3r-169/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- constatarea incalcarii dreptului de acces
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
3r-169/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3r-169/2022 2-20036188-01-3r-27052022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) D E C I Z I E 15 iunie 2022 mun.
Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând recursul depus de Valeriu Mitrofan, în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării actelor, împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, c o n s t a t ă : La 12 martie 2020, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată, în procedura contenciosului administrativ împotriva Centrului de Excelență în Construcții privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor facturilor fiscale și a dispozițiilor de plată, a ordinelor de plată pentru perioada ianuarie 2020, conform cererii privind accesul la informație nr. 01- 16/28 din 3 februarie 2020. Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,
s-a respins acțiunea depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării actelor. La 5 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen a cererii, casarea hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri sub formă de decizie prin care acțiunea depusă de Valeriu Mitrofan să fie admisă integral. Prin încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a conchis că apelantul Valeriu Mitrofan a depus cererea de apel după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din 1 Codul administrativ, iar contrar obligației de a se comporta cu bună-credință, Valeriu Mitrofan nu a dat dovadă de diligență și nu a manifestat interes față de hotărârea emisă, urmând să conteste hotărârea cu apel în termen de 30 zile de la pronunțarea dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 232 din Codul administrativ. La 4 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus recurs împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând repunerea în termen, casarea încheierii recurate cu adoptarea unei decizii de remitere a cauzei spre rejudecare.
În motivarea cererii de recurs, Valeriu Mitrofan a indicat că la 2 august 2021 a depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, fapt ce se confirmă prin extrasul de pe poșta electronică valeriu.mitrofan@mail.ru. Ulterior, la data de 5 decembrie 2021 a înregistrat cererea de apel motivată. Recurentul a mai invocat că nu poartă nici o vină pentru faptul că angajații Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu au anexat apelul nemotivat depus de către Valeriu Mitrofan prin intermediul poștei electronice la data de 2 august 2021. Recurentul consideră nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei și că încheierea instanței de apel este neîntemeiată fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.
Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților de apel. În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.
Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la repunerea în termen a recursului este neîntemeiată, prin urmare recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele considerente. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară recursul inadmisibil.
După cum denotă actele cauzei, la 12 martie 2020, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării copiilor facturilor fiscale și a dispozițiilor de plată, a ordinelor de plată pentru perioada ianuarie 2020, conform cererii privind accesul la informație nr. 01-16/28 din 3 februarie 2020. Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a respins acțiunea înaintată de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea prezentării actelor.
(f.d.136, Vol.I) 2 La 5 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.3/66, Vol. II). Totodată, apelantul Valeriu Mitrofan a solicitat repunerea în termen a apelului. Prin încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca neîntemeiată cererea privind repunerea în termen a apelului și a fost declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. (f.d.75/79, Vol.II) Din actele cauzei, rezultă că încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău i-a fost notificată recurentului Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei electronice, la adresa electronică: valeriu.mitrofan@mail.ru, la 18 aprilie 2022. (f.d.
82, Vol. II) Adresa respectivă este indicată în cererea de chemare în judecată (f.d.2, vol. I), în cererea de apel (f.d.3/66, Vol.II), precum și în cererea de recurs a recurentului Valeriu Mitrofan (f.d.85/123, Vol.II), fapt care atestă că acesta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice. În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces conform art. 96-114. Prin prisma art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.
Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și acceptată de participantul la procedură. Conform art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.
Iar, pornind de la prevederile art.1101 alin. (1) din Codul administrativ, Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia poștală. Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă.
În cazul în care legea prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită 3 de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.
Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor; de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice, inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat. Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.
Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza returnării mesajului către expeditor.
De regulă, acesta este informat că transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-mailuri. Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează incontestabil că încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată recurentului Valeriu Mitrofan la data de 18 aprilie 2022, prin intermediul poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ. Colegiul reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs cu privire la ilegalitatea încheierii contestate, instanța de recurs urmează să verifice dacă la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului de către recurentul Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.
4 La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 63 alin. (1) din Codul administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil. Iar, în condițiile art. 261 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în considerare la calcularea termenului.
Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 din Codul administrativ, termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca în ordine de recurs încheierea 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău de către recurentul Valeriu Mitrofan și-a început curgerea din ziua imediat următoare datei notificării actului judecătoresc de dispoziție respectiv, la 19 aprilie 2022 și a expirat la data de 3 mai 2022, inclusiv. Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de atac în ordine de recurs în secțiunea I, Valeriu Mitrofan, a expediat recursul, prin intermediul poștei electronice la 4 mai 2022, ora 23:17, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică anexat la materialele cauzei.
(f.d.160) Mai mult, faptul omiterii termenului de contestare este recunoscut de Valeriu Mitrofan, ori prin recursul depus aceasta a solicitat repunerea în termenul de procedură, dar fără a indica careva motive. Referitor la cererea cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind relevante prevederile art.237 alin.(1) din cap. III din cartea a treia a Codului administrativ, care stipulează că prevederile art.65 alin.(1) și (2) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de recurs și în termenul de prezentare a motivării recursului.
La rândul său, art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ statuează că, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise. Completul specializat menționează că importanța termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale.
Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative. Din conținutul cererii de recurs nu rezultă careva motive plauzibile ce au determinat omiterea termenului legal de depunere a recursului asupra încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, or, actul judecătoresc contestat a fost recepționat de recurent prin intermediul poștei electronice la 18 aprilie 2022, iar recursul a fost depus abia la 4 mai 2022. 5 Respectiv, depunând recursul prin intermediul poștei electronice la 4 mai 2022, ora 23:17, Valeriu Mitrofan a omis termenul legal de contestare, deși trebuia să dea dovadă de diligență și un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care este implicat.
Nu poate fi reținut argumentul recurentului invocat în cererea de recurs precum că copia încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată prin intermediul poștei electronice abia la 4 mai 2022, deoarece vin în contradicție cu cele menționate supra și materialele dosarului, din care cert se constatată că încheierea nominalizată, a fost notificată lui Valeriu Mitrofan, încă la 18 aprilie 2022, or, actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua expedierii.
La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor legale. Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.
Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx c. Belgiei).
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c. Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.
În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse supra cu normele legale pre-citate, instanța de recurs concluzionează că la depunerea recursului împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Valeriu Mitrofan, nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ, iar temeiuri de repunere în termenul de depunere a recursului nu s-au stabilit.
Din considerentele menționate și având în vedere că Valeriu Mitrofan, nu a respectat prevederile art.242 din Codul administrativ și nu a prezentat, prin prisma art.65 alin. (1) din Codul administrativ, nici un argument întemeiat privind omiterea 6 termenul de depunere a recursului, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului și a declara inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.
În conformitate cu art. art.65, 230 și 243 alin.(1), lit. a) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d e c i d e : Se respinge cererea lui Valeriu Mitrofan cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului. Se declară inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea prezentării actelor.
Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru 7
Rețeaua de citări a acestei cauze
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.