civilă.

Examinând cererea cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție

Aliona Miron, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție o consideră neîntemeiată și care urmează a fi respinsă, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.202 alin.(1) din Codul administrativ, judecătorul care

examinează acțiunea în contencios administrativ trebuie să se abțină sau poate fi recuzat

în baza temeiurilor prevăzute la art. 49 și 50.

2

Totodată, conform art.50 alin.(1) din Codul administrativ, pentru o autoritate publică

într-o procedură administrativă nu pot acționa, de asemenea, persoanele în privința cărora

există un motiv de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției.

Motivul indicat la alin.(1) poate exista, în special, atunci când persoana care

acționează pentru autoritatea publică: a) întreține relații personale strânse cu un

participant la procedura administrativă ori cu reprezentantul legal sau împuternicit al

acestuia; b)și-a expus părerea în public în mod depreciativ sau în alt mod ce poate fi

contestat în privința unui participant la această procedură; c) și-a expus părerea public cu

privire la finalitatea procedurii sau la aprecierea probelor până la închiderea procedurii;

d) are un interes economic sau personal față de rezultatul procedurii administrative.

Prin expresia „în special” din conținutul art.50 alin.(2) din Codul administrativ, se

înțelege că motivele de justificare a neîncrederii față de o exercitare imparțială a funcției

de judecător în procedura contenciosului administrativ nu poartă un caracter exhaustiv,

respectiv, pot fi reglementate și alte astfel de motive.

În corespundere cu prevederile art.202 alin.(4) din Codul administrativ, recuzarea

sau abținerea judecătorului se examinează în ordinea prevăzută în Codul de procedură

civilă.

În conformitate cu prevederile art.195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în

contenciosul administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod.

Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului de procedură civilă, cu excepția

art.169-171.

Articolul 52 alin.(2) și (4) din Codul de procedură civilă prevede că, propunerea de

recuzare și de abținere de la judecată se face oral sau în scris pentru fiecare în parte,

trebuie să fie motivată și prezentată până la începerea dezbaterii cauzei în fond. Cererea

de recuzare și cererea de abținere de la judecată pot fi înaintate mai târziu doar dacă

autorul lor a aflat de existența temeiului recuzării sau abținerii după ce a început judecarea

cauzei în fond. Procedura soluționării cererii de abținere de la judecată și efectele

admiterii ei se determină conform prevederilor art.53 și 54.

În conformitate cu art.53 alin.(5) din Codul de procedură civilă, instanța decide

asupra recuzării în camera de deliberare printr-o încheiere motivată, care nu se supune

niciunei căi de atac decât o dată cu fondul hotărârii sau al deciziei.

Prin urmare, din normele citate supra rezultă că legiuitorul a prevăzut exhaustiv două

condiții esențiale pentru înaintarea cererii de recuzare în privința judecătorului și anume:

recuzarea trebuie să fie motivată și poate fi propusă până la începerea dezbaterii cauzei

în fond.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin cererea din 03 mai 2022, avocatul Ivan

Ungurean, în interesele Gospodăriei Țărănești „Ungurean Galina Ion” a înaintat recuzare

judecătorului Curții Supreme de Justiție Aliona Miron.

În acest sens, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că, propunerea de recuzare înaintată de avocatul Ivan

Ungurean, în interesele Gospodăriei Țărănești „Ungurean Galina Ion”, este întemeiată pe

existența unei suspiciuni cu privire la lipsa de imparțialitate a judecătorului Aliona Miron,

fiind invocat faptul că, anterior a participat la examinarea cauzei menționate, prin

3

emiterea încheierii de respingere a cererii de aplicare a măsurii de asigurare a acțiunii și

încheierii de transmitere a cauzei spre conexare la o altă cauză pendinte.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

nu poate reține argumentul invocat precum că, judecătorul Curții Supreme de Justiție

Aliona Miron prin emiterea încheierilor din 22 noiembrie 2018, în calitate de judecător al

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a expus asupra fondului cauzei. Or, prin

încheierile din 22 noiembrie 2018, judecătorul s-a expus asupra unor incidente de

procedură fără a pronunța un act judecătoresc ce ar soluționa fondul litigiului.

Astfel, motivele invocate în cererea de recuzare, depusă de avocatul Ivan Ungurean,

nu constituie temei de admitere a cererii de recuzare, deoarece judecătorul nu și-a expus

opinia asupra prezentei cauze deduse judecății, iar alte circumstanțe din care ar rezulta că

imparțialitatea judecătorului ar putea fi pusă la îndoială, nu au fost identificate.

Jurisprudența Curții Europene pentru Drepturile Omului, la acest subiect indică că

în fiecare caz concret va trebui de stabilit dacă, în afara conduitei personale a

judecătorului, există fapte dovedite de natură a ridica îndoieli în ceea ce privește

imparțialitatea acestuia. La caz, înalta Curte, în hotărârea Kyprianou v. Cyprus [GC], nr.

73797/01, § 121, ECHR 2005-..., a rezumat principiile care reies din jurisprudența sa cu

privire la imparțialitatea instanței judecătorești indicând că urmează a se face distincție

între o abordare subiectivă, adică încercarea de a constata convingerea personală sau

interesul unui judecător într-o anumită cauză, și o abordare obiectivă, adică determinarea

dacă el a oferit garanții suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în acest sens (a

se vedea Piersack v. Belgium, Hotărâre din 1 octombrie 1982, Seria A nr. 53, § 30 și

Grieves v. the United Kingdom [GC], nr. 57067/00, § 69, ECHR 2003-XII). Atunci când

se hotărăște dacă într-o anumită cauză există motive legitime de a bănui că un complet nu

este imparțial, punctul de vedere al celor care pretind că acesta nu este imparțial este

important, dar nu decisiv. Ceea ce este decisiv este dacă această bănuială poate fi obiectiv

justificată (a se vedea Ferrantelli and Santangelo v. Italy, Hotărâre din 7 august 1996,

Reports 1996-III, pp. 951-52, § 58, și Wettstein v. Switzerland, nr. 33958/96, § 44, ECHR

2000-XII).

În Recomandarea nr. R(94) 12 privind independența, eficiența și rolul judecătorilor

(Principiul I.2.d), Comitetul de Miniștrii al Consiliului Europei a consemnat că

„Judecătorii trebuie să aibă libertate neîngrădită pentru a lua hotărârile imparțial, în

conformitate cu conștiința lor și cu interpretarea pe care o dau faptelor, respectând regulile

relevante stabilite de lege”.

Raportând motivele de recuzare la prevederile normelor juridice enunțate, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide

netemeinicia cererii, or, aceasta nu este motivată suficient în sensul existenței unor

prejudecăți sau idei preconcepute a magistratului recuzat, susceptibile de a afecta

imparțialitatea subiectivă, iar faptul neîncrederii în judecătorul recuzat nu poate constitui

temei de admitere a cererii de recuzare, întrucât temeiul expus nu cade sub incidența

art.50 alin.(1) și (2) din Codul administrativ în coroborare cu art.50 alin.1 lit.d din Codul

de procedură civilă, fapt ce exclude orice dubiu legitim referitor la imparțialitatea

judecătorilor.

4

Astfel, din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

depusă de avocatul Ivan Ungurean, în interesele Gospodăriei Țărănești „Ungurean Galina

Ion”, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de Justiție Aliona Miron.

În conformitate cu art.202 alin.(4), 195, 230 Cod administrativ, art.50-53 Cod de

procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se respinge cererea depusă de avocatul Ivan Ungurean, în interesele Gospodăriei

Țărănești „Ungurean Galina Ion”, cu privire la recuzarea judecătorului Curții Supreme de

Justiție Aliona Miron de la examinarea recursului depus de Gospodăria Țărănească

„Ungurean Galina Ion”, împotriva deciziei din 22 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Gospodăria Țărănească „Ungurean Galina Ion” împotriva Serviciului Fiscal de Stat cu

privire la anularea actelor administrative, obligarea excluderii din sistemul informațional

în calitate de subiect impozabil cu TVA, constatarea faptului încălcării drepturilor și

libertăților fundamentale prin prisma art. 6,7 CEDO și compensarea cheltuielilor de

asistență juridică.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

Judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

5