2ra-276/22 — rezolutiunea contractului de asistenta juridica, incasarea sumei, dobinzii de intirziere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- rezolutiunea contractului de asistenta juridica, incasarea sumei, dobinzii de intirziere
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-276/22 — rezolutiunea contractului de asistenta juridica, incasarea sumei, dobinzii de intirziere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-276/2022 2-20021067-01-2ra-02032022 Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (A. Roșca) Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (S. Procopciuc, E. Grumeza, N. Chircu) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh examinând admisibilitatea recursului declarat de către Victor Grijuc, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva lui Victor Grijuc, intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați Bălți cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență juridică, încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral, împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, c o n s t a t ă : La 13 februarie 2020, Lucia Vinogradov, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Grijuc cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență juridică din 18 ianuarie 2018, încasarea sumei de 7 000 de lei, a dobânzii de întârziere în sumă de 2 250,93 de lei, a prejudiciului material cauzat în mărime de 27 679 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 10 000 de lei.
În motivarea acțiunii a indicat că, la 18 ianuarie 2018 a încheiat contract de asistență juridică cu avocatul Victor Grijuc și a achitat onorariul în sumă de 7 000 de lei. Potrivit condițiilor contractului urma ca avocatul să întocmească cerere de chemare în judecată, să o depună în instanță, să consulte clientul și să participe la examinarea cauzei civile, astfel, avocatul încasând suma respectivă de 7 000 de lei și-a asumat obligația fermă față de a-i acorda asistența juridică calificată, însă până în prezent nu a fost executată obligația asumată. A susținut că, la 05 august 2019, prin decizia în cauza disciplinară intentată în privința avocatului Victor Grijuc, în temeiul plângerii nr. 94-2CED/19 din 22.02.2019 a fost constatat în acțiunile avocatului Victor Grijuc, deținător al licenței pentru exercitarea profesiei de avocat nr. 2838 din 20 mai 2015, comiterea abaterilor disciplinare potrivit constatărilor formulate.
Astfel, luând în considerație gravitatea abaterilor, circumstanțele în cauză, 1 activitatea și comportamentul acestuia pe parcursul exercitării profesiei, s-a decis ai aplica avocatului Victor Grijuc sancțiunea disciplinară sub formă de amendă în mărime de 3 000 de lei, fiind suspendată activitatea avocatului Victor Grijuc în conformitate cu prevederile art. 13 alin. (1) lit. e) și art. 57 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură. La data de 27 ianuarie 2020 în adresa lui Victor Grijuc a fost expediată notificare cu aviz recomandat prin care s-a solicitat restituirea sumei de 7 000 de lei în termen de 5 zile din momentul recepționării notificării. A indicat că avizul a fost restituit în adresa sa, însă notificarea a fost lăsată fără executare.
Subsecvent, a menționat că în baza acțiunii de judecată pe care urma să o întocmească și să o depună în instanța de judecată avocatul Victor Grijuc, urma ca Lucia Vinogradov să încaseze de la SRL „Abircom-Agro” venitul ratat în sumă de 24 079 de lei și 300 kg zahăr la costul de 3600 de lei (12 lei per kg), fapt ce nu s-a produs din vina avocatului. Din acest motiv solicită încasarea din contul avocatului Victor Grijuc a prejudiciului cauzat în urma neexecutării obligațiilor contractuale în sumă de 27 679 de lei și a dobânzii de întârziere în valoare de 2 250,93 de lei.
A susținut că din cauza tuturor inacțiunilor și atitudinii neserioase a avocatului Victor Grijuc, datorită cărui a fost nevoită să i-a în împrumut banii achitați ultimului și efectelor care nu s-au produs tot din vina avocatului, a avut de suferit și din punct de vedere moral, fiind la o vârstă înaintată și cu soțul grav bolnav mental și fizic, a fost nevoită să achite menajera pentru timpul în care lipsea de acasă căutând avocatul și rugându-l să-și onoreze obligațiunile pentru care i-a achitat deja onorariul, fiindu- i cauzat astfel un prejudiciu moral în mărime de 10 000 de lei.
Prin încheierea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a scos de pe rol capătul de cerere cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență juridică, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva lui Victor Grijuc cu privire la rezoluțiunea contractului de asistență juridică, încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral. S-a explicat Luciei Vinogradov că, după înlăturarea circumstanțelor care au dus la scoaterea cererii de pe rol, poate adresa instanței o nouă cerere conform dispozițiilor generale (f.d. 45). Prin hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva lui Victor Grijuc cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral, ca neîntemeiată (f.d.
46, 52-54). Prin decizia din 11 martie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de către Lucia Vinogradov, s-a casat integral hotărârea din 03 noiembrie 2020 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu restituirea cauzei la rejudecare în aceiași instanță în alt complet de judecată (f.d. 96, 97-98). Prin încheierea din 21 aprilie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a atras în proces în calitate de intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați Bălți (f.d. 103). Prin hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a admis 2 cererea de chemare în judecată depusă de Lucia Vinogradov împotriva lui Victor Grijuc, intervenient accesoriu Biroul Asociat de Avocați Bălți cu privire la încasarea sumei, dobânzii de întârziere a prejudiciului material și moral.
S-a încasat din contul lui Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov suma de 7 000 de lei, dobânda de întârziere în sumă de 2 250,93 de lei, prejudiciul material în sumă de 27 679 de lei și prejudiciul moral în mărime de 10 000 de lei. Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul declarat de Victor Grijuc. S-a casat integral hotărârea din 29 iulie 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, cu emiterea unei noi hotărâri, după cum urmează: S-a admis parțial acțiunea civilă formulată de Lucia Vinogradov și s-a încasat de la Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov 7 000 de lei cu titlu de prestație, 18,12 de lei cu titlu de dobândă de întârziere și 10 000 de lei cu titlu de prejudiciu moral.
În rest, acțiunea civilă s-a respins. S-a încasat de la Victor Grijuc în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 310 de lei. Pentru a decide astfel, instanța de apel a constatat că, soluția instanței de fond privind admiterea integrală a acțiunii este una greșită, rezultată din aprecierea incorectă a materialului probator și aplicarea eronată a normelor de drept material.
A stabilit că, reieșind din conținutul contractului, bonurilor de plată, Lucia Vinogradov și-a executat integral, cu bună credință, în locul și modul stabilit obligația de plată a retribuției convenită, iar avocatul Victor Grijuc având obligația de a presta asistența juridică calificată în limitele cauzei civile intentată împotriva SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă, încasarea venitului ratat și a prejudiciului material, nu și-a executat corespunzător obligațiile contractuale, fapt ce a generat restituirea prin încheierea din 29 martie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei a cererii de chemare în judecată înaintată împotriva SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă, încasarea venitului ratat și a prejudiciului material.
De asemenea, neexecutarea corespunzătoare a obligațiile contractuale de către avocatul Victor Grijuc se deduce și din decizia Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 05 august 2019 emisă în cauza disciplinară intentată în privința avocatului Victor Grijuc în temeiul plângerii nr. 94-2CED/19 din 22 februarie 2019 a Luciei Vinogradov, potrivit căruia în acțiunile avocatului Victor Grijuc s-a constatat abaterea disciplinară exprimată prin încălcarea dispozițiilor art. 9, 54, 56 din Legea cu privire la avocatură, art. 10 din Statutul profesiei de avocat și art. 2 capitolul II al Codului deontologic, fiindu-i aplicată sancțiunea disciplinară sub formă de amendă în mărime de 3 000 de lei cu suspendarea activității de avocat.
Instanța de apel a atestat că apelantul, avocatul Grijuc Victor nu a prezentat instanței probe privind contestarea deciziei Uniunii Avocaților din Republica Moldova din 05 august 2019 și nici nu a negat faptul neexecutării corespunzătoare a obligațiilor asumate prin contractul de asistență juridică. Instanța de apel a considerat argumentele apelantului, avocatul Victor Grijuc precum că nu și-a onorat integral obligațiile asumate, pe motiv că Lucia Vinogradov a renunțat la colaborare, iar în situația în care ultima nu renunța la colaborare, era să 3 câștige procesul, ca fiind neîntemeiate și lipsite de suport probator. Instanța de apel a stabilit că, serviciile de consultanță și asistență juridică acordate de avocatul Victor Grijuc, nu corespund obligațiilor stabilite în pct. 4 al contractului și la art. 54 alin. (1) din Legea nr. 1260-XV din 19.07.2002 cu privire la avocatură.
Lucia Vinogradov a dovedit circumstanțele pe care le invocă drept temei a pretențiilor sale, din care considerente din contul avocatului Victor Grijuc s-a încasat în beneficiul lui Lucia Vinogradov suma în mărime de 7 000 de lei, ca urmare a neexecutării contractului de asistență juridică nr. 73 din 18 ianuarie 2018. Instanța de apel a constatat că prima instanță în mod eronat a dispus încasarea dobânzii de întârziere prin prisma art. 619 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01.03.2019) or, deși pretenția respectivă izvorăște din contractul de asistență juridică din 18 ianuarie 2018, instanța nu a ținut cont că debitorul/pîrît a fost pus în întârziere de creditorul/reclamant prin notificarea din 20 ianuarie 2020 (f.d.
7), în care a cerut restituirea sumei în termen de 5 zile. Notificarea a fost recepționată de Victor Grijuc la 28 ianuarie 2020, suma nu a fost restituită, prin urmare în întîrziere debitorul a intrat începând cu 03 februarie 2020. Astfel, potrivit prevederile art. 39 din Legea nr.1125 din 13.06.2002 pentru punerea în aplicare a Codului civil, care prevede că dispozițiile art. 942-945 din Codul civil, introduse prin Legea nr.133/2018, se aplică, începând cu 01 martie 2019, și obligațiilor izvorâte din contracte încheiate înainte de 01 martie 2019 sau din alte temeiuri survenite înainte de 01 martie 2019. În acest sens, instanța de apel a conchis că raportului juridic obligațional îi sunt aplicabile prevederile Codului civil în vigoare din 01 martie 2019, dar nu până la această dată, deoarece întârzierea executării obligației de plată a banilor a survenit sub incidența legii noi.
Instanța de apel a considerat neîntemeiată poziția părții reclamante precum că dobânda de întârziere urmează a fi calculată începând cu data de 19 ianuarie 2018, adică din data încheierii contractului de asistență juridică. În acest sens, obligațiile asumate de către avocatul Grijuc Victor prin contractul de asistență juridică din 18 ianuarie 2018 nu au termen de scadență, prin urmare speței îi sunt aplicabile prevederile art. 906 din Codul civil (în vigoare din 01.03.2019), potrivit căruia dacă creditorul face debitorului o notificare referitoare la faptul neexecutării obligației sau la faptul că el prevede o asemenea neexecutare și notificarea este expediată ori făcută corect, atunci întârzierea sau inexactitatea în procesul de transmitere a notificării sau faptul că ea nu a parvenit nu o împiedică să producă efecte.
Notificarea produce efecte din momentul în care ar fi trebuit să ajungă în circumstanțe normale. Reieșind din prevederile enunțate, instanța de apel a constatat că Lucia Vinogradov la 20 ianuarie 2020 a expediat în adresa avocatului Victor Grijuc notificare prin care a solicitat restituirea în termen de 5 zile a sumei de 7000 de lei, notificare care a fost recepționată de către avocatul Victor Grijuc la 28 ianuarie 2020, fapt confirmat prin avizul de recepție.
Prin urmare, începând cu data de 03 februarie 2020 și până la data executării integrale a obligației, creditorul se consideră pus în întârziere, fiind îndreptățit să pretindă încasarea pentru perioada respectivă a dobânzii de întârziere, iar prima instanță în mod eronat a conchis că creditorul a fost 4 pus în întârziere începând cu 18 ianuarie 2018. Prin urmare, Colegiul civil a ajuns la concluzia de a încasa din contul avocatului Victor Grijuc în beneficiul Luciei Vinogradov dobânda de întârziere în mărime de 18,12 de lei, calculată conform ilba.md pentru perioada 03.02.2021 până la 29.07.2021 (data pronunțării hotărârii de către instanța de fond), în rest pretenția Luciei Vinogradov se respinge, este neîntemeiată.
Cu referire la cerința de reparare a prejudiciului material în mărime de 27 679 de lei, instanța de apel a constatat că, aceasta este neîntemeiată, iar instanța ierarhic inferioară în mod pripit și cu interpretarea eronată a normelor de drept material a conchis admiterea pretenției respective. A stabilit că prin contractul de asistență juridică din 18 ianuarie 2018 încheiat între avocatul Victor Grijuc, pe de o parte și Lucia Vinogradov, pe de altă parte, primul s-a obligat față de ultima să-i acorde suportul juridic în cadrul intentării unui litigiu în privința SRL „Abircom-Agro” privind rezilierea contractelor de arendă și încasarea prejudiciului cauzat prin neexecutarea obligațiilor contractuale, fără a avea obligația atingerii unui anumit rezultat.
Prin urmare, Lucia Vinogradov nu a probat prin probe pertinente și concludente că prejudiciul solicitat cu titlu de venit ratat a fost unul real pentru ea. Or, contractul de asistență juridică nr. 73 din 18 ianuarie 2018 a fost încheiat între avocatul Victor Grijuc și Lucia Vinogradov în interesele Tinei Vinogradov, în beneficiul căreia și urmau a se solicita de la SRL „Abircom-Agro” venitului ratat în sumă de 24 079 de lei și 300 kg de zahăr la costul de 3 600 de lei. În instanța de apel ultima a confirmat că de fapt proprietarul terenurilor agricole aflate în posesia SRL „Abircom-Agro” este Tina Vinogradov, fiica sa, și în beneficiul acesteia arendașul nu a efectuat achitarea corespunzătoare a plății de arendă și venitul ratat.
Cu privire la solicitarea privind repararea prejudiciului moral instanța de apel a reținut că, având în vedere caracterul și gravitatea suferințelor psihice cauzate și suportate de Lucia Vinogradov și că neîndeplinirea de către avocatul Victor Grijuc a obligațiilor rezultă din contractul de asistență juridică, și starea emoțională a reclamantei pe perioada aflării cauzei civile pe rolul instanței de judecată din 14 februarie 2020, a cauzat ultimei o stare de disconfort psiholog, de un anumit grad de neliniște și retrăiri, de aceea instanța de apel a stabilit că suma de 10 000 de lei este una rezonabilă și echitabilă, fiind o despăgubire utilă și suficientă, fiind corespunzătoare și criteriilor de despăgubire, stabilite de CtEDO prin jurisprudența sa.
A stabilit că, argumentele apelantului precum că instanța ierarhic inferioară i-a încălcat dreptul de a înainta referință este unul pur declarat or, instanța i-a oferit posibilitatea apelantului/pârât de a înainta referință, însă ultimul nu și-a valorificat acest drept. În asemenea împrejurării, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată soluția instanței privind examinarea cauzei în lipsa pârâtului legal citat, întrucât instanța de judecată a considerat neîntemeiat și lipsit de suport probatoriu cererea de amânare a ședinței de judecată fixată pentru data de 29 iulie 2021 ora 11:00. La 14 februarie 2022 (data de pe plicul poștal) Victor Grijuc a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea 5 deciziei instanței de apel cu remiterea cauzei la rejudecare în condițiile art. 445 alin. (1) lit. c1) din Codul de procedură civilă.
În motivarea recursului și-a manifestat dezacordul cu hotărârile instanțelor ierarhic inferioare menționând că hotărârea primei instanțe este neîntemeiată și contravine legii materiale și procedurale aplicabile, inclusiv practicii judiciare, motive pentru care o consideră ca fiind susceptibilă de a fi casată integral. A susținut că instanța nu a respectat procedura de citare legală a lui Victor Grijuc, deși prezența lui sau a reprezentantului lui era imperios necesară pentru a se afla adevărul și a se stabili fără echivoc toate circumstanțele cauzei.
Instanța de apel nu a ținut cont de toate circumstanțele prezentei cauzei și a emis o decizie contrară prevederilor legale deoarece a ignorant certificatul medical prezentat în instanța de apel prin care se atesta imposibilitatea participării în cadrul ședinței din 29 iulie 2021. La 02 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia cererii de recurs depusă de către Victor Grijuc, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 185). La 12 martie 2022 (data de pe plicul poștal) de către Lucia Vinogradov a fost depusă referință prin care a solicitat menținerea decizii instanței de apel ca fiind legală și întemeiată.
Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a emis dispozitivul deciziei la 14 decembrie 2021. La 04 februarie 2022 a fost expediată în adresa participanților la proces decizia motivată (f.d. 171), fiind recepționată de către recurent potrivit avizului de recepție nr. DS8005967584AS la 09 februarie 2022 (f.d.173). În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit. Recursul a fost declarat la 14 februarie 2022 (data de pe plicul poștal), astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de apel în termenul stabilit de lege.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele. Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
6 În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă. La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu constituie un temei de casare a deciziei contestate or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt. Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă. Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele. În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut.
Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra 7 inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu privire la fondul recursului. Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Victor Grijuc, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este inadmisibil. În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Victor Grijuc.
Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecători Mariana Pitic Victor Burduh 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.