3ra-422/22 — anularea in tot a actului administrativ individual defavorabil

Dosarul nr. 3ra-422/22

2-20107576-01-3ra-14042022

Prima instanță: Judecătoria Comrat, sediul Central (jud: V.Hrapacov)

Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat (jud: G.Colev, Ș.Starciuc, A.Curdov)

Î N C H E I E R E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Societatea cu Răspundere

Limitată ,,Gagauz-Gaz”,

în cauza de contencios administrativ, la acțiunea în contestare depusă de

Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz” împotriva Oficului Teritorial

Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire

la anularea actului administrativ individual defavorabil,

împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, prin care a

fost respins apelul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz”

împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La data de 4 septembrie 2020 Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-

Gaz” (în continuare SRL ,,Gagauz-Gaz”) a depus cerere de chemare în judecată în

ordinea contenciosului administrativ împotriva Oficului Teritorial Comrat al

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat cu privire la

anularea actului administrativ individual defavorabil.

În motivarea acestei acțiuni, SRL ,,Gagauz-Gaz” a indicat că la data de 5 august

2020 a recepționat decizia nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial Comrat

al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat privind încasarea

din contul său în beneficiul pârâtului a sumei de 1520 lei.

Nefiind de acord cu actul administrativ individual defavorabil enunțat, la data

de 13 august 2020 SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus în adresa Oficului Teritorial Comrat

al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată cerere prealabilă,

solicitând anularea deciziei nr. 10/RC din 30 iulie 2020, însă prin răspunsul pârâtului

nr. 56 din 15 august 2020, cererea prealabilă a fost respinsă.

Temei pentru respingerea cererii prealabile a fost invocat faptul că, într-un alt

litigiu în baza deciziei nr. 0078/ACC din 19 mai 2020 a Oficului Teritorial Comrat

1

al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată, a fost acordată asistență

juridică garantată de stat Mariei Ivanoglu, în cauza de contencios administrativ

depusă de ultima împotriva SRL ,,Gagauz-Gaz” cu privire la anularea actului

administrativ, iar prin hotărârea din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul

Central a fost admisă acțiunea. Prin urmare, partea care a pierdut procesul urmează

să restituie cheltuielile de judecată suportate la examinarea litigiului respectiv.

În opinia reclamantei, decizia nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial

Comrat al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat este

neîntemeiată și urmează a fi anulată, deoarece potrivit hotărârii din 17 iunie 2020 a

Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea în contencios administrativ depusă de

Maria Ivanoglu a fost admisă parțial și nu integral după cum greșit a constatat

pârâtul.

Respectiv, SRL ,,Gagauz-Gaz” nu este partea care a pierdut procesul, or,

potrivit hotărârii din 17 iunie 2020 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, a fost

confirmat faptul sustragerii gazelor naturale în proprietatea Mariei Ivanoglu.

Totodată, conform reclamantei, suma care se solicită a fi încasată prin actul

administrativ contestat în mărime de 1520 lei este una extrem de exagerată în

coraport cu complexitatea cauzei, cu numărul de ședințe și cu serviciile prestate de

avocat în instanța de judecată, or, aceasta sumă nu este reală, necesară și rezonabilă

pentru perfectarea actelor procesuale necesare pentru soluționarea cauzei.

Din aceste considerente, SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus prezenta acțiune în

contencios administrativ, solicitând în urma concretizării acțiunii din 25 mai 2021,

anularea deciziei nr. 10/RC din 30 iulie 2020 a Oficului Teritorial Comrat al

Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat.

Prin hotărârea din 22 iunie 2021 a Judecătoriei Comrat, sediul Central, acțiunea

în contencios administrativ depusă de SRL ,,Gagauz-Gaz” a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Prin decizia din 8 februarie 2022 a Curții de Apel Comrat, a fost respins apelul

depus de SRL ,,Gagauz-Gaz” împotriva hotărârii din 22 iunie 2021 a Judecătoriei

Comrat, sediul Central.

La data de 14 martie 2022, SRL ,,Gagauz-Gaz” a depus împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului împotriva deciziei din 8 februarie 2022 a Curții de

Apel Comrat, solicitând admiterea acestuia, casarea actului judecătoresc ce

constituie obiectul prezentului recurs cu emiterea unei noi decizii, de admitere a

acțiunii.

În motivarea recursului, recurenta a invocat dezacordul cu actul judecătoresc

contestat, considerându-l neîntemeiat prin faptul că au fost aplicate eronat normele

de drept material, precum și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate

circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

În acest context, SRL ,,Gagauz-Gaz” a invocat că Curtea de Apel Comrat nu a

verificat dacă suma care se solicită a fi încasată prin actul administrativ contestat în

mărime de 1520 lei este exagerată în coraport cu complexitatea cauzei, cu numărul

de ședințe și cu serviciile prestate de avocat în instanța de judecată, or, aceasta sumă,

după cum a fost invocat înclusiv în acțiunea de contencios administrativ și în

motivarea apelului nu este reală, necesară și rezonabilă pentru perfectarea actelor

procesuale necesare pentru soluționarea cauzei.

2

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Comrat a pronunțat decizia contestată în data de 8 februarie

2022 (f.d.144), fiind notificată recurentei SRL ,,Gagauz-Gaz” în data de 22 februarie

2022 (f.d.167).

Astfel, depunerea cererii de recurs împreună cu motivarea acestuia în data de

14 martie 2022 (f.d.168) este în termen, având în vedere că la dosar lipsesc probe

privind notificarea de recurentă a copiei dispozitivului deciziei recurate.

Examinând admisibilitatea recursului depus de SRL ,,Gagauz-Gaz”, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră drept inadmisibil.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă

de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 din același cod, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor

de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de

a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe

cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii

în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne decizia instanței de apel contestată într-o eventuală examinare în fond

și invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

3

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de SRL ,,Gagauz-Gaz”.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Societatea cu Răspundere Limitată ,,Gagauz-Gaz”, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

4