3r-169/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces

3r-169/22 — constatarea incalcarii dreptului de acces (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-169/2022

2-20036188-01-3r-27052022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

15 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Valeriu Mitrofan,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în Construcții din

municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de acces la

informație, obligarea prezentării actelor,

împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

respins cererea de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul

depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 12 martie 2020, Valeriu Mitrofan a depus cerere de chemare în judecată, în

procedura contenciosului administrativ împotriva Centrului de Excelență în

Construcții privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație, obligarea

prezentării copiilor facturilor fiscale și a dispozițiilor de plată, a ordinelor de plată

pentru perioada ianuarie 2020, conform cererii privind accesul la informație nr. 01-

16/28 din 3 februarie 2020.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea depusă de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în

Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea prezentării actelor.

La 5 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a

depus cerere de apel împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, solicitând repunerea în termen a cererii, casarea hotărârii primei

instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri sub formă de decizie prin care acțiunea

depusă de Valeriu Mitrofan să fie admisă integral.

Prin încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins cererea

de repunere în termen a apelului și s-a declarat inadmisibil apelul depus de Valeriu

Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

Pentru a dispune astfel, instanța de apel a conchis că apelantul Valeriu Mitrofan

a depus cererea de apel după expirarea termenului prevăzut de art. 232 alin. (1) din

1

Codul administrativ, iar contrar obligației de a se comporta cu bună-credință, Valeriu

Mitrofan nu a dat dovadă de diligență și nu a manifestat interes față de hotărârea

emisă, urmând să conteste hotărârea cu apel în termen de 30 zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 232 din Codul administrativ.

La 4 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a depus

recurs împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând

repunerea în termen, casarea încheierii recurate cu adoptarea unei decizii de remitere

a cauzei spre rejudecare.

În motivarea cererii de recurs, Valeriu Mitrofan a indicat că la 2 august 2021 a

depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Rîșcani, fapt ce se confirmă prin extrasul de pe poșta electronică

valeriu.mitrofan@mail.ru. Ulterior, la data de 5 decembrie 2021 a înregistrat cererea

de apel motivată. Recurentul a mai invocat că nu poartă nici o vină pentru faptul că

angajații Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, nu au anexat apelul nemotivat depus

de către Valeriu Mitrofan prin intermediul poștei electronice la data de 2 august 2021.

Recurentul consideră nu au fost constatate și elucidate pe deplin circumstanțele

care au importanță pentru soluționarea cauzei și că încheierea instanței de apel este

neîntemeiată fiind aplicate eronat normele de drept material și procedural.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu

plasarea datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună

invitarea părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate

cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

Studiind materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea cu privire la repunerea în termen a

recursului este neîntemeiată, prin urmare recursul urmează a fi declarat inadmisibil,

din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie prin care declară

recursul inadmisibil.

După cum denotă actele cauzei, la 12 martie 2020, Valeriu Mitrofan a depus

cerere de chemare în judecată împotriva Centrului de Excelență în Construcții din

municipiul Chișinău privind constatarea încălcării dreptului de acces la informație,

obligarea prezentării copiilor facturilor fiscale și a dispozițiilor de plată, a ordinelor

de plată pentru perioada ianuarie 2020, conform cererii privind accesul la informație

nr. 01-16/28 din 3 februarie 2020.

Prin hotărârea din 22 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins acțiunea înaintată de Valeriu Mitrofan împotriva Centrului de Excelență în

Construcții din municipiul Chișinău cu privire la constatarea încălcării dreptului de

acces la informație, obligarea prezentării actelor. (f.d.136, Vol.I)

2

La 5 decembrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Valeriu Mitrofan a

depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi decizii de admitere a acțiunii (f.d.3/66, Vol. II). Totodată, apelantul Valeriu

Mitrofan a solicitat repunerea în termen a apelului.

Prin încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă ca

neîntemeiată cererea privind repunerea în termen a apelului și a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Valeriu Mitrofan împotriva hotărârii din 22 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. (f.d.75/79, Vol.II)

Din actele cauzei, rezultă că încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel

Chișinău i-a fost notificată recurentului Valeriu Mitrofan, prin intermediul poștei

electronice, la adresa electronică: valeriu.mitrofan@mail.ru, la 18 aprilie 2022. (f.d.

82, Vol. II)

Adresa respectivă este indicată în cererea de chemare în judecată (f.d.2, vol. I), în

cererea de apel (f.d.3/66, Vol.II), precum și în cererea de recurs a recurentului

Valeriu Mitrofan (f.d.85/123, Vol.II), fapt care atestă că acesta și-a dat

consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele de judecată,

prin intermediul poștei electronice.

În acest context, este de menționat că în corespundere cu prevederile art. 223 din

Codul administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție, prin care se stabilesc

termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților la proces

conform art. 96-114.

Prin prisma art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările

către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de

comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, notificarea este

comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de

prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare:

a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de

notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată; d) notificare prin poștă

electronică sau prin mijloace electronice de comunicație dedicate.

Iar, pornind de la prevederile art.1101 alin. (1) din Codul administrativ,

Notificarea prin poșta electronică la adresa electronică a persoanei care urmează a fi

notificată se efectuează prin transmiterea înscrisului de notificat în formă de

document electronic, cu aplicarea semnăturii electronice de persoana responsabilă din

cadrul autorității publice. Notificarea prin poșta electronică se efectuează dacă adresa

poștală a fost indicată prealabil de persoana notificată. Notificarea prin poștă

electronica este echivalentă cu notificarea de substituire prin introducerea în cutia

poștală.

Iar, în corespundere cu art. 18 din Legea nr. 284-XV din 22 iulie 2004, privind

comerțul electronic, comunicarea electronică după puterea juridică și puterea

doveditoare se echivalează cu informația în formă scrisă. În cazul în care legea

prevede ca informația să fie prezentată în scris, această cerință se consideră

executabilă prin comunicarea electronică, cu condiția că informația ce se conține în

ea este accesibilă pentru utilizare repetată. Comunicarea electronică nu poate fi lipsită

3

de putere juridică sau de putere doveditoare numai din motivul că este întocmită în

formă electronică. Responsabilitatea pentru conținutul comunicării electronice o

poartă persoana care a întocmit comunicarea electronică, dacă contractul sau legea nu

prevede altfel. Modul de acces la informația ce se conține în comunicarea electronică

și de protecție a acesteia se stabilește prin lege.

Articolul 21 alin.(1) aceeași Lege, prevede că comunicarea electronică se

consideră comunicare a alcătuitorului, dacă a fost expediată nemijlocit de alcătuitor;

de persoana autorizată să acționeze în numele alcătuitorului comunicării electronice,

inclusiv de intermediarul în comerțul electronic; prin sistemul informațional al

alcătuitorului sau, în numele lui, printr-un sistem ce funcționează în regim automat.

Sub acest, aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează modalitate de comunicare a actelor judecătorești prin

mijloace electronice. Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar

ca acest mijloc să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii

lui. Așadar, confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea

interesată se atestă prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod

special, înscrisul dat conține: datele de identificare a poștei electronice a

expeditorului și a destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și

atașamentul cu actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau

neexpediere a actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu

privire aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la

„Mail delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail

delivery system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la

baza returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că

transmiterea mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu

poate primi e-mailuri.

Prin urmare, luând în considerare lipsa acestor mențiuni, extrasul atașat la

materialele cauzei de către reprezentantul instanței de apel demonstrează

incontestabil că încheierea din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentului Valeriu Mitrofan la data de 18 aprilie 2022, prin intermediul

poștei electronice și se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din Codul administrativ.

Colegiul reține că până a se expune referitor la argumentele invocate în recurs cu

privire la ilegalitatea încheierii contestate, instanța de recurs urmează să verifice dacă

la caz a fost sau nu respectat termenul de depunere a recursului de către recurentul

Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Din interpretarea corectă a prevederii legale enunțate, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că

exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

4

La acest capitol, instanța de recurs reține și prevederile art. 63 alin. (1) din Codul

administrativ, conform cărora calcularea termenelor în procedura administrativă se

efectuează în conformitate cu prevederile art. 259-266 din Codul civil.

Iar, în condițiile art. 261 alin. (1) din Codul civil, dacă începutul curgerii

termenului este determinat de un eveniment sau moment în timp care va surveni pe

parcursul zilei, atunci ziua survenirii evenimentului sau momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.

Prin urmare, în speță prin prisma prevederilor art. 242 din Codul administrativ,

termenul de procedură de 15 zile instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului

de a ataca în ordine de recurs încheierea 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău de

către recurentul Valeriu Mitrofan și-a început curgerea din ziua imediat următoare

datei notificării actului judecătoresc de dispoziție respectiv, la 19 aprilie 2022 și a

expirat la data de 3 mai 2022, inclusiv.

Însă, ignorând prevederile legale ce guvernează procedura de exercitare a căii de

atac în ordine de recurs în secțiunea I, Valeriu Mitrofan, a expediat recursul, prin

intermediul poștei electronice la 4 mai 2022, ora 23:17, fapt confirmat prin extrasul

din poșta electronică anexat la materialele cauzei. (f.d.160)

Mai mult, faptul omiterii termenului de contestare este recunoscut de Valeriu

Mitrofan, ori prin recursul depus aceasta a solicitat repunerea în termenul de

procedură, dar fără a indica careva motive.

Referitor la cererea cu privire la repunerea în termenul de depunere a recursului

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține ca fiind relevante prevederile art.237 alin.(1) din cap. III din cartea a

treia a Codului administrativ, care stipulează că prevederile art.65 alin.(1) și (2) se

aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de recurs și în termenul de

prezentare a motivării recursului.

La rândul său, art.65 alin.(1) și (2) din Codul administrativ statuează că, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

Completul specializat menționează că importanța termenelor procedurali este

dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea justiției,

pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe de altă parte contracarează urgentarea

nejustificată a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând

instrumentul prevenirii uzării de către participanții la proces cu rea-credință de

drepturile lor procedurale. Neexecutarea dispozițiilor normelor de drept material

determină aplicarea sancțiunilor procedurale, cu survenirea efectelor negative.

Din conținutul cererii de recurs nu rezultă careva motive plauzibile ce au

determinat omiterea termenului legal de depunere a recursului asupra încheierii din 6

aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, or, actul judecătoresc contestat a fost

recepționat de recurent prin intermediul poștei electronice la 18 aprilie 2022, iar

recursul a fost depus abia la 4 mai 2022.

5

Respectiv, depunând recursul prin intermediul poștei electronice la 4 mai 2022,

ora 23:17, Valeriu Mitrofan a omis termenul legal de contestare, deși trebuia să dea

dovadă de diligență și un rol activ față de cauza de contencios administrativ în care

este implicat.

Nu poate fi reținut argumentul recurentului invocat în cererea de recurs precum

că copia încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost recepționată

prin intermediul poștei electronice abia la 4 mai 2022, deoarece vin în contradicție cu

cele menționate supra și materialele dosarului, din care cert se constatată că

încheierea nominalizată, a fost notificată lui Valeriu Mitrofan, încă la 18 aprilie 2022,

or, actul trimis destinatarului prin poșta electronică se consideră recepționat în ziua

expedierii.

La caz, este notabil că certitudinea legală impusă regulilor procedurii de

contencios administrativ, în calitate de condiție sine qua non a unui proces echitabil,

vizează atât drepturile recurentului, cât și ale intimatului, astfel încât instanța de

contencios administrativ, nefiind în drept de a substitui voința legislatorului

materializată în conținutul normelor de procedură, în vederea exonerării recurentului

de sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Imperioasă speței este și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului,

potrivit căreia reglementarea referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac urmărește să asigure o bună

administrare a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor

juridice și că cei interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli

să fie aplicate. Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume, să

garanteze securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii

pârâți la adăpost de plângeri introduse foarte târziu, care ar fi, probabil, mai dificil de

combătut, și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi

chemate să se pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă,

plecând de la elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi

incomplete din cauza timpului scurs (cauza Brumărescu c. României, cauza Marckx

c. Belgiei).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat în cauza Ponomaryov c.

Ucrainei că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

În această ordine de idei, corelând circumstanțele faptice constatate și expuse

supra cu normele legale pre-citate, instanța de recurs concluzionează că la depunerea

recursului împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, Valeriu

Mitrofan, nu a respectat prevederile articolului 242 din Codul administrativ, iar

temeiuri de repunere în termenul de depunere a recursului nu s-au stabilit.

Din considerentele menționate și având în vedere că Valeriu Mitrofan, nu a

respectat prevederile art.242 din Codul administrativ și nu a prezentat, prin prisma

art.65 alin. (1) din Codul administrativ, nici un argument întemeiat privind omiterea

6

termenul de depunere a recursului, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge cererea

cu privire la repunerea în termenul de declarare a recursului și a declara inadmisibil

recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii din 6 aprilie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

În conformitate cu art. art.65, 230 și 243 alin.(1), lit. a) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e :

Se respinge cererea lui Valeriu Mitrofan cu privire la repunerea în termenul de

declarare a recursului.

Se declară inadmisibil recursul depus de Valeriu Mitrofan împotriva încheierii

din 6 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, emisă în cauza de contencios

administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de Valeriu Mitrofan

împotriva Centrului de Excelență în Construcții din municipiul Chișinău cu privire la

constatarea încălcării dreptului de acces la informație și obligarea prezentării actelor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7