3ra-422/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-422/22 2-20107576-01-3ra-14042022 Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V.Hrapacov) Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, Ș.Starciuc, A.Curdov) Î N C H E I E R E 15 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz”, în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz” împotriva Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz” împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, c o n s t a t ă: La data de 4 septembrie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz- Gaz” (în continuare SRL ,,Gagauz-Gaz”) a depus cerere de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ împotriva Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acestei acțiuni, SRL ,,Gagauz-Gaz” a indicat că la data de 5 august 2020 a recepționat decizia nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat privind încasarea din contul său în beneficiul pârâtului a sumei de 1520 lei. Nefiind de acord cu actul administrativ individual defavorabil enunțat, la data de 13 august 2020 SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus în adresa Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată cerere prealabilă, solicitând anularea deciziei nr. 10/RC din 30 iulie 2020, însă prin răspunsul pârâtului nr. 56 din 15 august 2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

Temei pentru respingerea cererii prealabile a fost invocat faptul că, într-un alt litigiu în baza deciziei nr. 0078/ACC din 19 mai 2020 a Oficului Teritorial Comrat 1 al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată, a fost acordată asistență juridică garantată de stat Mariei Ivanoglu, în cauza de contencios administrativ depusă de ultima împotriva SRL ,,Gagauz-Gaz” cu privire la anularea actului administrativ, iar prin hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central a fost admisă acțiunea. Prin urmare, partea care a pierdut procesul urmează să restituie cheltuielile de judecată suportate la examinarea litigiului respectiv.

În opinia reclamantei, decizia nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat este neîntemeiată și urmează a fi anulată, deoarece potrivit hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ depusă de Maria Ivanoglu a fost admisă parțial și nu integral după cum greșit a constatat pârâtul. Respectiv, SRL ,,Gagauz-Gaz” nu este partea care a pierdut procesul, or, potrivit hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost confirmat faptul sustragerii gazelor naturale în proprietatea Mariei Ivanoglu.

Totodată, conform reclamantei, suma care se solicită a fi încasată prin actul administrativ contestat în mărime de 1520 lei este una extrem de exagerată în coraport cu complexitatea cauzei, cu numărul de ședințe și cu serviciile prestate de avocat în instanța de judecată, or, aceasta sumă nu este reală, necesară și rezonabilă pentru perfectarea actelor procesuale necesare pentru soluționarea cauzei. Din aceste considerente, SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus prezenta acțiune în contencios administrativ, solicitând în urma concretizării acțiunii din 25 mai 2021, anularea deciziei nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

Prin hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ depusă de SRL ,,Gagauz-Gaz” a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul depus de SRL ,,Gagauz-Gaz” împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central. La data de 14 martie 2022, SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei noi decizii, de admitere a acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. În acest context, SRL ,,Gagauz-Gaz” a invocat că Curtea de Apel Comrat nu a verificat dacă suma care se solicită a fi încasată prin actul administrativ contestat în mărime de 1520 lei este exagerată în coraport cu complexitatea cauzei, cu numărul de ședințe și cu serviciile prestate de avocat în instanța de judecată, or, aceasta sumă, după cum a fost invocat înclusiv în acțiunea de contencios administrativ și în motivarea apelului nu este reală, necesară și rezonabilă pentru perfectarea actelor procesuale necesare pentru soluționarea cauzei.

2 În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată în data de 8 februarie 2022 (f.d.144), fiind notificată recurentei SRL ,,Gagauz-Gaz” în data de 22 februarie 2022 (f.d.167).

Astfel, depunerea cererii de recurs împreună cu motivarea acestuia în data de 14 martie 2022 (f.d.168) este în termen, având în vedere că la dosar lipsesc probe privind notificarea de recurentă a copiei dispozitivului deciziei recurate. Examinând admisibilitatea recursului depus de SRL ,,Gagauz-Gaz”, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil. În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente. În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. 3 (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de SRL ,,Gagauz-Gaz”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz”, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 4