3ra-1068/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată

3ra-1068/21 — anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului moral, încasarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-1068/2021

2-20129307-01-3ra-15102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

08 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției și a

recursului depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, repararea prejudiciului

moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă

cererea de apel depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, casată

integral hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și emisă o

decizie nouă prin care s-a admis parțial acțiunea depusă de Ion Fanari,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2020, avocatul Anatolie Pitel în interesele lui Ion Fanari a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI

solicitând anularea ordinului nr.412ef din 22 septembrie 2020, în partea ce ține de

sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori

a Direcției chinologice a IGP al MAI, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară –

concedierea din funcția publică cu statut special; obligarea (angajatorului) Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a-l restabili pe comisarul Ion Fanari

în funcția deținută anterior, adică de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției

chinologice a IGP al MAI; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI

în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de salariu și a drepturilor salariale pentru absența forțată

de la muncă, din data eliberării ilegale din funcție și până la data restabilirii în funcție;

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari

cu titlu de prejudiciu moral suma de un salariu; încasarea din contul Inspectoratului

1

General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de judecată,

pentru asistența juridică acordată de avocat, în sumă de 7000 lei (f.d.3-4).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 22 septembrie 2020 a fost emis ordinul

nr.412ef al Inspectoratului General al Poliție al MAI, cu privire la sancționarea disciplinară

a unor angajați ai poliției din cadrul Direcției chinologice, prin care, ofițerul superior al

secției câini detectori a Direcției chinologice, comisar Ion Fanari, a fost sancționat

disciplinar cu sancțiunea - concedierea din funcția publică cu statut special.

Menționează că, drept temei pentru sancționarea disciplinară a constituit faptul că,

acesta, ar fi comis fapte manifestate prin iresponsabilitate în procesul exercitării atribuțiilor

de serviciu, cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale

șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în procesul de reproducere în luna aprilie

2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o

gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților,

circumstanțe care au produs stare de boală a cățeilor, soldată cu decesul unora dintre ei,

prin ce, ar fi comis o încălcare gravă prevăzută în Legea nr.288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul MAI.

Potrivit materialelor anchetei de serviciu, efectuată de către reprezentantul Direcției

inspectare efectiv a IGP al MAI, i se invocă că, în perioada iunie - aprilie 2020, contrar

atribuțiilor sale de serviciu, fără coordonarea prealabilă cu medicul veterinar al direcției,

ar fi efectuat o montă dintre doi patrupezi din dotarea Direcției chinologice, fără a ține cont

de faptul că, aceștia ar fi avut legătură de rudenie.

Drept urmare, în rezultatul montei date doi dintre cățeii reproduși au decedat.

Inspectorul din cadrul Direcției inspectare efectiv al IGP este de opinia că, cățeii sus

indicați ar fi decedat din motive că, comisarul Ion Fanari ar fi implicat incorect șaptelul

canin în procesul de reproducere, acestea fiind considerate ca încălcări grave.

Reclamantul consideră că, concluziile formulate nu s-au întemeiat în rezultatul unei

cercetări minuțioase a cazului, acestea fiind subiective, fără a se baza pe careva probe și

nu corespund circumstanțelor de fapt.

Astfel, reclamantul nu este de acord cu constatările formulate în cadrul anchetei de

serviciu, prin urmare, consideră ordinul nr.412ef din 22 septembrie 2020 al Inspectoratului

General de Poliție cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai Direcției

chinologice al IGP al MAI drept unul ilegal, neîntemeiat și pasibil de a fi anulat integral

din următoarele motive.

Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Ion Fanari a menționat faptul

că, în rezultatul unei inventarieri în cadrul Direcției chinologice a ajuns la concluzia că,

urmează a fi transmise spre casare o parte din șaptelul direcției, dat fiind faptul vârstei

înaintate a acestuia, motiv din care nu mai făceau față sarcinilor de serviciu.

Reclamantul mai menționează că, conducerea direcției a menționat că, pentru anul

2020 nu sunt prevăzuți bani în bugetul IGP al MAI pentru achiziționarea unor câini pentru

dotarea direcției, motiv din care au luat decizia de a încerca reproducerea și mărirea

șeptelului canin cu propriile forțe, atribuții care intră în competența Direcției chinologice.

Astfel, dat fiind faptul că, este veterinar de profesie, a activat în calitate de veterinar

în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în perioadă de

aproximativ 11 ani, după care a activat o perioadă în calitate de șef al secției de câini

detectori al Direcției chinologice a IGP al MAI, și cunoaște în detaliu abilitățile

2

profesionale ale tuturor câinilor din dotare, a identificat un patruped pentru a încerca o

montă în scopul reproducerii și măririi șeptelului canin.

Totodată, dat fiind faptul că, în exercițiul funcției petrece multe antrenamente

împreună cu chinologii din cadrul Serviciului pază și protecție de stat, a identificat un

patruped (din dotarea SPPS) potrivit pentru montă cu o femelă din cadrul șeptelului canin

al Direcției chinologice.

Astfel, în rezultatul mai multor încercări a reușit efectuarea montei acestora, iar în

rezultatul reproducerii s-au născut 10 căței, dintre care doi au decedat imediat din motiv de

asfixiere, iar ceilalți 8 (opt) sunt clinic sănătoși și au fost luați la evidența direcției.

Reclamantul afirmă că, nu corespunde adevărului faptul că, monta a fost efectuată

dintre doi patrupezi înrudiți cum a fost indicat în ancheta de serviciu. Concluzia dată a fost

formulată doar în rezultatul audierii medicului veterinar Alina Moroz, cu care se află în

relații de ostilitate.

În cadrul anchetei de serviciu, de către grupul de control, în persoana Președintelui,

ofițer principal al DMO a IGP al MAI Sergiu Gherman, a fost constatat faptul că, medicul

veterinar Alina Moroz nu își exercită corespunzător atribuțiile de serviciu, acțiuni

manifestate prin neținerea conform prevederilor pct.10.8 al Instrucțiunilor Serviciului

Chinologic al Organelor Afacerilor Interne, aprobat Ordinul MAI nr.262/2001 a dosarelor

câinilor aflați la evidența Direcției chinologice. În acest sens menționează că, medicul

veterinar Alina Moroz nu ține evidența corespunzătoare aferent stării de fapt a registrelor

date, nu este dusă evidența faptului dacă unitățile canine din dotarea Direcției au fost

supuse vaccinării obligatorii, dezhelmentizării, etc., iar referitor la femelele canin nu duce

evidența referitor la perioada de estrus a acestora.

Mai indică faptul că, potrivit prevederilor pct.11.3 din atribuțiile de serviciu indicate

în fișa de post este indicat faptul că: „Coordonează procesul de selectare, creștere și trecere

la rebut a șeptelului canin în subdiviziunile IGP, participă la procesul de selectare și trecere

la rebut a șeptelului canin din subdiviziunile IGP”. Prin urmare, atribuțiile indicate în fișa

de post îi permite vehement de a organiza procesul de reproducere a șeptelului canin din

cadrul Direcției chinologice.

Totodată, mai indică despre faptul aplicării sancțiunilor disciplinare la data de 04 mai

2020, prin care acesta a fost sancționat disciplinar cu sancțiune - retrogradarea în funcție,

și alta la moment.

În această ordine de idei, consideră că, sancțiunile disciplinare aplicate în privința sa

reprezintă o metodă de hărțuire sau chiar de răzbunare, invocând că, în luna decembrie

2019 a făcut un denunț la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI aferent

acțiunilor de delapidare a bunurilor din dotarea Direcției de către ex-factorii de decizie ai

Direcției chinologice, inclusiv și a medicului veterinar Alina Moroz. La moment, Leonid

Belîi, care anterior a ocupat funcția de șef al Direcției chinologice, persoana în privința

căruia reclamantul a făcut un denunț la SPIA al MAI să demisioneze din funcție, iar peste

aproximativ 7 luni de zile, acesta să fie numit înapoi în funcția din care a demisionat.

Reclamantul menționează că, are la întreținere 5 (cinci) copii minori, iar serviciul în

cadrul Direcției este unica sursă de venit al acestuia. În rezultatul emiterii ordinului de

sancționare contestat, este pus într-o situație de vulnerabilitate, fiind pus în imposibilitate

de a-și întreține familia și copiii.

3

Reclamantul mai relevă că, prin ordinul 535 ef din 01 decembrie 2017 a fost numit

prin transfer din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției

în funcție de șef al Secției câini detectori a Centrului chinologic (Direcția chinologică) a

IGP al MAI. Pe perioada de activitate în cadrul IGP al MAI până la 04 mai 2020 nu a avut

careva sancțiuni disciplinare, dar a avut doar stimulări.

Totodată, afirmă că, are semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie

Pitel”, în persoana avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 7

000 (șapte mii) lei, prin urmare solicită să fie încasate din contul Inspectoratului General

al Poliției al MAI, cu titlu de cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

respins acțiunea de contencios administrativ înaintată de Ion Fanari împotriva

Inspectoratului General al Poliției MAI cu privire la anularea actul administrativ

defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea

prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

ca fiind neîntemeiată (f.d.84, 88-91).

La 26 ianuarie 2021, reclamantul Ion Fanari și reprezentantul Inspectoratului General

al Poliției MAI au recepționat dispozitivul hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.85).

La 27 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul

administrativ, avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii instanței de fond (f.d.86), iar la 09 martie 2021, prin intermediul

oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii

(f.d.97-98).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel

depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a fost casată integral

hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă

decizie, prin care s-a admis parțial acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea

actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

S-a anulat actul administrativ defavorabil ordinul nr.412 ef din 22 septembrie 2020

emis de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce ține

de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini

detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din

funcția publică cu statut special.

S-a restabilit Ion Fanari în funcția de ofițer superior al secției câini detectori a

Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne.

S-a obligat Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne să-i

calculeze și să-i achite lui Ion Fanari salariul pentru absența forțată de la muncă, începând

cu 22 septembrie 2020 și până la restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi

calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget.

4

S-a declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului

General al Poliției MAI cu privire la compensarea prejudiciului moral (f.d.126-127, 128-

141).

Referitor la fondul cauzei, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiată hotărârea

instanței de fond, a fost adoptată cu aprecierea eronată a probelor administrate și aplicarea

eronată a normelor de drept material, motiv din care a fost casată hotărârea primei instanțe

și emisă o nouă decizie privind admiterea acțiunii.

Instanța de apel a stabilit că, litigiului deferit judecății în prezenta speță, îi sunt

aplicabile dispozițiile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul MAI, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, în special

prevederile pct.47, care statuează că, ancheta de serviciu se efectuează în conformitate cu

prevederile legislației în vigoare, a dispozițiilor prezentului Statut disciplinar și contribuie

la consolidarea disciplinei de serviciu, legalității, prevenirea și combaterea ilegalităților,

educarea funcționarilor în spiritul executării întocmai și la timp a actelor normative.

Conform pct.48 al Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din

cadrul MAI, sarcinile anchetei de serviciu sunt: 1) examinarea sub toate aspectele,

completă și obiectivă a circumstanțelor abaterilor disciplinare comise de către funcționari;

2) stabilirea cauzelor și condițiilor care au condus la comiterea abaterilor disciplinare; 3)

identificarea persoanelor vinovate și asigurarea aplicării corecte a legislației în vigoare,

pentru ca fiecare persoană care a comis abateri disciplinare să fie sancționată potrivit

vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere.

Instanța de apel a punctat că, la caz, ancheta de serviciu a fost efectuată corect, prin

prisma reglementărilor din Statutul disciplinar, însă ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu este motivat, în special, angajatorul a omis să-și argumenteze soluția de

aplicare a celei mai aspre sancțiuni disciplinare sub formă de concediere din funcție.

Totodată, instanța de apel a remarcat că, norma art.31 Cod administrativ, stabilește

principiul potrivit căruia, actele administrative individuale și operațiunile administrative

scrise trebuie să fie motivate.

În detalierea acestui principiu, au fost reținute și prevederile art.118 alin.(1) din Codul

administrativ.

În acest context, instanța ierarhic inferioară a constatat că, ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare lui Ion Fanari nu a fost motivat, în special, angajatorul nu a raportat

faptele presupus a fi abateri disciplinare la normele legale care au servit drept temei de

constatare a abaterii disciplinare.

Totodată, instanța de apel a subliniat că, motivarea ordinului de aplicare a sancțiunii

disciplinare nu se rezumă la enumerarea circumstanțelor de fapt și indicarea unor norme

de drept, angajatorul având obligația de a raporta circumstanțele de fapt, la normele de

drept invocate, obligații care nu au fost respectate de către Inspectoratul General al Poliției.

În această ordine de idei, instanța de apel a stabilit că, în actul administrativ contestat

nu s-a motivat în ce mod fapta descrisă reprezintă încălcare gravă, cum aceasta compromite

și denigrează imaginea și prestigiul instituției, în ce măsură acțiunile imputate lui Ion

Fanari urmează a fi încadrate în dispozițiile legale enumerate, iar descrierea faptelor și

enumerarea normelor de drept nu poate fi apreciată ca o motivare corespunzătoare a

sancțiunii aplicate, care să corespundă principiului transparenței și comprehensibilității.

5

Concomitent, instanța ierarhic inferioară a mai reținut că, angajatorul nu și-a motivat

soluția de aplicare a celei mai grave sancțiuni disciplinare - concedierea din funcția publică

cu statut special, punctând în acest context că, în ordinul contestat, nu este indicat nici un

argument în susținerea acestei soluții dispuse de angajator.

Obligativitatea motivării sancțiunii disciplinare de către angajator, derivă și din

prevederile Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut special din cadrul MAI,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409 din 07 iunie 2017, care stabilește în mod expres

la punctul 94, că concedierea este o măsură disciplinară extremă și se aplică pentru

încălcări sistematice ale disciplinei de serviciu sau pentru comiterea unei abateri

disciplinare grave.

Totodată, instanța de apel a mai notat că, intimatul nu a motivat aplicarea sancțiunii

conform testului de proporționalitate, or măsura luată trebuie să fie adecvată – să poată în

mod obiectiv să ducă la îndeplinirea scopului, necesară – indispensabilă pentru îndeplinirea

scopului, și proporțională – să asigure justul echilibru între interesele concrete pentru a fi

corespunzătoare scopului urmărit.

Astfel, instanța ierarhic inferioară a menționat că, intimatul Inspectoratul General al

Poliției, la emiterea unei sancțiuni disciplinare atât de aspre urma să facă un coraport între

consecințele care vor urma pentru apelant, care are la întreținere cinci copii minori și fapta

comisă, or la materialele cauzei nu sunt anexate careva probe ce ar confirma ce anume

prejudiciu real a fost cauzat.

Completul de judecată al instanței de apel a apreciat critic argumentele expuse de

Inspectoratul General al Poliției, care a susținut că, ordinul de aplicare a sancțiunii

disciplinare a fost motivat suficient, notând în acest sens că, în ordinul de aplicare a

sancțiunii disciplinare nu a fost expusă abaterea disciplinară în mod concret, dar nici nu a

fost justificată sancțiunea disciplinară aplicată în privința lui Ion Fanari.

În această ordine de idei, în condițiile în care s-a constatat temeinicia cerinței în partea

ilegalității ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare - concediere, instanța de apel a

constatat existența temeiului de a dispune restabilirea reclamantului/intimat Ion Fanari în

funcție.

Având în vedere că, a fost constatată ilegalitatea ordinului nr.412ef din 22 septembrie

2020 emis de Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, în partea

ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini

detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din

funcția publică cu statut special, instanța de apel a apreciat ca fiind temeinică și pretenția

privind încasarea salariului pentru absența forțată de la serviciu, și anume, achitarea

salariului pentru absența forțată de la muncă, începând cu 22 septembrie 2020 și până la

restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și

plățile obligatorii la buget.

Referitor la pretenția reclamantului/apelantului Ion Fanari cu privire la încasarea

prejudiciului moral, instanța de apel a reținut că, Ion Fanari nu s-a adresat cu o cerere

prealabilă către Inspectoratul General al Poliției cu privire la compensarea prejudiciului

moral, or, prevederile codului administrativ în vigoare din 01 aprilie 2019, prevăd expres

obligativitatea părții de a respecta procedura prealabilă în cazul solicitării reparării

prejudiciului. Decizia autorității publice privind acordarea despăgubirilor pentru

6

prejudiciile cauzate prin activitatea administrativă ilegală constituie în sine un act

administrativ individual. Prin urmare, instanța de apel a declarat inadmisibilă pretenția

formulată de Ion Fanari cu privire la repararea prejudiciului moral.

Din considerentele menționate și având în vedere că, instanța de fond eronat a apreciat

circumstanțele de fapt din probele administrate, eronat a interpretat normele de drept

material care reglementează obiectul acțiunii în contencios administrativ, instanța de apel

a admis cererea de apel în sensul declarat, a casat hotărârea instanței de fond și a emis o

hotărâre prin care acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ

defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea

prejudiciului material, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

a fost admisă parțial.

La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.145-146), ulterior, la 21 august 2021, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în vigoare a

hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.157-169).

În motivarea recursului, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne și-a manifestat dezacordul cu decizia instanței de apel, menționând că, în partea

dispozitivă a actului administrativ de sancționare disciplinară de către angajator au fost

descrise detaliat și comprehensiv componentele laturii obiective a abaterii disciplinare

admisă de către intimatul Ion Fanari, încadrate juridic cu normele opozabile activității

funcționarului public cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne.

În opinia sa, instanța de apel se contrazice prin propriile concluzii prin care a constatat

cert că, la caz, ancheta de serviciu a fost efectuată corect, prin prisma reglementărilor din

Statutul disciplinar, însă la emiterea ordinului de aplicare a sancțiunii disciplinare nu este

motivat, în special, angajatorul a omis să-și argumenteze soluția de aplicare a celei mai

aspre sancțiuni disciplinare sub formă de concediere din funcție.

Inspectoratul General al Poliției consideră, însă, că concluziile instanței de judecată

ierarhic inferioare și soluția dată în sensul admiterii acțiunii lui Ion Fanari sunt

neîntemeiate, fapt ce rezultă din interpretarea eronată a prevederilor legale aplicabile

raportului juridic în litigiu, precum și din aprecierea arbitrară a probelor administrate la

materialele cauzei.

În acest context, indica că, Ordinul șefului Inspectoratului General al Poliției nr.412

ef. din 22 septembrie 2020 în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion

Fanari, ofițer superior al Secției câini detectori a Direcției chinologice, a fost emis în strictă

conformitate cu prevederile legislației și cu respectarea procedurii.

Mai indică că, la stabilirea tipului de sancțiune disciplinară în privința lui Ion Fanari,

s-a ținut cont de faptul că, la 04 mai 2020 prin Ordinul șefului Inspectoratului General al

Poliției cu nr.198 ef., comisarul Ion Fanari a fost sancționat disciplinar cu retrogradarea

din funcția de șef al Secției câini detectori a Direcției chinologice, pentru prezentarea la

serviciu la 17 martie 2020 în stare de ebrietate alcoolică, iar la 29 iulie 2020 prin Ordinul

ministrului afacerilor interne nr.l06 ef., comisarul Ivan Ivanov a fost retrogradat în grad,

7

pentru lipsa unui management eficient al subdiviziunii conduse cât și îndreptarea la

depistarea substanțelor și dispozitivelor explozive a angajatului cu atribuții

necorespunzătoare cerințelor, totodată fiindu-i sistat și interimatul.

Prin urmare, în temeiul prevederilor art.57, art.58 alin.(l) lit.f) și art.59 alin.(l) din

Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne și pct.80 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu statut special

din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.409/2017,

reclamantul Ion Fanari, deținând funcția de ofițer superior al Secției câini detectori a

Direcției chinologice a fost sancționat disciplinar cu concedierea din Poliție, cu achitarea

compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate, cu reținerea după caz, a costului

restant al echipamentului.

În această ordine de idei recurentul a menționat că, în cadrul anchetei de serviciu s-a

constatat că, Ion Fanari a încălcat prevederile art.26 alin.(l) lit.b), c), d) și o) al Legii

nr.320/2012 cu privire la activitatea Poliției și statutul polițistului, art.50 lit.b), d), e) și m)

al Legii nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, pct.7 subpct.2), 4), 8), 9), 10) și 16) al Hotărârii Guvernului

nr.409/2017 cu privire la aprobarea Statutului disciplinar al funcționarului public cu statut

special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, pct.7 subpct.l) și 7) al Codului de etică

și deontologie al funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, pct.3 subpct.3.6 și pct.9

subpct.9.4 al Ordinului ministrului afacerilor interne nr.262/2001 despre aprobarea

Instrucțiunilor pentru acțiunile Serviciul Chinologic al Organelor Afacerilor Interne.

Recurentul mai relevă că, abaterea disciplinară admisă de Ion Fanari s-a manifestat

prin lipsa responsabilității în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu cât și față de

bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin din dotarea

Direcției chinologice în proces de reproducere în luna aprilie 2020, fără consultarea

prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație corespunzătoare și

excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților, circumstanțe care au

produs în prezent stare de boală a cățeilor, care pot urma consecințe fatale.

Prin urmare, Ion Fanari a fost sancționat disciplinar cu concedierea din funcția de

ofițer superior al Secției câini detectori a Direcției chinologice în temeiul art.38 alin.(l)

lit.j) (pentru comiterea unei încălcări grave) al Legii nr.288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, cu achitarea

compensațiilor bănești pentru concediile neutilizate, cu reținerea după caz, a costului

restant al echipamentului.

Recurentul consideră că, instanța de judecată urmează să ia în considerare faptul că,

câinii de serviciu fac parte din patrimoniul polițienesc de rând cu toate activele financiare

(unități de transport, mobilier, echipament tehnic etc.) utilizate în interes de serviciu, motiv

pentru care fiecare salariat are obligația de a manifesta diligență în păstrarea integrității și

funcționalității acestora.

În cazul șeptelului canin, instanța de judecată urmează să ia în considerare faptul că,

de calitatea reproducerii animalelor depinde în mare măsură calitatea serviciilor prestate

de către acestea de rând cu polițistul care îl utilizează.

Reproducerea nechibzuită a șeptelului canin are drept consecință compromiterea

calității rasei canine aflate la balanța Inspectoratului General al Poliției care se răsfrânge

8

direct asupra capacităților de dresare, reacționare adecvată la executarea comenzilor,

detectarea urmelor etc. Consecințele ulterioare cu caracter nefast se manifestă prin faptul

că, Inspectoratul General al Poliției urmează să achiziționeze alți câini de rasă, care

urmează a fi antrenați în activități polițienești - cheltuieli care nu sunt prevăzute în buget

pentru astfel de necesități și care întotdeauna comportă în sine garanția că pot fi adaptați la

specificul de activitate polițienească.

Abaterea disciplinară admisă de Ion Fanari constă în faptul că, acesta a manifestat

indiferență față de particularitățile fiziologice ale animalelor de serviciu supuse

împerecherii, ignorând dezideratul că instalarea pubertății depinde foarte mult de talia

animalului, aceasta instalându-se după vârsta de peste 12-14 luni la cățelele de talie mare,

cum este în cazul șeptelului canin utilizat în interes de serviciu polițienesc.

Un alt aspect, care consideră că, urmează să fie luat în considerare este că, de către

Ion Fanari în procesul de supunere a împerecherii forțate a câinilor de serviciu este faptul

că, nu toți câinii ar trebui să fie introduși la reproducție. Pentru femele, gestația și fătarea

pot avea efecte negative pe termen lung asupra personalității lor, le pot periclita sănătatea

și pot duce chiar la moarte. Respectiv, Ion Fanari nu a ținut cont de faptul că, câinii ar

trebui să aibă cel puțin vârsta de doi ani înainte de a fi dați la împerechere. La acea vârstă

au atins maturitatea, atât din punct de vedere fizic, cât și emoțional, iar problemele cele

mai relevante de sănătate, dacă există, ar fi apărut. În astfel de circumstanțe, Ion Fanari

urma să se asigure că, înainte de împerechere, atât masculul, cât și femela trebuiau să fie

examinați minuțios.

La fel, Ion Fanari nu s-a asigurat dacă femela supusă împerecherii a fost vaccinată și

deparazitată cu două până la patru săptămâni înainte de împerechere pentru a se asigura că

puii vor fi protejați de boli și paraziți. Femela urma să fie examinată și din punct de vedere

al dentiției, pentru a fi siguri că nu va transmite infecții bacteriene atunci când va mușca

de cordonul ombilical. De asemenea, înainte de împerechere câinii urmau să fie testați și

pentru bruceloză, o boală cu transmitere sexuală la câini care poate fi cauza avortului sau

nașterii unor pui morți. Alte consecințe ale brucelozei sunt sterilitatea, boala inflamatorie

a testiculelor sau prostatei, și inflamația discurilor intervertebrale.

Toți câinii aflați la balanța Inspectoratului General al Poliției urmau să fie testați

pentru bruceloză cu o lună înainte de împerechere pentru a fi siguri că urmașii vor fi

sănătoși - acțiuni care nu au fost realizate de către Ion Fanari.

Consideră că, actul administrativ emis este legal, emis cu respectarea competenței și

a procedurii stabilite.

În acest context recurentul Inspectoratul General al Poliției consideră că, instanța de

fond corect a aplicat normele de drept care se referă speței, a dat apreciere completă

obiectivă și sub toate aspectele probelor, iar hotărârea contestată este legală și întemeiată,

adoptată cu respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

Mai menționează că, dreptul la muncă nu este un drept absolut, acesta poate fi îngrădit

în limitele stabilite de lege, astfel, consideră că, pentru o singură abatere disciplinară gravă

polițistului îi poate fi aplicată chiar și sancțiunea disciplinară „eliberare din serviciu”.

În această ordine de idei, recurentul Inspectoratul General al Poliției consideră

argumentele instanței de apel referitor la pretinsa nerespectare de către autoritatea publică

a principiului statuat la art.31 din Codul administrativ, conform căruia actele administrative

individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, or, Ordinul șefului

9

Inspectoratului General al Poliției nr.412 ef. din 22 septembrie 2020 „Cu privire la

sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției” este motivat, acesta conținând detaliat

temeiurile de fapt și de drept, care au justificat emiterea actului administrativ individual

respectiv, indicând amănunțit circumstanțele de fapt și de drept, abaterea disciplinară

comisă de Ion Fanari, precum și legătura de cauzalitate între faptele imputate și

consecințele acesteia.

De asemenea, consideră declarative argumentele instanței de apel, precum că

Inspectoratul General al Poliției nu a explicat modul de exercitare a dreptului discreționar

la aplicarea celei mai dure sancțiuni prevăzută de legislația în vigoare. Or, decizia de a

atrage la răspundere disciplinară a fost ghidată de următoarele încălcări din partea

intimatului Ion Fanari: lipsa responsabilității în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu

cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin

din dotarea Direcției chinologice în proces de reproducere în luna aprilie 2020, fără

consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație

corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților,

circumstanțe care au produs în prezent stare de boală a cățeilor, care pot urma consecințe

fatale.

Gravitatea încălcării, în toate situațiile este apreciată de angajator reieșind din

circumstanțele stabilite și ținând cont de împrejurările specifice situației. Caracterul

excepțional al instituirii răspunderii rezidă din responsabilitatea pe care incumbă funcția

deținută și în asemenea cazuri, importanță prezintă faptul încălcării obligațiilor de muncă,

care în opinia recurentului, a fost constatată cu certitudine.

Recurentul mai indică că, în rezultatul abaterilor menționate, Inspectoratul General al

Poliției a suportat cheltuieli neplanificate în sumă estimativă de 44 333 lei, pentru

întreținerea a opt căței de rasă ciobănesc belgian malinios, fapt ce a dus la utilizarea

ineficientă a mijloacelor Direcției chinologice și suportarea cheltuielilor neprevăzute de

către Inspectoratul General al Poliției.

La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a

Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei contestate în partea ce ține de obligarea Inspectoratului General

al Poliției al MAI să achite în contul reclamantului Ion Fanari a sumei de 7 000 lei, cu titlu

de cheltuieli suportate pentru asistența juridică acordată de avocat (f.d.148-149).

În motivarea recursului, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel,

a indicat că, deși instanța de apel a admis cererea de apel, în dispozitivul deciziei nu s-a

expus asupra pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor suportate, deși acestea au

fost solicitate prin cererea de chemare în judecată și admisă prin decizia instanței de apel.

În susținerea recursului a mai indicat că, pentru serviciile de asistență juridică a achitat

suma de 7000 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată anexat la materialele cauzei.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

10

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 08 iunie 2021 (f.d.126), însă

la materialele cauzei nu se regăsește confirmarea recepționării acesteia de către recurentul

Inspectoratul General al Poliției și de către recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul

Anatolie Pitel .

La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în

vigoare a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 144,

145-146).

La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a

Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.148-149).

Materialele cauzei atestă că, la 16 septembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne a recepționat decizia motivată din 08 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.DS8003559166AS, anexat

la materialele cauzei (f.d.154).

La 21 august 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne a depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a instanței de apel

(f.d.157-169).

Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul depus de Inspectoratul General al

Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari au fost

depuse cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 20 octombrie 2021, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil, prin intermediul poștei electronice, Curtea Supremă de Justiție a

expediat în adresa lui Anatolie Pitel copia recursului depus de Inspectoratul General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, creând astfel participanților la proces condiții

egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și i-a acordat, întru

asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d.197).

Materialele dosarului atestă că, la 25 octombrie 2021, avocatul Anatolie Pitel, în

interesele lui Ion Fanari, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală

a Curții Supreme de Justiție a înregistrat referința la cererea de recurs depusă de

Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care a solicitat

respingerea cererii de recurs ca neîntemeiată (f.d.198-200).

În susținerea referinței a reiterat argumentele invocate în cererea de chemare în

judecată și ulterior în apelul depus împotriva hotărârii instanței de fond.

Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost dispusă

ridicarea cauzei de contencios administrativ dedusă judecății de la examinarea

admisibilității recursului depus de Inspectoratul General al Poliției și a recursului depus de

11

avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și a fost transmisă Curții de Apel Chișinău, pentru emiterea unei

decizii suplimentare (f.d.202-205).

La 28 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a emis decizie suplimentară la decizia

din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a admis parțial cerința înaintată de

Ion Fanari cu privire la cheltuielile de judecată. S-a încasat din contul Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de

cheltuieli pentru asistență juridică suma de 4 000 lei, în rest cerința a fost respinsă (f.d.212,

213-217).

Examinând temeiurile invocate în recursuri în raport cu materialele cauzei, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul

depus de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în

interesele lui Ion Fanari, inadmisibile, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

12

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă de Inspectoratul General

al Poliției și recursul depus de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, sunt

inadmisibile.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției și recursul depus de avocatul

Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, se declară inadmisibile.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Iurie Bejenaru

Aliona Miron

13