2ra-630/22 — recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesionala initiala, incasarea cheltuielilor de judecata

2ra-630/22 — recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea profesionala initiala, incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-630/22

2-18201360-01-2ra-04052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, V. Mihaila, D. Dulghieru)

ÎNCHEIERE

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Eugeniu

Petrașcu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Inspectoratul General

al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova împotriva lui

Eugeniu Petrașcu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea

profesională inițială și încasarea cheltuielilor de judecată, și la cererea reconvențională

înaintată de către Eugeniu Petrașcu împotriva Inspectoratul General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la obligarea achitării

plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar și încasarea cheltuielilor de

judecată suportate pentru asistența juridică,

împotriva deciziei din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Eugeniu Petrașcu și a fost menținută hotărârea din 06

martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

constată:

La 05 noiembrie 2018 IGP a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

Petrașcu Eugeniu cu privire la recuperarea cheltuielilor suportate pentru dezvoltarea

profesională inițială și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin ordinul IGP nr.102 ef. din 01 martie 2016,

Eugeniu Petrașcu a fost numit în funcția de polițist, polițist-șofer-interimar al

Batalionului special de escortă și pază al Direcției de poliție a mun. Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției.

A susținut că, în scopul acumulării cunoștințelor teoretice și abilităților practice

necesare exercitării atribuțiilor de serviciu, la 01 martie 2016, în temeiul dispoziției IGP

1

nr.34/3-64, pârâtul a fost delegat la cursurile de formare profesională inițială în cadrul

Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, pentru perioada 09 martie 2016-08 septembrie

2016.

Reclamantul a menționat că, prin ordinul IGP nr.454ef din 08 octombrie 2018, în

conformitate cu art.38 alin.(1) lit. a) din Legea privind funcționarul public cu statut

special din cadrul MAI nr. 288 din 16 decembrie 2016, a fost încetat serviciul și

contractul individual de muncă cu pârâtul, la cererea personală.

A specificat că, conform prevederilor art. 26 alin. (2) și (3) din Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul MAI nr.288 din 16 decembrie 2016,

formarea profesională inițială a funcționarilor publici cu statut special se efectuează în

cadrul instituțiilor de învățământ ale MAI sau, după caz, în alte instituții de învățământ.

Funcționarii publici cu statut special delegați la cursuri de formare inițială sau la

programe de dezvoltare profesională în instituțiile de învățământ ale MAI ori în alte

instituții de învățământ care pregătesc personal pentru acest minister, inclusiv la studii

superioare de licență și de master în țară sau în străinătate, semnează un angajament,

prin care își asumă obligația de a activa în cadrul MAI după absolvirea formelor de

dezvoltare profesională respective în modul stabilit de MAI.

Reclamantul a precizat că, potrivit pct.1 din Anexa nr.6 „Modul de întocmire a

angajamentului scris al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după

absolvirea formelor de dezvoltare profesională” la Hotărârea Guvernului nr. 201 din 11

martie 2009 privind punerea în aplicare a prevederilor Legii nr.158-XVI din 04 iulie

2008 cu privire la funcția publică și statutul funcționarului public, angajamentul scris

al funcționarului public privind activitatea în serviciul public după absolvirea formelor

de dezvoltare profesională (în continuare-angajament) reprezintă actul juridic

unilateral, prin care funcționarul public își asumă obligația de a activa în serviciul

public după absolvirea cursurilor sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv

studiilor de masterat, în țară sau în străinătate, iar potrivit pct.3 din aceeași Anexă,

angajamentul se întocmește în cazul în care durata formei sau durata cumulativă a

formelor de dezvoltare profesională la care este delegat funcționarul depășește 90 de

zile într-un an calendaristic.

A mai indicat că, potrivit prevederilor pct.6 subpct. 3) din Anexa nr. 6 al aceluiași

act normativ, rezultă că după absolvirea formelor de dezvoltare profesională

funcționarul public are obligația să activeze în serviciul public de la 4 la 5 ani - în cazul

în care formele de dezvoltare profesională, inclusiv studiile de masterat, au o durată

mai mare de 150 de zile.

Reclamantul a declarat că, la 02 martie 2016, Eugeniu Petrașcu a semnat

angajamentul nr. 971 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind

activitatea în cadrul MAI după absolvirea formelor de dezvoltare profesională, conform

căruia s-a obligat după absolvirea cursurilor de dezvoltare profesională în cadrul

Academiei „Ștefan cel Mare” a MAI, să activeze în cadrul MAI pe o perioadă de 4 ani.

Totodată, s-a mai obligat Eugeniu Petrașcu să restituie integral în beneficiul MAI

cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, inclusiv salariul încasat pe

perioada aflării la instruire, calculate în condițiile legislației în vigoare, în cazul în care

2

nu va activa în cadrul MAI, după absolvirea cursurilor menționate, întreaga perioadă

specificată în angajament, or, conform pct. 8 subpct. 2) al Anexei nr. 6 din Hotărârea

Guvernului menționată supra, funcționarul public are obligația de a restitui integral

autorității publice cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională, indiferent

de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire, calculate

în condițiile legii, în cazul în care nu a activat în serviciul public, după absolvirea

formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în angajament.

A remarcat că, deoarece Eugeniu Petrașcu, după absolvirea cursurilor de

dezvoltare profesională, nu a activat întreaga perioadă specificată în angajament - de 4

ani, în cadrul MAI și pentru a încerca soluționarea litigiului apărut pe calea

extrajudiciară, la 01 octombrie 2018, pârâtul a fost somat să restituire benevol și imediat

cheltuielile suportate de către MAI pentru dezvoltarea lui profesională în mărime de 25

834,50 lei, ceea ce reprezintă salariul achitat pe perioada aflării la instruire, însă prin

scrisoarea din 23 octombrie 2018, Eugeniu Petrașcu a refuzat restituirea benevolă a

cheltuielilor suportate de către reclamant.

Reclamantul a mai indicat că, având în vedere prevederile art. 572, 514, 512, 513

Cod civil și în virtutea pct. 10 din Anexa nr. 6 la Hotărârea Guvernului menționată

supra, care stabilește că, cheltuielile suportate pentru dezvoltarea sa profesională,

indiferent de sursa de finanțare, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire

se restituie autorității publice de către funcționarul public, în termen de 30 de zile

calendaristice de la data survenirii condițiilor specificate la pct.8, Eugeniu Petrașcu

urmează a fi obligat să restituie suma de 25 834,50 lei.

A solicitat încasarea din contul lui Eugeniu Petrașcu în beneficiul IGP a sumei de

25 834,50 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru dezvoltarea profesională inițială și

a cheltuielilor de judecată.

La 18 noiembrie 2019, Eugeniu Petrașcu a depus cerere reconvențională împotriva

IGP al MAI.

În motivarea cererii Eugeniu Petrașcu a indicat că, fiind angajat ca ofițer de sector

al Sectorului de Poliție nr. 5 din cadrul IP Buiucani al Direcției de Poliție a IGP, mun.

Chișinău, în perioada februarie 2017 - octombrie 2018, a fost nevoit să depună cerere

de eliberare din funcție pe motiv că au fost comise multiple încălcări ce țin de graficul

de activitate, care depășea 40 ore specificate în contractul de muncă, fără să fie

menționate în fișa personală de achitare a salariului, condițiile de muncă fiind

insuportabile.

A menționat că, acțiunea inițială a IGP, prin care se solicită încasarea sumei de 25

834,50 lei, reiese din raporturile de muncă pe care le-a avut pe parcursul activării sale,

iar cererea reconvențională care a înaintat-o, ține tot de raporturile individuale de

muncă, corespunzător, exclude total admiterea acțiunii inițiale.

Prin urmare a susținut că, pretinde admiterea acțiunii reconvenționale privind

încasarea sumei de 131 771,09 lei, care rezultă din timpul suplimentar lucrat în serviciu

de 24 ore în cadrul Grupei Operative a IP Buiucani, după care urma 24 ore repaus, în

locul a 72 ore, conform Codului muncii al RM, cât și servicii în cadrul sectorului

detașat, orele de lucru 08:00-21:00 (13 ore), uneori chiar depășeau aceste ore și conform

3

registrelor de evidență a mijloacelor de transport înregistrat în cancelaria IP Buiucani,

cu nr. 4 din 01 ianuarie 2017 și cu nr. 183 din 01 ianuarie 2018, cu calcularea achitării

per oră în lei moldovenești (conform tichetelor de calcul a salariului).

Eugeniu Petrașcu a comunicat că, ulterior la petiția adresată către IGP cu nr. P-

3168/19, de către conducerea instituției menționate a fost efectuată o procedură

administrativă, iar la data de 17 octombrie 2019 a fost emis ordin cu nr. 538 ef privind

la modificarea ordinului șefului IGP nr. 454 ef. din 08 octombrie 2018, astfel fiindu-i

achitate zilele de activitate din data de 12 octombrie 2018 - 22 octombrie 2018, în sumă

totală de 915,99 lei.

Suplimentar a indicat că, calculul orelor suplimentare a fost format conform

prevederilor art. art. 157, 158, 159 al Codului muncii, care stipulează că în cazul

retribuirii muncii pe unitate de timp, munca suplimentară (art. 104), pentru primele

două ore, se retribuie în mărime de cel puțin 1,5 salarii de bază stabilite salariatului pe

unitate de timp, iar pentru orele următoare (inclusiv orele din zilele de odihnă sâmbătă,

duminică și orele în perioada nocturnă 22:00 - 06:00) - cel puțin în mărime dublă.

Eugeniu Petrașcu a afirmat că, eliberarea sa din funcție nu a fost o intenție dar i-a

fost impusă de către IGP, prin încălcarea flagrantă a legislației muncii și atârnarea vădit

discriminatorie în privința sa, fiindu-i lezate drepturile constituționale privind dreptul

la muncă, dreptul la salariu, dreptul la odihnă, ceea ce reiese din faptul că a fost impus

să lucreze în afara orelor de lucru, a fost impus să lucreze fără plata muncii, a fost impus

să activeze 14 zile după emiterea ordinului de eliberare, ceea ce a confirmat însuși IGP,

modificând ordinul de eliberare din 08 octombrie 2018 prin ordinul 538 ef. din 17

octombrie 2019.

A precizat că, a încercat să soluționeze litigiul pe cale extrajudiciară, adică să-i fie

achitate în mod benevol sumele atât pentru perioada de muncă de la 08 octombrie 2018

până la 22 octombrie 2018, cât și pentru orele suplimentare.

În acest sens a indicat că, pentru perioada 08 octombrie 2018 - 22 octombrie 2018,

i-a fost achitată suma de 915,99 lei, însă suma pentru orele suplimentare de lucru a fost

lăsată fără examinare, adică în fond a fost respinsă, din ce motiv și a solicitat încasarea

sumei în mod forțat.

A solicitat încasarea din contul IGP în beneficiul lui Eugeniu Petrașcu a sumei de

131 771,09 lei pentru orele suplimentare lucrate, precum și a cheltuielilor de judecată

pentru asistență juridică în sumă de 4 000 lei.

Prin hotărârea din 06 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani,

acțiunea a fost admisă integral. A fost încasat din contul lui Eugeniu Petrașcu în

beneficiul IGP al MAI, suma în mărime de 25 834,50 lei cu titlu de cheltuieli suportate

pentru dezvoltarea profesională inițială. A fost încasat din contul lui Eugeniu Petrașcu

în beneficiul bugetului de stat taxa de stat în cuantum de 775 lei. A fost respinsă cererea

reconvențională înaintată de către Eugeniu Petrașcu împotriva IGP al MAI cu privire la

obligarea achitării plăților salariale pentru orele de muncă lucrate suplimentar și

încasarea cheltuielilor de judecată suportate pentru serviciile de asistență juridică.

La 10 martie 2020 Eugeniu Petrașcu a depus apel nemotivat, iar la 14 iulie 2020

apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia și

4

emiterea unei noi hotărâri prin care acțiunea inițială să fie respinsă iar acțiunea

reconvențională să fie admisă.

Prin decizia din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Eugeniu Petrașcu și a fost menținută hotărârea din 06 martie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Pentru a decide astfel instanțele de judecată inferioare au stabilit că, prin ordinul

IGP nr. 102 ef din 01 martie 2016, Eugeniu Petrașcu a fost numit în funcția de polițist,

polițist șofer-interimar al Batalionului special de escortă și pază al Direcției de Poliție

a mun. Chișinău al IGP al MAI al RM, cu acordarea gradului special „sergent inferior

de Poliție” și a nr. personal R-061721, cu termen de probă de 6 luni (930710).

Contratul individual de muncă dintre IGP, în calitate de angajator, și Eugeniu

Petrașcu, în calitate de angajat (salariat), a fost încheiat în data de 09 martie 2016. La

data de 02 martie 2016, Eugeniu Petrașcu a semnat actul unilateral - Angajamentul nr.

971 al funcționarului public (inclusiv cu statut special) privind activitatea în cadrul MAI

al RM după absolvirea formelor de dezvoltare profesională.

Potrivit actului indicat, Eugeniu Petrașcu s-a obligat, după absolvirea cursurilor

sau programelor de dezvoltare profesională, inclusiv studiilor de masterat, în țară sau

în străinătate, cu durata de 150 de zile, să activeze în cadrul MAI al RM timp de la 4 la

5 ani, (pct. 1 și 3) și să restituie integral MAI al RM cheltuielile suportate pentru

dezvoltarea profesională, inclusiv salariul încasat pe perioada aflării la instruire,

calculate în condițiile legii, în cazul în care: a) nu va activa în cadrul MAI al RM după

absolvirea formelor de dezvoltare profesională, întreaga perioadă specificată în

angajament; b) nu va absolvi, din vina sa, forma de dezvoltare profesională (pct. 2).

Prin dispoziția nr. 34/3-64 din data de 01 martie 2016 al IGP cu privire la delegarea

la cursurile de formare profesională inițială, s-a dispus în sensul respectiv în privința

mai multor angajați cu statut special, învingători ai concursului de ocupare a funcțiilor

polițienești vacante care urmează să fie detașați în cadrul Academiei „Ștefan cel Mare”

a MAI al RM.

Lista angajaților menționați a fost indicată în anexa nr. 2 la dispoziția nr. 34/3-64

din data de 01 martie 2016 al IGP. Perioada formării inițiale a sergentului-inferior de

poliție Eugeniu Petrașcu, conform anexei nr. 2, constituie anul 2016.

În data de 08 octombrie 2018, potrivit extrasului din ordinul nr. 454ef., cu privire

la procedurile de personal în privința angajaților IGP și subdiviziunilor subordonate

acestuia, s-a dispus încetarea raportului de serviciu al funcționarului public cu statut

special, inspectorul Eugeniu Petrașcu (R-061721) ofițer de sector al sectorului de poliție

nr. 5 Trușeni al IP Buiucani al Direcției de Poliție a municipiului Chișinău a IDP al

MAI, în corespundere cu Legea privind funcționarul public cu statut special din cadrul

MAI nr. 288/2016 din 16 decembrie 2016, în baza cererii personale a inspectorului

Eugeniu Petrașcu din 12 octombrie 2018, cu reținerea, după caz, a costului restant al

echipamentului și achitarea compensației bănești pentru concediile de odihnă anuale

neutilizate de la 12 octombrie 2018 (530911).

Instanțele de judecată inferioare au reținut că, prin somația nr. 15589 din 01

octombrie 2018, IGP i-a solicitat lui Eugeniu Petrașcu restituirea benevolă și imediată

5

a sumei de 25 834,50 lei, care i-a fost achitată în perioada delegării la cursurile de

instruire inițială.

În baza certificatului nr. 425 din data de 29 septembrie 2018, se atestă că în

perioada lunii martie 2016 – septembrie 2016 lui Eugeniu Petrașcu i-a fost achitat

salariu în mărime totală de 25 834,50 lei.

Având în vedere aceste circumstanțe, instanțele de judecată inferioare au cochis

că, actul unilateral vizat este unul legal, în condițiile în care, deși, Eugeniu Petrașcu a

formulat o solicitare implicită în referința depusă cu privire la dezacordul cu actul

respectiv, nu a invocat nici un temei de ilegalitate a acestuia, actul unilateral semnat de

către ultimul este unul valabil, nu este afectat de vicii juridice, carențe sau alte aspecte

care ar putea să îi afecteze puterea și efectul juridic. Iar Eugeniu Petrașcu, la rândul său,

nu a invocat nici un viciu de consimțământ, care l-ar fi determinat să semneze

angajamentul din data de 02 martie 2016. Conștient de consecințele legale ale actului

respectiv, Eugeniu Petrașcu l-a semnat și și-a asumat pe deplin acele consecințe.

Mai mult decât atât, actele care precedă încheierea contractului individual de

muncă sunt legale și se circumscriu normei care se conține la art. 56 alin. (1) Codul

muncii și sunt conforme condițiilor menționate în Legea specială (Legea privind

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne) în ceea

ce privește instruirea inițială a persoanelor angajate în cadrul MAI, mai mult ca atât că

Eugeniu Petrașcu în niciun mod nu a înaintat obiecții în această privință, ultimul doar

opinează că sumele pretinse de reclamantul inițial sunt neîntemeiate.

Totodată, instanțele de judecată au constatat că, deși conform angajamentului din

02 martie 2016 Eugeniu Petrașcu și-a asumat obligația să activeze în cadrul IGP de la

4 la 5 ani, acesta a activat efectiv în cadrul IGP din data de 09 martie 2016 până la data

de 08 octombrie 2018, adică mai puțin de trei ani, astfel încălcând angajamentul luat.

Cu referire la cererea reconvențională depusă de Eugeniu Petrașcu privind

încasarea de la IGP a sumei de 131 771,09 lei, pentru orele suplimentare lucrate,

instanțele de judecată inferioare au stabilit că, potrivit Ordinului șefului IGP nr. 454 ef

din 08 octombrie 2018, raporturile de muncă ale salariatului Eugeniu Petrașcu de drept

au încetat la 12 octombrie 2018 în temeiul cererii personale, însă de fapt acesta a

continuat să activeze până la 22 octombrie 2018, întrucât lui Eugeniu Petrașcu nu i-a

fost adus la cunoștință actul administrativ precitat supra, fiind implicat în continuare în

serviciu în cadrul IP Buiucani.

Astfel, prin Ordinul IGP nr. 538 ef din 17 octombrie 2019 cu privire la modificarea

Ordinului șefului IGP nr. 454ef din 08 octombrie 2018, la pct.1 al Ordinului șefului

IGP nr. 454 ef din 08 octombrie 2019 cu referire la încetarea raportului de serviciu al

inspectorului Eugeniu Petrașcu sintagma „de la 12.10.2018” a fost substituită cu

sintagma „22.10.2018”. Iar, la 25 octombrie 2019, i-a fost achitată lui Eugeniu Petrașcu

suma pentru următoarele zile lucrate până la 22 octombrie 2018 (7 zile lucrătoare) în

cuantum de 915,99 lei în baza ordinului emis.

Instanțele de judecată inferioare au reținut că, potrivit contractului individual de

muncă încheiat cu Eugeniu Petrașcu, la pct. 8 s-a stabilit durata săptămânii de lucru de

40 ore, formele de organizare a timpului de muncă, programul de muncă și s-a mai

6

stabilit că acordarea repausului săptămânal pentru angajat se stabilesc de către

angajator, în conformitate cu legislația.

Punctul 9 din contract stipulează că, în caz de necesitate, angajatul este obligat să

se prezinte la serviciu, în baza dispoziției în scris, iar în cazuri de urgență și a dispoziției

verbale, a conducerii subdiviziunii de Poliție, pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu,

în afara orelor de program stabilite, inclusiv pe timp de noapte, în zilele de odihnă, de

sărbătoare și nelucrătoare în legătură cu interesele de serviciu sau în alte situații

temeinic justificate, astfel încât să se asigure și continuitatea serviciului și restabilirea

capacității de muncă.

La caz, nu se atestă date că atât MAI, cât și IGP ar fi emis vreun ordin de atragere

a lui Eugeniu Petrașcu la munca suplimentară, nefiind prezentate acte justificative în

acest sens (ordinul de atragere la muncă suplimentară, tabel de pontaj, etc), respectiv,

nu există temei în baza căruia urmează să fie achitate plățile salariale pentru munca

presupus prestată peste durata normală a timpului de muncă, iar calculele prezentate de

către Eugeniu Petrașcu au un caracter unilateral, or ultimului i-au fost achitate zilele și

orele de muncă conform tabelelor de pontaj în care acesta figurează și care au fost

prezentate instanței de judecată în calitate de înscrisuri.

Mai mult decât atât, instanțele de judecată inferioare au precizat că, în cazul în

care Eugeniu Petrașcu a constatat că au fost comise erori la plata salariului, acțiunea

urma să fie înaintată față de IP Buiucani a Direcției de Poliție mun. Chișinău, și nu

împotriva IGP, chiar dacă contractul individual de muncă nr. 14505 din 09 martie 2016,

a fost încheiat între Eugeniu Petrașcu, în calitate de salariat și IGP, în calitate de

angajator. Or, IP Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău și IGP reprezintă două

entități juridice distincte, care se bucură de o autonomie financiară și managerială

proprie, pentru care legislația în vigoare delimitează strict competențele și sursele de

finanțare ale acestora.

Cu privire la taxa de stat, instanțele de judecată inferioare au reținut că,

reclamantul este o autoritate publică, și în conformitate cu prevederile art. 85 alin. (1)

lit. i) Cod de procedură civilă, și art. art. 10 alin. (1), 12 alin. (1) din Legea cu privire

la activitatea Poliției și statutul polițistului nr. 320 din 27 decembrie 2012, este scutit

de la plata taxei de stat. Iar conform prevederilor art. 98 alin. (1) Cod de procedură

civilă, din contul pârâtului Eugeniu Petrașcu a fost încasată taxa de stat.

Mai mult decât atât, acțiunea depusă de IGP nu rezultă din careva litigii de muncă,

aceasta rezultând din neonorarea obligației asumate de către Eugeniu Petrașcu în

temeiul angajamentului nr. 971 din 02 martie 2016, fiind o obligație civilă, iar pentru

depunerea cererii reconvencționale, intentate în temeiul Codului muncii, Eugeniu

Petrașcu a fost scutit de la plata taxei de stat.

La 04 aprilie 2022 Eugeniu Petrașcu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței

de apel și a hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri prin care

acțiunea depusă de către IGP să fie respinsă, iar cererea reconvențională depusă de

Eugeniu Petrașcu să fie admisă integral.

În motivarea recursului recurentul a indicat că, instanțele de judecată inferioare nu

7

au luat în considerație declarațiile sale și probele anexate la materialele dosarului.

A menționat că, atât prin hotărârea primei instanțe cât și prin decizia instanței de

apel i-au fost lezate drepturile constituționale cu privire la muncă, odihnă, salariu cât și

dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6 al Curții Europene pentru Drepturile

Omului.

Recurentul a precizat că, la cererea reconvențională a anexat suficiente probe care

au fost eliberate de către intimat și care confirmă durata orelor suplimentare, orarul de

lucru, timpul, ora, data efectuării lucrului suplimentar, însă instanțele de judecată nu le-

au luat în considerație.

A susținut că, deși instanța de apel a constatat că în calitate de pârât reconvențional

urma să figureze IP Buiucani al Direcției de Poliție mun. Chișinău IGP a MAI, în cadrul

căruia a activat, consideră că IP Buiucani este o subdiviziune a IGP a MAI și nu poate

fi un pârât necorespunzător în acțiunea reconvențională.

Consideră că, taxa de stat nu urma să fie încasată din contul său, chiar și în situația

în care acțiunea intimatului a fost admisă, or, acțiunea rezultă din litigiile de muncă în

temeiul Codului muncii al RM.

Prin notificarea din 04 mai 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

intimatului copia recursului, înștiințându-l despre necesitatea depunerii referinței (f. d.

168, vol. II).

La 25 mai 2022, Inspectoratul General de Poliție, reprezentat de Mariana Saachin,

a depus referința prin care a solicitat respingerea recursului ca fiind inadmisibil.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 08 decembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că, recurentul Eugeniu Petrașcu a primit copia deciziei

din 08 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, la data de 04 februarie 2022,

contrasemnătură, fapt confirmat prin recipisa anexată, (f.d. 151, Vol ), iar la 10 februarie

2022, copia deciziei contestate a fost expediată în adresa participanților la proces, însă

lipsesc datele cu privire la recepționarea acesteia.

Astfel, recursul declarat la 04 aprilie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți

la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

8

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Eugeniu Petrașcu nu se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia

ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere,

la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri

(cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

către Eugeniu Petrașcu, asemenea aspecte nu se regăsesc.

9

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Eugeniu Petrașcu ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Eugeniu Petrașcu se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

10