- Instanța
- Curtea Europeană a Drepturilor Omului
- Data
- 9 iunie 2022
- Stat pârât
- RUS
- Articole
- Articolul 5
- Concluzia
- Încălcare — Articolul 5
Boldyrev împotriva Rusiei
Traducere în română Auto
CAUZA TERZĂ A SECȚIUNEI DE BOLDYREV v. RUSSIA (Documentul nr. 52023/08) HOTĂRÂREA STASBOURG 9 iunie 2022 Această hotărâre este finală, dar poate fi supusă revizuirii editoriale. În cazul Boldyrev v. Rusia, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (A treia secțiune), ședința în calitate de comitet compus din: Darian Pavli, Președinte, Andreas Zünd, Mikhail Lobov, judecători și Viktoriya Maradudina, Hotărând Secretarul adjunct al secțiunii, deliberat în particular la 19 mai 2022, pronunță următoarea hotărâre, adoptată la data respectivă: PROCEDURA Cazul a fost originat într-o cerere împotriva Rusiei depusă la Curte în temeiul art. 34 din Convenția pentru protecția drepturilor omului și a libertăților fundamentale („Convenția”) la 13 august 2009. Reclamantul a fost reprezentat de doamna I. Zhuravleva, un avocat care practică în Perm.
Guvernul Rus („Guvernul”) a primit notificarea cererii. FACTE Detaliile reclamantului și informațiile relevante pentru cerere sunt prezentate în tabelul adăugat. Reclamantul s-a plâns de deficiențele procedurii de revizuire a legalității detenției. De asemenea, el a formulat alte plângeri în temeiul dispozițiilor Convenției. PRESUPUSA ÎNCĂLCARE A ARTICOLUL 5 § 4 din Convenție Reclamantul s-a plâns că apelul său împotriva ordinului de detenție din 3 decembrie 2007 nu a fost hotărât rapid.
El s-a bazat pe art. 5 §§ 4 din Convenție, care se menționează după cum urmează: art. 5 § 4 „Toată persoana care este privată de libertate prin arestare sau detenție are dreptul de a lua o procedură prin care legalitatea detenției sale va fi hotărâtă rapid de către o instanță și de a elibera dacă detenția nu este legală.” Curtea reiterează că art. 5 § 4 din Convenție, în garantarea dreptului persoanelor deținute de a înființa un proces de contestare a legalității deținerii lor, își proclamă, de asemenea, dreptul, în urma instituției unor astfel de proceduri, la o decizie judiciară rapidă privind legalitatea deținerii în mod precis și la ordonarea încheierii acesteia în cazul în care se dovedește ilegală (a se vedea Baranowski c. Polonia , nr. 28358/95, § 68, ECHR 2000-III).
În cazul în care libertatea personală a persoanei este în joc, Curtea are standarde foarte stricte privind respectarea obligației statului de a revizui rapidă a legalității deținutului (a se vedea, de exemplu, Kadem c. Malta, nr. 55263/00, §§ 44-45, 9 ianuarie 2003, în cazul în care Curtea a examinat o perioadă de șaptezeci de zile pentru a decide că licența deținerii reclamantului este excesivă, și Mamedova c. Rusia , nr. 7064/05, § 96, 1 iunie 2006, în cazul în care durata procedurii de recurs durată, printre altele, de douăzeci și șase zile, s-a constatat că încălcarea cerinței de „velocitate” de la articolul § 4. În cazurile principale de Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§ 154-58, 161-65, 22 mai 2012, Khodorkovskiy v. Rusia, nr. 5829/04, § 219-48, 31 mai 2011 și Lebedev v. Rusia, nr. 4493/04, §§ 75-115, 25 octombrie 2007, Curtea a constatat deja o încălcare a aspectelor similare cu cele din acest caz.
După examinarea tuturor materialelor prezentate, Curtea nu a constatat niciun fapt sau argument care să-l convingă să ajungă la o concluzie diferită cu privire la admisibilitatea și meritul acestor plângeri. Având în vedere jurisprudența sa privind această temă, Curtea consideră că, în cazul instantanei, procedurile de recurs pentru revizuirea legalității detenției reclamantului, astfel cum se prevede în tabelul adăugat mai jos, nu pot fi considerate compatibile cu cerințele prevăzute la art. 5 alineatul § 4 din Convenție. 5 § 4 din Convenție. Reprezintă COMPLAINTE 11. Reclamantul a prezentat, de asemenea, alte plângeri în temeiul diverselor articole ale Convenției.
12. Curtea a examinat cererea și consideră că, având în vedere toate materialele în posesia sa și în măsura în care chestiunile reclamate sunt în competența sa, aceste plângeri nu îndeplinesc nici criteriile de admisibilitate prevăzute la articolele 34 și 35 din Convenție sau nu dezvăluie nicio apariție a unei încălcări a drepturilor și libertăților consemnate în Convenție sau în Protocolurile sale. Rezultă că această parte a cererii trebuie respinsă în conformitate cu art. 4 din Convenție.
APLICAȚIA ARTICOLUL 41 AL CONVENȚIEI 13. art. 41 din Convenție prevede: „Dacă Curtea constată că a existat o încălcare a Convenției sau a Protocolelor sale, și în cazul în care dreptul intern al Înaltei părți contractante în cauză permite numai reparații parțiale, Curtea permite, dacă este necesar, să ofere satisfacție echitabilă părții vătămate.” 14. Respectând documentele în posesie și jurisprudența sa (a se vedea, în special, Oravec c. Croația, nr. 51249/11, §§ 78-80, 11 iulie 2017, Ayboğa și alții c. Turcia, nr. 35302/08, §§ 28-30, 21 iunie 2016, Doherty c. Regatul Unit, nr. 76874/11, § 113-15, 18 februarie 2016, Albrechtas c. Lituania, nr. 1886/06, §§ 87-89, 19 ianuarie 2016, Karaosmanoglu și Özden c. Turcia; nr. 4807/08, §§ 89-91, 17 iunie 2014), Curtea consideră că este rezonabil atribuirea sumelor indicate în tabelul anexat.
15. Curtea consideră în continuare oportună ca rata dobânzii implicite să se bazeze pe rata marginală de creditare a Băncii Centrale Europene, la care ar trebui adăugate trei puncte procentuale. plângerile referitoare la deficiențele procedurii de revizuire a legalității deținerii admisibile și la restul cererii inadmisibile; declară că aceste deficiențe dezvăluie încălcarea articolului 5 § 4 din Convenție privind deficiențele procedurii de revizuire a legalității deținerii; deține (a) că statul pârât trebuie să plătească reclamantului, în termen de trei luni, suma indicată în tabelul adăugat, care urmează să fie convertită în moneda statului interesat la rata aplicabilă la data decontare; (b) care de la expirarea celor trei luni menționate mai sus până la decontarea dobânzilor simple se achită pe suma de mai sus la o rată egală cu rata de creditare marginală a Băncii Centrale Europene în timpul perioadei de incumpărare plus trei puncte procentuale.
Efectuată în limba engleză și notificată în scris la 9 iunie 2022, în conformitate cu articolele 2 și 3 din Regulamentul Curții.
Viktoriya Maradudina Darian Pavli Președintele adjunct al Registrului interimar APENDIX Solicitarea depunerea de plângeri în temeiul articolului 5 § 4 din Convenție (deficiențe în cadrul procedurii de revizuire a legalității deținutului) Cerere nr. Data introducerii Numele reclamantului Anul nașterii Reprezentantului Numele și locația Curții de Primă Instanță și data ordinii de detenție Tribunalul de apel și data hotărârii Deficiențe procedurale Sumele acordate pentru prejudiciu material și moral și costurile și cheltuielile per reclamant (în euro) [1] 52023/08 13/08/2009 Andrey Vladimirovich BOLDYREV 1967 Zhuravleva Inna Valeryevna Perm Tribunalul Regional 03/12/2007 Curtea Supremă a Rusiei 14/01/2010 lipsa rapidă de revizuire a detenției (Idalov v. Rusia [GC], nr. 5826/03, §§ 154-158, 22 mai 2012) 500 [1] În plus, orice impozit care poate fi taxabil pentru solicitanți.
THIRD SECTION
CASE OF BOLDYREV v. RUSSIA (Application no. 52023/08) JUDGMENT STRASBOURG 9 June 2022 This judgment is final but it may be subject to editorial revision. In the case of Boldyrev v. Russia, The European Court of Human Rights (Third Section), sitting as a Committee composed of: Darian Pavli, President, Andreas Zünd, Mikhail Lobov, judges, and Viktoriya Maradudina, Acting Deputy Section Registrar, Having deliberated in private on 19 May 2022, Delivers the following judgment, which was adopted on that date: PROCEDURE
The case originated in an application against Russia lodged with the Court under Article 34 of the Convention for the Protection of Human Rights and Fundamental Freedoms (“the Convention”) on 13 August 2009.
The applicant was represented by Ms I. Zhuravleva, a lawyer practising in Perm.
The Russian Government (“the Government”) were given notice of the application. THE FACTS
The applicant’s details and information relevant to the application are set out in the appended table.
The applicant complained of the deficiencies in proceedings for review of the lawfulness of detention. He also raised other complaints under the provisions of the Convention. THE LAW ALLEGED VIOLATION OF ARTICLE 5 § 4 of the Convention
The applicant complained that his appeal against the detention order of 3 December 2007 had not been decided “speedily”. He relied on Article 5 § 4 of the Convention, which reads as follows: Article 5 § 4 “Everyone who is deprived of his liberty by arrest or detention shall be entitled to take proceedings by which the lawfulness of his detention shall be decided speedily by a court and his release ordered if the detention is not lawful.”
The Court reiterates that Article 5 § 4 of the Convention, in guaranteeing to detained persons a right to institute proceedings to challenge the lawfulness of their detention, also proclaims their right, following the institution of such proceedings, to a speedy judicial decision concerning the lawfulness of detention precisely and the ordering of its termination if it proves unlawful (see Baranowski v. Poland , no. 28358/95, § 68, ECHR 2000-III). Where an individual’s personal liberty is at stake, the Court has very strict standards concerning the State’s compliance with the requirement of speedy review of the lawfulness of detention (see, for example, Kadem v. Malta, no. 55263/00, §§ 44-45, 9 January 2003, where the Court considered a time period of seventeen days in deciding on the lawfulness of the applicant’s detention to be excessive, and Mamedova v. Russia , no. 7064/05, § 96, 1 June 2006, where the length of appeal proceedings lasting, inter alia , twenty-six days, was found to be in breach of the “speediness” requirement of Article 5 § 4).
In the leading cases of Idalov v. Russia [GC], no. 5826/03, §§ 154-58, 161-65, 22 May 2012, Khodorkovskiy v. Russia, no. 5829/04, §§ 219-48, 31 May 2011 and Lebedev v. Russia, no. 4493/04, §§ 75-115, 25 October 2007, the Court already found a violation in respect of issues similar to those in the present case.
Having examined all the material submitted to it, the Court has not found any fact or argument capable of persuading it to reach a different conclusion on the admissibility and merits of these complaints. Having regard to its case-law on the subject, the Court considers that in the instant case the appeal proceedings for the review of the lawfulness of the applicant’s detention, as set out in the table appended below, cannot be considered compatible with the requirements set out in Article 5 § 4 of the Convention.
These complaints are therefore admissible and disclose a breach of Article 5 § 4 of the Convention.
REMAINING COMPLAINTS
11. The applicant also raised other complaints under various Articles of the Convention.
The Court has examined the application and considers that, in the light of all the material in its possession and in so far as the matters complained of are within its competence, these complaints either do not meet the admissibility criteria set out in Articles 34 and 35 of the Convention or do not disclose any appearance of a violation of the rights and freedoms enshrined in the Convention or the Protocols thereto. It follows that this part of the application must be rejected in accordance with Article 35 § 4 of the Convention.
APPLICATION OF ARTICLE 41 OF THE CONVENTION
13. Article 41 of the Convention provides: “If the Court finds that there has been a violation of the Convention or the Protocols thereto, and if the internal law of the High Contracting Party concerned allows only partial reparation to be made, the Court shall, if necessary, afford just satisfaction to the injured party.”
Regard being had to the documents in its possession and to its case ‑ law (see, in particular, Oravec v. Croatia, no. 51249/11, §§ 78-80, 11 July 2017, Ayboğa and Others v. Turkey, no. 35302/08, §§ 28-30, 21 June 2016, Doherty v. the United Kingdom, no. 76874/11, §§ 113-15, 18 February 2016, Albrechtas v. Lithuania, no. 1886/06, §§ 87-89, 19 January 2016 and Karaosmanoglu and Özden v. Turkey, no. 4807/08, §§ 89-91, 17 June 2014), the Court considers it reasonable to award the sums indicated in the appended table.
The Court further considers it appropriate that the default interest rate should be based on the marginal lending rate of the European Central Bank, to which should be added three percentage points. FOR THESE REASONS, THE COURT, UNANIMOUSLY, Declares the complaints concerning the deficiencies in proceedings for review of the lawfulness of detention admissible, and the remainder of the application inadmissible; Holds that these complaints disclose a breach of Article 5 § 4 of the Convention concerning the deficiencies in proceedings for review of the lawfulness of detention; Holds (a) that the respondent State is to pay the applicant, within three months, the amount indicated in the appended table, to be converted into the currency of the respondent State at the rate applicable at the date of settlement; (b) that from the expiry of the above-mentioned three months until settlement simple interest shall be payable on the above amount at a rate equal to the marginal lending rate of the European Central Bank during the default period plus three percentage points. Done in English, and notified in writing on 9 June 2022, pursuant to Rule 77 §§ 2 and 3 of the Rules of Court. Viktoriya Maradudina Darian Pavli Acting Deputy Registrar President APPENDIX Application raising complaints under Article 5 § 4 of the Convention (deficiencies in proceedings for review of the lawfulness of detention) Application no. Date of introduction Applicant’s name Year of birth Representative’s name and location First-instance court and date of detention order Appeal instance court and date of decision Procedural deficiencies Amount awarded for pecuniary and non-pecuniary damage and costs and expenses per applicant (in euros) [1] 52023/08 13/08/2009 Andrey Vladimirovich BOLDYREV 1967 Zhuravleva Inna Valeryevna Perm Perm Regional Court 03/12/2007 Supreme Court of Russia 14/01/2010 lack of speediness of review of detention (Idalov v. Russia [GC], no. 5826/03, §§ 154-158, 22 May 2012) 500 [1] Plus any tax that may be chargeable to the applicants.