3ra-1068/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr.3ra-1068/2021 2-20129307-01-3ra-15102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) Î N C H E I E R E 08 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției și a recursului depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă cererea de apel depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, casată integral hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o decizie nouă prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Ion Fanari, c o n s t a t ă : La 16 octombrie 2020, avocatul Anatolie Pitel în interesele lui Ion Fanari a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI solicitând anularea ordinului nr.412ef din 22 septembrie 2020,

în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a IGP al MAI, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din funcția publică cu statut special; obligarea (angajatorului) Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a-l restabili pe comisarul Ion Fanari în funcția deținută anterior, adică de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a IGP al MAI; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de salariu și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, din data eliberării ilegale din funcție și până la data restabilirii în funcție; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de prejudiciu moral suma de un salariu; încasarea din contul Inspectoratului 1 General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru asistența juridică acordată de avocat, în sumă de 7000 lei (f.d.3-4).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 22 septembrie 2020 a fost emis ordinul nr.412ef al Inspectoratului General al Poliție al MAI, cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai poliției din cadrul Direcției chinologice, prin care, ofițerul superior al secției câini detectori a Direcției chinologice, comisar Ion Fanari, a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea - concedierea din funcția publică cu statut special.

Menționează că, drept temei pentru sancționarea disciplinară a constituit faptul că, acesta, ar fi comis fapte manifestate prin iresponsabilitate în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu, cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în procesul de reproducere în luna aprilie 2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților, circumstanțe care au produs stare de boală a cățeilor, soldată cu decesul unora dintre ei, prin ce, ar fi comis o încălcare gravă prevăzută în Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI.

Potrivit materialelor anchetei de serviciu, efectuată de către reprezentantul Direcției inspectare efectiv a IGP al MAI, i se invocă că, în perioada iunie - aprilie 2020, contrar atribuțiilor sale de serviciu, fără coordonarea prealabilă cu medicul veterinar al direcției, ar fi efectuat o montă dintre doi patrupezi din dotarea Direcției chinologice, fără a ține cont de faptul că, aceștia ar fi avut legătură de rudenie. Drept urmare, în rezultatul montei date doi dintre cățeii reproduși au decedat. Inspectorul din cadrul Direcției inspectare efectiv al IGP este de opinia că, cățeii sus indicați ar fi decedat din motive că, comisarul Ion Fanari ar fi implicat incorect șaptelul canin în procesul de reproducere, acestea fiind considerate ca încălcări grave.

Reclamantul consideră că, concluziile formulate nu s-au întemeiat în rezultatul unei cercetări minuțioase a cazului, acestea fiind subiective, fără a se baza pe careva probe și nu corespund circumstanțelor de fapt. Astfel, reclamantul nu este de acord cu constatările formulate în cadrul anchetei de serviciu, prin urmare, consideră ordinul nr.412ef din 22 septembrie 2020 al Inspectoratului General de Poliție cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai Direcției chinologice al IGP al MAI drept unul ilegal, neîntemeiat și pasibil de a fi anulat integral din următoarele motive. Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Ion Fanari a menționat faptul că, în rezultatul unei inventarieri în cadrul Direcției chinologice a ajuns la concluzia că, urmează a fi transmise spre casare o parte din șaptelul direcției, dat fiind faptul vârstei înaintate a acestuia, motiv din care nu mai făceau față sarcinilor de serviciu.

Reclamantul mai menționează că, conducerea direcției a menționat că, pentru anul 2020 nu sunt prevăzuți bani în bugetul IGP al MAI pentru achiziționarea unor câini pentru dotarea direcției, motiv din care au luat decizia de a încerca reproducerea și mărirea șeptelului canin cu propriile forțe, atribuții care intră în competența Direcției chinologice. Astfel, dat fiind faptul că, este veterinar de profesie, a activat în calitate de veterinar în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în perioadă de aproximativ 11 ani, după care a activat o perioadă în calitate de șef al secției de câini detectori al Direcției chinologice a IGP al MAI, și cunoaște în detaliu abilitățile 2 profesionale ale tuturor câinilor din dotare, a identificat un patruped pentru a încerca o montă în scopul reproducerii și măririi șeptelului canin.

Totodată, dat fiind faptul că, în exercițiul funcției petrece multe antrenamente împreună cu chinologii din cadrul Serviciului pază și protecție de stat, a identificat un patruped (din dotarea SPPS) potrivit pentru montă cu o femelă din cadrul șeptelului canin al Direcției chinologice. Astfel, în rezultatul mai multor încercări a reușit efectuarea montei acestora, iar în rezultatul reproducerii s-au născut 10 căței, dintre care doi au decedat imediat din motiv de asfixiere, iar ceilalți 8 (opt) sunt clinic sănătoși și au fost luați la evidența direcției. Reclamantul afirmă că, nu corespunde adevărului faptul că, monta a fost efectuată dintre doi patrupezi înrudiți cum a fost indicat în ancheta de serviciu.

Concluzia dată a fost formulată doar în rezultatul audierii medicului veterinar Alina Moroz, cu care se află în relații de ostilitate. În cadrul anchetei de serviciu, de către grupul de control, în persoana Președintelui, ofițer principal al DMO a IGP al MAI Sergiu Gherman, a fost constatat faptul că, medicul veterinar Alina Moroz nu își exercită corespunzător atribuțiile de serviciu, acțiuni manifestate prin neținerea conform prevederilor pct.10.8 al Instrucțiunilor Serviciului Chinologic al Organelor Afacerilor Interne, aprobat Ordinul MAI nr.262/2001 a dosarelor câinilor aflați la evidența Direcției chinologice.

În acest sens menționează că, medicul veterinar Alina Moroz nu ține evidența corespunzătoare aferent stării de fapt a registrelor date, nu este dusă evidența faptului dacă unitățile canine din dotarea Direcției au fost supuse vaccinării obligatorii, dezhelmentizării, etc., iar referitor la femelele canin nu duce evidența referitor la perioada de estrus a acestora. Mai indică faptul că, potrivit prevederilor pct.11.3 din atribuțiile de serviciu indicate în fișa de post este indicat faptul că: „Coordonează procesul de selectare, creștere și trecere la rebut a șeptelului canin în subdiviziunile IGP, participă la procesul de selectare și trecere la rebut a șeptelului canin din subdiviziunile IGP”.

Prin urmare, atribuțiile indicate în fișa de post îi permite vehement de a organiza procesul de reproducere a șeptelului canin din cadrul Direcției chinologice. Totodată, mai indică despre faptul aplicării sancțiunilor disciplinare la data de 04 mai 2020, prin care acesta a fost sancționat disciplinar cu sancțiune - retrogradarea în funcție, și alta la moment. În această ordine de idei, consideră că, sancțiunile disciplinare aplicate în privința sa reprezintă o metodă de hărțuire sau chiar de răzbunare, invocând că, în luna decembrie 2019 a făcut un denunț la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI aferent acțiunilor de delapidare a bunurilor din dotarea Direcției de către ex-factorii de decizie ai Direcției chinologice, inclusiv și a medicului veterinar Alina Moroz.

La moment, Leonid Belîi, care anterior a ocupat funcția de șef al Direcției chinologice, persoana în privința căruia reclamantul a făcut un denunț la SPIA al MAI să demisioneze din funcție, iar peste aproximativ 7 luni de zile, acesta să fie numit înapoi în funcția din care a demisionat. Reclamantul menționează că, are la întreținere 5 (cinci) copii minori, iar serviciul în cadrul Direcției este unica sursă de venit al acestuia. În rezultatul emiterii ordinului de sancționare contestat, este pus într-o situație de vulnerabilitate, fiind pus în imposibilitate de a-și întreține familia și copiii. 3 Reclamantul mai relevă că, prin ordinul 535 ef din 01 decembrie 2017 a fost numit prin transfer din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în funcție de șef al Secției câini detectori a Centrului chinologic (Direcția chinologică) a IGP al MAI.

Pe perioada de activitate în cadrul IGP al MAI până la 04 mai 2020 nu a avut careva sancțiuni disciplinare, dar a avut doar stimulări. Totodată, afirmă că, are semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie Pitel”, în persoana avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 7 000 (șapte mii) lei, prin urmare solicită să fie încasate din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu titlu de cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a respins acțiunea de contencios administrativ înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției MAI cu privire la anularea actul administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d.84, 88-91).

La 26 ianuarie 2021, reclamantul Ion Fanari și reprezentantul Inspectoratului General al Poliției MAI au recepționat dispozitivul hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.85). La 27 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii instanței de fond (f.d.86), iar la 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.97-98).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a fost casată integral hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

S-a anulat actul administrativ defavorabil ordinul nr.412 ef din 22 septembrie 2020 emis de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din funcția publică cu statut special. S-a restabilit Ion Fanari în funcția de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze și să-i achite lui Ion Fanari salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu 22 septembrie 2020 și până la restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget. 4 S-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției MAI cu privire la compensarea prejudiciului moral (f.d.126-127, 128- 141). Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată hotărârea instanței de fond, a fost adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea eronată a normelor de drept material, motiv din care a fost casată hotărârea primei instanțe și emisă o nouă decizie privind admiterea acțiunii.

Instanța de apel a stabilit că, litigiului deferit judecății în prezenta speță, îi sunt aplicabile dispozițiile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, în special prevederile pct.47, care statuează că, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților, educarea funcționarilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Conform pct.48 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, sarcinile anchetei de serviciu sunt: 1) examinarea sub toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de către funcționari; 2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3) identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare, pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere. Instanța de apel a punctat că, la caz, ancheta de serviciu a fost efectuată corect, prin prisma reglementărilor din Statutul disciplinar, însă ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu este motivat, în special, angajatorul a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a celei mai aspre sancțiuni disciplinare sub formă de concediere din funcție.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, norma art.31 Cod administrativ, stabilește principiul potrivit căruia, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate. În detalierea acestui principiu, au fost reținute și prevederile art.118 alin.(1) din Codul administrativ. În acest context, instanța ierarhic inferioară a constatat că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare lui Ion Fanari nu a fost motivat, în special, angajatorul nu a raportat faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de constatare a abaterii disciplinare.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Inspectoratul General al Poliției. În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, în actul administrativ contestat nu s-a motivat în ce mod fapta descrisă reprezintă încălcare gravă, cum aceasta compromite și denigrează imaginea și prestigiul instituției, în ce măsură acțiunile imputate lui Ion Fanari urmează a fi încadrate în dispozițiile legale enumerate, iar descrierea faptelor și enumerarea normelor de drept nu poate fi apreciată ca o motivare corespunzătoare a sancțiunii aplicate, care să corespundă principiului transparenței și comprehensibilității.

5 Concomitent, instanța ierarhic inferioară a mai reținut că, angajatorul nu și-a motivat soluția de aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare - concedierea din funcția publică cu statut special, punctând în acest context că, în ordinul contestat, nu este indicat nici un argument în susținerea acestei soluții dispuse de angajator. Obligativitatea motivării sancțiunii disciplinare de către angajator, derivă și din prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, care stabilește în mod expres la punctul 94, că concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri disciplinare grave.

Totodată, instanța de apel a mai notat că, intimatul nu a motivat aplicarea sancțiunii conform testului de proporționalitate, or măsura luată trebuie să fie adecvată – să poată în mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă pentru îndeplinirea scopului, și proporțională – să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi corespunzătoare scopului urmărit. Astfel, instanța ierarhic inferioară a menționat că, intimatul Inspectoratul General al Poliției, la emiterea unei sancțiuni disciplinare atât de aspre urma să facă un coraport între consecințele care vor urma pentru apelant, care are la întreținere cinci copii minori și fapta comisă, or la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar confirma ce anume prejudiciu real a fost cauzat.

Completul de judecată al instanței de apel a apreciat critic argumentele expuse de Inspectoratul General al Poliției, care a susținut că, ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare a fost motivat suficient, notând în acest sens că, în ordinul de aplicare a sancțiunii disciplinare nu a fost expusă abaterea disciplinară în mod concret, dar nici nu a fost justificată sancțiunea disciplinară aplicată în privința lui Ion Fanari. În această ordine de idei, în condițiile în care s-a constatat temeinicia cerinței în partea ilegalității ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare - concediere, instanța de apel a constatat existența temeiului de a dispune restabilirea reclamantului/intimat Ion Fanari în funcție.

Având în vedere că, a fost constatată ilegalitatea ordinului nr.412ef din 22 septembrie 2020 emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din funcția publică cu statut special, instanța de apel a apreciat ca fiind temeinică și pretenția privind încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, și anume, achitarea salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 22 septembrie 2020 și până la restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget.

Referitor la pretenția reclamantului/apelantului Ion Fanari cu privire la încasarea prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că, Ion Fanari nu s-a adresat cu o cerere prealabilă către Inspectoratul General al Poliției cu privire la compensarea prejudiciului moral, or, prevederile codului administrativ în vigoare din 01 aprilie 2019, prevăd expres obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării prejudiciului. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru 6 prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act administrativ individual. Prin urmare, instanța de apel a declarat inadmisibilă pretenția formulată de Ion Fanari cu privire la repararea prejudiciului moral.

Din considerentele menționate și având în vedere că, instanța de fond eronat a apreciat circumstanțele de fapt din probele administrate, eronat a interpretat normele de drept material care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ, instanța de apel a admis cererea de apel în sensul declarat, a casat hotărârea instanței de fond și a emis o hotărâre prin care acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată, a fost admisă parțial.

La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.145-146), ulterior, la 21 august 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în vigoare a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.157-169).

În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că, în partea dispozitivă a actului administrativ de sancționare disciplinară de către angajator au fost descrise detaliat și comprehensiv componentele laturii obiective a abaterii disciplinare admisă de către intimatul Ion Fanari, încadrate juridic cu normele opozabile activității funcționarului public cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne. În opinia sa, instanța de apel se contrazice prin propriile concluzii prin care a constatat cert că, la caz, ancheta de serviciu a fost efectuată corect, prin prisma reglementărilor din Statutul disciplinar, însă la emiterea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu este motivat, în special, angajatorul a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a celei mai aspre sancțiuni disciplinare sub formă de concediere din funcție.

Inspectoratul General al Poliției consideră, însă, că concluziile instanței de judecată ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii lui Ion Fanari sunt neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la materialele cauzei. În acest context, indica că, Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.412 ef. din 22 septembrie 2020 în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al Secției câini detectori a Direcției chinologice, a fost emis în strictă conformitate cu prevederile legislației și cu respectarea procedurii.

Mai indică că, la stabilirea tipului de sancțiune disciplinară în privința lui Ion Fanari, s-a ținut cont de faptul că, la 04 mai 2020 prin Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției cu nr.198 ef., comisarul Ion Fanari a fost sancționat disciplinar cu retrogradarea din funcția de șef al Secției câini detectori a Direcției chinologice, pentru prezentarea la serviciu la 17 martie 2020 în stare de ebrietate alcoolică, iar la 29 iulie 2020 prin Ordinul ministrului afacerilor interne nr.l06 ef., comisarul Ivan Ivanov a fost retrogradat în grad, 7 pentru lipsa unui management eficient al subdiviziunii conduse cât și îndreptarea la depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului cu atribuții necorespunzătoare cerințelor, totodată fiindu-i sistat și interimatul.

Prin urmare, în temeiul prevederilor art.57, art.58 alin.(l) lit.f) și art.59 alin.(l) din Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și pct.80 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017, reclamantul Ion Fanari, deținând funcția de ofițer superior al Secției câini detectori a Direcției chinologice a fost sancționat disciplinar cu concedierea din Poliție, cu achitarea compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate, cu reținerea după caz, a costului restant al echipamentului.

În această ordine de idei recurentul a menționat că, în cadrul anchetei de serviciu s-a constatat că, Ion Fanari a încălcat prevederile art.26 alin.(l) lit.b), c), d) și o) al Legii nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art.50 lit.b), d), e) și m) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.7 subpct.2), 4), 8), 9), 10) și 16) al Hotărârii Guvernului nr.409/2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.7 subpct.l) și 7) al Codului de etică și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, pct.3 subpct.3.6 și pct.9 subpct.9.4 al Ordinului ministrului afacerilor interne nr.262/2001 despre aprobarea Instrucțiunilor pentru acțiunile Serviciul Chinologic al Organelor Afacerilor Interne.

Recurentul mai relevă că, abaterea disciplinară admisă de Ion Fanari s-a manifestat prin lipsa responsabilității în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în proces de reproducere în luna aprilie 2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților, circumstanțe care au produs în prezent stare de boală a cățeilor, care pot urma consecințe fatale.

Prin urmare, Ion Fanari a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția de ofițer superior al Secției câini detectori a Direcției chinologice în temeiul art.38 alin.(l) lit.j) (pentru comiterea unei încălcări grave) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate, cu reținerea după caz, a costului restant al echipamentului. Recurentul consideră că, instanța de judecată urmează să ia în considerare faptul că, câinii de serviciu fac parte din patrimoniul polițienesc de rând cu toate activele financiare (unități de transport, mobilier, echipament tehnic etc.) utilizate în interes de serviciu, motiv pentru care fiecare salariat are obligația de a manifesta diligență în păstrarea integrității și funcționalității acestora.

În cazul șeptelului canin, instanța de judecată urmează să ia în considerare faptul că, de calitatea reproducerii animalelor depinde în mare măsură calitatea serviciilor prestate de către acestea de rând cu polițistul care îl utilizează. Reproducerea nechibzuită a șeptelului canin are drept consecință compromiterea calității rasei canine aflate la balanța Inspectoratului General al Poliției care se răsfrânge 8 direct asupra capacităților de dresare, reacționare adecvată la executarea comenzilor, detectarea urmelor etc. Consecințele ulterioare cu caracter nefast se manifestă prin faptul că, Inspectoratul General al Poliției urmează să achiziționeze alți câini de rasă, care urmează a fi antrenați în activități polițienești - cheltuieli care nu sunt prevăzute în buget pentru astfel de necesități și care întotdeauna comportă în sine garanția că pot fi adaptați la specificul de activitate polițienească.

Abaterea disciplinară admisă de Ion Fanari constă în faptul că, acesta a manifestat indiferență față de particularitățile fiziologice ale animalelor de serviciu supuse împerecherii, ignorând dezideratul că instalarea pubertății depinde foarte mult de talia animalului, aceasta instalându-se după vârsta de peste 12-14 luni la cățelele de talie mare, cum este în cazul șeptelului canin utilizat în interes de serviciu polițienesc. Un alt aspect, care consideră că, urmează să fie luat în considerare este că, de către Ion Fanari în procesul de supunere a împerecherii forțate a câinilor de serviciu este faptul că, nu toți câinii ar trebui să fie introduși la reproducție. Pentru femele, gestația și fătarea pot avea efecte negative pe termen lung asupra personalității lor, le pot periclita sănătatea și pot duce chiar la moarte.

Respectiv, Ion Fanari nu a ținut cont de faptul că, câinii ar trebui să aibă cel puțin vârsta de doi ani înainte de a fi dați la împerechere. La acea vârstă au atins maturitatea, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional, iar problemele cele mai relevante de sănătate, dacă există, ar fi apărut. În astfel de circumstanțe, Ion Fanari urma să se asigure că, înainte de împerechere, atât masculul, cât și femela trebuiau să fie examinați minuțios. La fel, Ion Fanari nu s-a asigurat dacă femela supusă împerecherii a fost vaccinată și deparazitată cu două până la patru săptămâni înainte de împerechere pentru a se asigura că puii vor fi protejați de boli și paraziți. Femela urma să fie examinată și din punct de vedere al dentiției, pentru a fi siguri că nu va transmite infecții bacteriene atunci când va mușca de cordonul ombilical.

De asemenea, înainte de împerechere câinii urmau să fie testați și pentru bruceloză, o boală cu transmitere sexuală la câini care poate fi cauza avortului sau nașterii unor pui morți. Alte consecințe ale brucelozei sunt sterilitatea, boala inflamatorie a testiculelor sau prostatei, și inflamația discurilor intervertebrale. Toți câinii aflați la balanța Inspectoratului General al Poliției urmau să fie testați pentru bruceloză cu o lună înainte de împerechere pentru a fi siguri că urmașii vor fi sănătoși - acțiuni care nu au fost realizate de către Ion Fanari. Consideră că, actul administrativ emis este legal, emis cu respectarea competenței și a procedurii stabilite.

În acest context recurentul Inspectoratul General al Poliției consideră că, instanța de fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată, adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces. Mai menționează că, dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit în limitele stabilite de lege, astfel, consideră că, pentru o singură abatere disciplinară gravă polițistului îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

În această ordine de idei, recurentul Inspectoratul General al Poliției consideră argumentele instanței de apel referitor la pretinsa nerespectare de către autoritatea publică a principiului statuat la art.31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, or, Ordinul șefului 9 Inspectoratului General al Poliției nr.412 ef. din 22 septembrie 2020 „Cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției” este motivat, acesta conținând detaliat temeiurile de fapt și de drept, care au justificat emiterea actului administrativ individual respectiv, indicând amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea disciplinară comisă de Ion Fanari, precum și legătura de cauzalitate între faptele imputate și consecințele acesteia.

De asemenea, consideră declarative argumentele instanței de apel, precum că Inspectoratul General al Poliției nu a explicat modul de exercitare a dreptului discreționar la aplicarea celei mai dure sancțiuni prevăzută de legislația în vigoare. Or, decizia de a atrage la răspundere disciplinară a fost ghidată de următoarele încălcări din partea intimatului Ion Fanari: lipsa responsabilității în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în proces de reproducere în luna aprilie 2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților, circumstanțe care au produs în prezent stare de boală a cățeilor, care pot urma consecințe fatale.

Gravitatea încălcării, în toate situațiile este apreciată de angajator reieșind din circumstanțele stabilite și ținând cont de împrejurările specifice situației. Caracterul excepțional al instituirii răspunderii rezidă din responsabilitatea pe care incumbă funcția deținută și în asemenea cazuri, importanță prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă, care în opinia recurentului, a fost constatată cu certitudine. Recurentul mai indică că, în rezultatul abaterilor menționate, Inspectoratul General al Poliției a suportat cheltuieli neplanificate în sumă estimativă de 44 333 lei, pentru întreținerea a opt căței de rasă ciobănesc belgian malinios, fapt ce a dus la utilizarea ineficientă a mijloacelor Direcției chinologice și suportarea cheltuielilor neprevăzute de către Inspectoratul General al Poliției.

La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate în partea ce ține de obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI să achite în contul reclamantului Ion Fanari a sumei de 7 000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistența juridică acordată de avocat (f.d.148-149). În motivarea recursului, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a indicat că, deși instanța de apel a admis cererea de apel, în dispozitivul deciziei nu s-a expus asupra pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor suportate, deși acestea au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată și admisă prin decizia instanței de apel.

În susținerea recursului a mai indicat că, pentru serviciile de asistență juridică a achitat suma de 7000 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată anexat la materialele cauzei. Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. 10 Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel.

Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021 (f.d.126), însă la materialele cauzei nu se regăsește confirmarea recepționării acesteia de către recurentul Inspectoratul General al Poliției și de către recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel . La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în vigoare a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

144, 145-146). La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.148-149). Materialele cauzei atestă că, la 16 septembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a recepționat decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8003559166AS, anexat la materialele cauzei (f.d.154). La 21 august 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a instanței de apel (f.d.157-169).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul depus de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari au fost depuse cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ. La 20 octombrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-un termen rezonabil, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Anatolie Pitel copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.197).

Materialele dosarului atestă că, la 25 octombrie 2021, avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție a înregistrat referința la cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată (f.d.198-200). În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate în cererea de chemare în judecată și ulterior în apelul depus împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă ridicarea cauzei de contencios administrativ dedusă judecății de la examinarea admisibilității recursului depus de Inspectoratul General al Poliției și a recursului depus de 11 avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a fost transmisă Curții de Apel Chișinău, pentru emiterea unei decizii suplimentare (f.d.202-205). La 28 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis decizie suplimentară la decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a admis parțial cerința înaintată de Ion Fanari cu privire la cheltuielile de judecată.

S-a încasat din contul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică suma de 4 000 lei, în rest cerința a fost respinsă (f.d.212, 213-217). Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul depus de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, inadmisibile, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în 12 asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, sunt inadmisibile. În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecători Iurie Bejenaru Aliona Miron 13