2ra-276/22 — rezolutiunea contractului de asistenta juridica, incasarea sumei, dobinzii de intirziere

2ra-276/22 — rezolutiunea contractului de asistenta juridica, incasarea sumei, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-276/2022

2-20021067-01-2ra-02032022

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Grijuc,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov

împotriva lui Victor Grijuc, intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați Bălți

cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență juridică, încasarea sumei,

dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral,

împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

c o n s t a t ă :

La 13 februarie 2020, Lucia Vinogradov, a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Victor Grijuc cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență

juridică din 18 ianuarie 2018, încasarea sumei de 7 000 de lei, a dobânzii de

întârziere în sumă de 2 250,93 de lei, a prejudiciului material cauzat în mărime de

27 679 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 ianuarie 2018 a încheiat contract de

asistență juridică cu avocatul Victor Grijuc și a achitat onorariul în sumă de 7 000

de lei.

Potrivit condițiilor contractului urma ca avocatul să întocmească cerere de

chemare în judecată, să o depună în instanță, să consulte clientul și să participe la

examinarea cauzei civile, astfel, avocatul încasând suma respectivă de 7 000 de lei

și-a asumat obligația fermă față de a-i acorda asistența juridică calificată, însă până

în prezent nu a fost executată obligația asumată.

A susținut că, la 05 august 2019, prin decizia în cauza disciplinară intentată în

privința avocatului Victor Grijuc, în temeiul plângerii nr. 94-2CED/19 din

22.02.2019 a fost constatat în acțiunile avocatului Victor Grijuc, deținător al licenței

pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 2838 din 20 mai 2015, comiterea abaterilor

disciplinare potrivit constatărilor formulate.

Astfel, luând în considerație gravitatea abaterilor, circumstanțele în cauză,

1

activitatea și comportamentul acestuia pe parcursul exercitării profesiei, s-a decis ai

aplica avocatului Victor Grijuc sancțiunea disciplinară sub formă de amendă în

mărime de 3 000 de lei, fiind suspendată activitatea avocatului Victor Grijuc în

conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. e) și art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea

nr. 1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură.

La data de 27 ianuarie 2020 în adresa lui Victor Grijuc a fost expediată

notificare cu aviz recomandat prin care s-a solicitat restituirea sumei de 7 000 de lei

în termen de 5 zile din momentul recepționării notificării.

A indicat că avizul a fost restituit în adresa sa, însă notificarea a fost lăsată fără

executare.

Subsecvent, a menționat că în baza acțiunii de judecată pe care urma să o

întocmească și să o depună în instanța de judecată avocatul Victor Grijuc, urma ca

Lucia Vinogradov să încaseze de la SRL „Abircom-Agro” venitul ratat în sumă de

24 079 de lei și 300 kg zahăr la costul de 3600 de lei (12 lei per kg), fapt ce nu s-a

produs din vina avocatului.

Din acest motiv solicită încasarea din contul avocatului Victor Grijuc a

prejudiciului cauzat în urma neexecutării obligațiilor contractuale în sumă de 27 679

de lei și a dobânzii de întârziere în valoare de 2 250,93 de lei.

A susținut că din cauza tuturor inacțiunilor și atitudinii neserioase a avocatului

Victor Grijuc, datorită cărui a fost nevoită să i-a în împrumut banii achitați ultimului

și efectelor care nu s-au produs tot din vina avocatului, a avut de suferit și din punct

de vedere moral, fiind la o vârstă înaintată și cu soțul grav bolnav mental și fizic, a

fost nevoită să achite menajera pentru timpul în care lipsea de acasă căutând avocatul

și rugându-l să-și onoreze obligațiunile pentru care i-a achitat deja onorariul, fiindu-

i cauzat astfel un prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei.

Prin încheierea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

s-a scos de pe rol capătul de cerere cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență

juridică, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia

Vinogradov împotriva lui Victor Grijuc cu privire la rezoluțiunea contractului de

asistență juridică, încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și

moral.

S-a explicat Luciei Vinogradov că, după înlăturarea circumstanțelor care au dus

la scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanței o nouă cerere conform

dispozițiilor generale (f.d. 45).

Prin hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva

lui Victor Grijuc cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului

material și moral, ca neîntemeiată (f.d. 46, 52-54).

Prin decizia din 11 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat

de către Lucia Vinogradov, s-a casat integral hotărârea din 03 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași

instanță în alt complet de judecată (f.d. 96, 97-98).

Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central,

s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați

Bălți (f.d. 103).

Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis

2

cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva lui Victor

Grijuc, intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați Bălți cu privire la încasarea

sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral.

S-a încasat din contul lui Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov suma

de 7 000 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 2 250,93 de lei, prejudiciul material

în sumă de 27 679 de lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei.

Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul

declarat de Victor Grijuc.

S-a casat integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul

Central, cu emiterea unei noi hotărâri, după cum urmează:

S-a admis parțial acțiunea civilă formulată de Lucia Vinogradov și s-a încasat

de la Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov 7 000 de lei cu titlu de prestație,

18,12 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral.

În rest, acțiunea civilă s-a respins.

S-a încasat de la Victor Grijuc în beneficiul statului taxa de stat în mărime de

310 de lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, soluția instanței de fond

privind admiterea integrală a acțiunii este una greșită, rezultată din aprecierea

incorectă a materialului probator și aplicarea eronată a normelor de drept material.

A stabilit că, reieșind din conținutul contractului, bonurilor de plată, Lucia

Vinogradov și-a executat integral, cu bună credință, în locul și modul stabilit

obligația de plată a retribuției convenită, iar avocatul Victor Grijuc având obligația

de a presta asistența juridică calificată în limitele cauzei civile intentată împotriva

SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă, încasarea venitului

ratat și a prejudiciului material, nu și-a executat corespunzător obligațiile

contractuale, fapt ce a generat restituirea prin încheierea din 29 martie 2018 a

Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei a cererii de chemare în judecată înaintată

împotriva SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă, încasarea

venitului ratat și a prejudiciului material.

De asemenea, neexecutarea corespunzătoare a obligațiile contractuale de către

avocatul Victor Grijuc se deduce și din decizia Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 05 august 2019 emisă în cauza disciplinară intentată în privința

avocatului Victor Grijuc în temeiul plângerii nr. 94-2CED/19 din 22 februarie 2019

a Luciei Vinogradov, potrivit căruia în acțiunile avocatului Victor Grijuc s-a

constatat abaterea disciplinară exprimată prin încălcarea dispozițiilor art. 9, 54, 56

din Legea cu privire la avocatură, art. 10 din Statutul profesiei de avocat și art. 2

capitolul II al Codului deontologic, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară sub

formă de amendă în mărime de 3 000 de lei cu suspendarea activității de avocat.

Instanța de apel a atestat că apelantul, avocatul Grijuc Victor nu a prezentat

instanței probe privind contestarea deciziei Uniunii Avocaților din Republica

Moldova din 05 august 2019 și nici nu a negat faptul neexecutării corespunzătoare

a obligațiilor asumate prin contractul de asistență juridică.

Instanța de apel a considerat argumentele apelantului, avocatul Victor Grijuc

precum că nu și-a onorat integral obligațiile asumate, pe motiv că Lucia Vinogradov

a renunțat la colaborare, iar în situația în care ultima nu renunța la colaborare, era să

3

câștige procesul, ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport probator.

Instanța de apel a stabilit că, serviciile de consultanță și asistență juridică

acordate de avocatul Victor Grijuc, nu corespund obligațiilor stabilite în pct. 4 al

contractului și la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1260-XV din 19.07.2002 cu privire

la avocatură.

Lucia Vinogradov a dovedit circumstanțele pe care le invocă drept temei a

pretențiilor sale, din care considerente din contul avocatului Victor Grijuc s-a încasat

în beneficiul lui Lucia Vinogradov suma în mărime de 7 000 de lei, ca urmare a

neexecutării contractului de asistență juridică nr. 73 din 18 ianuarie 2018.

Instanța de apel a constatat că prima instanță în mod eronat a dispus încasarea

dobânzii de întârziere prin prisma art. 619 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până

la 01.03.2019) or, deși pretenția respectivă izvorăște din contractul de asistență

juridică din 18 ianuarie 2018, instanța nu a ținut cont că debitorul/pîrît a fost pus în

întârziere de creditorul/reclamant prin notificarea din 20 ianuarie 2020 (f.d. 7), în

care a cerut restituirea sumei în termen de 5 zile. Notificarea a fost recepționată de

Victor Grijuc la 28 ianuarie 2020, suma nu a fost restituită, prin urmare în întîrziere

debitorul a intrat începând cu 03 februarie 2020. Astfel, potrivit prevederile art. 39

din Legea nr.1125 din 13.06.2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil, care

prevede că dispozițiile art. 942-945 din Codul civil, introduse prin Legea

nr.133/2018, se aplică, începând cu 01 martie 2019, și obligațiilor izvorâte din

contracte încheiate înainte de 01 martie 2019 sau din alte temeiuri survenite înainte

de 01 martie 2019.

În acest sens, instanța de apel a conchis că raportului juridic obligațional îi sunt

aplicabile prevederile Codului civil în vigoare din 01 martie 2019, dar nu până la

această dată, deoarece întârzierea executării obligației de plată a banilor a survenit

sub incidența legii noi.

Instanța de apel a considerat neîntemeiată poziția părții reclamante precum că

dobânda de întârziere urmează a fi calculată începând cu data de 19 ianuarie 2018,

adică din data încheierii contractului de asistență juridică.

În acest sens, obligațiile asumate de către avocatul Grijuc Victor prin contractul

de asistență juridică din 18 ianuarie 2018 nu au termen de scadență, prin urmare

speței îi sunt aplicabile prevederile art. 906 din Codul civil (în vigoare din

01.03.2019), potrivit căruia dacă creditorul face debitorului o notificare referitoare

la faptul neexecutării obligației sau la faptul că el prevede o asemenea neexecutare

și notificarea este expediată ori făcută corect, atunci întârzierea sau inexactitatea în

procesul de transmitere a notificării sau faptul că ea nu a parvenit nu o împiedică să

producă efecte. Notificarea produce efecte din momentul în care ar fi trebuit să

ajungă în circumstanțe normale.

Reieșind din prevederile enunțate, instanța de apel a constatat că Lucia

Vinogradov la 20 ianuarie 2020 a expediat în adresa avocatului Victor Grijuc

notificare prin care a solicitat restituirea în termen de 5 zile a sumei de 7000 de lei,

notificare care a fost recepționată de către avocatul Victor Grijuc la 28 ianuarie 2020,

fapt confirmat prin avizul de recepție. Prin urmare, începând cu data de 03 februarie

2020 și până la data executării integrale a obligației, creditorul se consideră pus în

întârziere, fiind îndreptățit să pretindă încasarea pentru perioada respectivă a

dobânzii de întârziere, iar prima instanță în mod eronat a conchis că creditorul a fost

4

pus în întârziere începând cu 18 ianuarie 2018.

Prin urmare, Colegiul civil a ajuns la concluzia de a încasa din contul avocatului

Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov dobânda de întârziere în mărime de

18,12 de lei, calculată conform ilba.md pentru perioada 03.02.2021 până la

29.07.2021 (data pronunțării hotărârii de către instanța de fond), în rest pretenția

Luciei Vinogradov se respinge, este neîntemeiată.

Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului material în mărime de 27 679

de lei, instanța de apel a constatat că, aceasta este neîntemeiată, iar instanța ierarhic

inferioară în mod pripit și cu interpretarea eronată a normelor de drept material a

conchis admiterea pretenției respective.

A stabilit că prin contractul de asistență juridică din 18 ianuarie 2018 încheiat

între avocatul Victor Grijuc, pe de o parte și Lucia Vinogradov, pe de altă parte,

primul s-a obligat față de ultima să-i acorde suportul juridic în cadrul intentării unui

litigiu în privința SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă și

încasarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale, fără a avea

obligația atingerii unui anumit rezultat.

Prin urmare, Lucia Vinogradov nu a probat prin probe pertinente și concludente

că prejudiciul solicitat cu titlu de venit ratat a fost unul real pentru ea. Or, contractul

de asistență juridică nr. 73 din 18 ianuarie 2018 a fost încheiat între avocatul Victor

Grijuc și Lucia Vinogradov în interesele Tinei Vinogradov, în beneficiul căreia și

urmau a se solicita de la SRL „Abircom-Agro” venitului ratat în sumă de 24 079 de

lei și 300 kg de zahăr la costul de 3 600 de lei. În instanța de apel ultima a confirmat

că de fapt proprietarul terenurilor agricole aflate în posesia SRL „Abircom-Agro”

este Tina Vinogradov, fiica sa, și în beneficiul acesteia arendașul nu a efectuat

achitarea corespunzătoare a plății de arendă și venitul ratat.

Cu privire la solicitarea privind repararea prejudiciului moral instanța de apel a

reținut că, având în vedere caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate și

suportate de Lucia Vinogradov și că neîndeplinirea de către avocatul Victor Grijuc

a obligațiilor rezultă din contractul de asistență juridică, și starea emoțională a

reclamantei pe perioada aflării cauzei civile pe rolul instanței de judecată din 14

februarie 2020, a cauzat ultimei o stare de disconfort psiholog, de un anumit grad de

neliniște și retrăiri, de aceea instanța de apel a stabilit că suma de 10 000 de lei este

una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, fiind

corespunzătoare și criteriilor de despăgubire, stabilite de CtEDO prin jurisprudența

sa.

A stabilit că, argumentele apelantului precum că instanța ierarhic inferioară i-a

încălcat dreptul de a înainta referință este unul pur declarat or, instanța i-a oferit

posibilitatea apelantului/pârât de a înainta referință, însă ultimul nu și-a valorificat

acest drept.

În asemenea împrejurării, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată soluția

instanței privind examinarea cauzei în lipsa pârâtului legal citat, întrucât instanța de

judecată a considerat neîntemeiat și lipsit de suport probatoriu cererea de amânare a

ședinței de judecată fixată pentru data de 29 iulie 2021 ora 11:00.

La 14 februarie 2022 (data de pe plicul poștal) Victor Grijuc a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea

5

deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în condițiile art. 445 alin.

(1) lit. c1) din Codul de procedură civilă.

În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu hotărârile instanțelor

ierarhic inferioare menționând că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată și

contravine legii materiale și procedurale aplicabile, inclusiv practicii judiciare,

motive pentru care o consideră ca fiind susceptibilă de a fi casată integral.

A susținut că instanța nu a respectat procedura de citare legală a lui Victor

Grijuc, deși prezența lui sau a reprezentantului lui era imperios necesară pentru a se

afla adevărul și a se stabili fără echivoc toate circumstanțele cauzei.

Instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele prezentei cauzei și a

emis o decizie contrară prevederilor legale deoarece a ignorant certificatul medical

prezentat în instanța de apel prin care se atesta imposibilitatea participării în cadrul

ședinței din 29 iulie 2021.

La 02 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei

copia cererii de recurs depusă de către Victor Grijuc, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire

anexată la materialele dosarului (f.d. 185).

La 12 martie 2022 (data de pe plicul poștal) de către Lucia Vinogradov a fost

depusă referință prin care a solicitat menținerea decizii instanței de apel ca fiind

legală și întemeiată.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează

că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 14 decembrie 2021.

La 04 februarie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces decizia

motivată (f.d. 171), fiind recepționată de către recurent potrivit avizului de recepție

nr. DS8005967584AS la 09 februarie 2022 (f.d.173).

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în

termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea

nu prevede altfel.

Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.

Recursul a fost declarat la 14 februarie 2022 (data de pe plicul poștal), astfel,

se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul

împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

6

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei

(MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,

întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se

bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,

p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un

apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

7

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Victor Grijuc,

nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură

civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Grijuc.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Mariana Pitic

Victor Burduh

8