3ra-248/22 — contestarea actului administrativ

3ra-248/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-248/2022

2-20129307-01-3ra-15102021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

ÎNCHEIERE

29 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion

Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului

administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului material și moral, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a fost admisă parțial pretenția depusă de Ion Fanari cu privire la încasarea

cheltuielilor de judecată,

c o n s t a t ă :

La 16 octombrie 2020, avocatul Anatolie Pitel în interesele lui Ion Fanari a depus

acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI

solicitând anularea ordinului nr.412ef din 22 septembrie 2020, în partea ce ține de

sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori

a Direcției chinologice a IGP al MAI, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară –

concedierea din funcția publică cu statut special; obligarea (angajatorului) Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a-l restabili pe comisarul Ion Fanari

în funcția deținută anterior, adică de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției

chinologice a IGP al MAI; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI

în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de salariu și a drepturilor salariale pentru absența forțată

de la muncă, din data eliberării ilegale din funcție și până la data restabilirii în funcție;

încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari

cu titlu de prejudiciu moral suma de un salariu; încasarea din contul Inspectoratului

General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de judecată,

pentru asistența juridică acordată de avocat, în sumă de 7000 de lei (f.d.3-4).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 22 septembrie 2020 a fost emis ordinul

1

nr.412ef al Inspectoratului General al Poliție al MAI, cu privire la sancționarea disciplinară

a unor angajați ai poliției din cadrul Direcției chinologice, prin care, ofițerul superior al

secției câini detectori a Direcției chinologice, comisar Ion Fanari, a fost sancționat

disciplinar cu sancțiunea - concedierea din funcția publică cu statut special.

A menționat că, drept temei pentru sancționarea disciplinară a constituit faptul că,

acesta, ar fi comis fapte manifestate prin iresponsabilitate în procesul exercitării atribuțiilor

de serviciu, cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale

șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în procesul de reproducere în luna aprilie

2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o

gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților,

circumstanțe care au produs stare de boală a cățeilor, soldată cu decesul unora dintre ei,

prin ce, ar fi comis o încălcare gravă prevăzută în Legea nr.288/2016 privind funcționarul

public cu statut special din cadrul MAI.

Potrivit materialelor anchetei de serviciu, efectuată de către reprezentantul Direcției

inspectare efectiv a IGP al MAI, i se invocă că, în perioada iunie - aprilie 2020, contrar

atribuțiilor sale de serviciu, fără coordonarea prealabilă cu medicul veterinar al direcției,

ar fi efectuat o montă dintre doi patrupezi din dotarea Direcției chinologice, fără a ține cont

de faptul că, aceștia ar fi avut legătură de rudenie.

Drept urmare, în rezultatul montei date doi dintre cățeii reproduși au decedat.

Inspectorul din cadrul Direcției inspectare efectiv al IGP este de opinia că, cățeii sus

indicați ar fi decedat din motive că, comisarul Ion Fanari ar fi implicat incorect șaptelul

canin în procesul de reproducere, acestea fiind considerate ca încălcări grave.

Reclamantul a considerat că, concluziile formulate nu s-au întemeiat în rezultatul unei

cercetări minuțioase a cazului, acestea fiind subiective, fără a se baza pe careva probe și

nu corespund circumstanțelor de fapt.

Astfel, reclamantul nu este de acord cu constatările formulate în cadrul anchetei de

serviciu, prin urmare, consideră ordinul nr.412ef din 22 septembrie 2020 al Inspectoratului

General de Poliție cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai Direcției

chinologice al IGP al MAI drept unul ilegal, neîntemeiat și pasibil de a fi anulat integral

din următoarele motive.

Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Ion Fanari a menționat faptul

că, în rezultatul unei inventarieri în cadrul Direcției chinologice a ajuns la concluzia că,

urmează a fi transmise spre casare o parte din șaptelul direcției, dat fiind faptul vârstei

înaintate a acestuia, motiv din care nu mai făceau față sarcinilor de serviciu.

Reclamantul a menționat că, conducerea direcției a menționat că, pentru anul 2020 nu

sunt prevăzuți bani în bugetul IGP al MAI pentru achiziționarea unor câini pentru dotarea

direcției, motiv din care au luat decizia de a încerca reproducerea și mărirea șeptelului

canin cu propriile forțe, atribuții care intră în competența Direcției chinologice.

Astfel, dat fiind faptul că, este veterinar de profesie, a activat în calitate de veterinar

în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în perioadă de

aproximativ 11 ani, după care a activat o perioadă în calitate de șef al secției de câini

detectori al Direcției chinologice a IGP al MAI, și cunoaște în detaliu abilitățile

profesionale ale tuturor câinilor din dotare, a identificat un patruped pentru a încerca o

montă în scopul reproducerii și măririi șeptelului canin.

2

Totodată, dat fiind faptul că, în exercițiul funcției petrece multe antrenamente

împreună cu chinologii din cadrul Serviciului pază și protecție de stat, a identificat un

patruped (din dotarea SPPS) potrivit pentru montă cu o femelă din cadrul șeptelului canin

al Direcției chinologice.

Astfel, în rezultatul mai multor încercări a reușit efectuarea montei acestora, iar în

rezultatul reproducerii s-au născut 10 căței, dintre care doi au decedat imediat din motiv de

asfixiere, iar ceilalți 8 (opt) sunt clinic sănătoși și au fost luați la evidența direcției.

Reclamantul a afirmat că, nu corespunde adevărului faptul că, monta a fost efectuată

dintre doi patrupezi înrudiți cum a fost indicat în ancheta de serviciu. Concluzia dată a fost

formulată doar în rezultatul audierii medicului veterinar Alina Moroz, cu care se află în

relații de ostilitate.

În cadrul anchetei de serviciu, de către grupul de control, în persoana Președintelui,

ofițer principal al DMO a IGP al MAI Sergiu Gherman, a fost constatat faptul că, medicul

veterinar Alina Moroz nu își exercită corespunzător atribuțiile de serviciu, acțiuni

manifestate prin neținerea conform prevederilor pct.10.8 al Instrucțiunilor Serviciului

Chinologic al Organelor Afacerilor Interne, aprobat Ordinul MAI nr.262/2001 a dosarelor

câinilor aflați la evidența Direcției chinologice. În acest sens menționează că, medicul

veterinar Alina Moroz nu ține evidența corespunzătoare aferent stării de fapt a registrelor

date, nu este dusă evidența faptului dacă unitățile canine din dotarea Direcției au fost

supuse vaccinării obligatorii, dezhelmentizării, etc., iar referitor la femelele canin nu duce

evidența referitor la perioada de estrus a acestora.

A mai afirmat că, potrivit prevederilor pct.11.3 din atribuțiile de serviciu reglementate

în fișa de post este indicat faptul că: „Coordonează procesul de selectare, creștere și trecere

la rebut a șeptelului canin în subdiviziunile IGP, participă la procesul de selectare și trecere

la rebut a șeptelului canin din subdiviziunile IGP”. Prin urmare, atribuțiile indicate în fișa

de post îi permite vehement de a organiza procesul de reproducere a șeptelului canin din

cadrul Direcției chinologice.

Totodată, a mai indicat despre faptul aplicării sancțiunilor disciplinare la data de 04

mai 2020, prin care acesta a fost sancționat disciplinar cu sancțiune - retrogradarea în

funcție, și alta la moment.

În această ordine de idei, a considerat că, sancțiunile disciplinare aplicate în privința

sa reprezintă o metodă de hărțuire sau chiar de răzbunare, invocând că, în luna decembrie

2019 a făcut un denunț la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI aferent

acțiunilor de delapidare a bunurilor din dotarea Direcției de către ex-factorii de decizie ai

Direcției chinologice, inclusiv și a medicului veterinar Alina Moroz. La moment, Leonid

Belîi, care anterior a ocupat funcția de șef al Direcției chinologice, persoana în privința

căruia reclamantul a făcut un denunț la SPIA al MAI să demisioneze din funcție, iar peste

aproximativ 7 luni de zile, acesta să fie numit înapoi în funcția din care a demisionat.

Reclamantul a menționat că, are la întreținere 5 (cinci) copii minori, iar serviciul în

cadrul Direcției este unica sursă de venit al acestuia. În rezultatul emiterii ordinului de

sancționare contestat, este pus într-o situație de vulnerabilitate, fiind pus în imposibilitate

de a-și întreține familia și copiii.

Reclamantul a relevat că, prin ordinul 535 ef din 01 decembrie 2017 a fost numit prin

transfer din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în

funcție de șef al Secției câini detectori a Centrului chinologic (Direcția chinologică) a IGP

3

al MAI. Pe perioada de activitate în cadrul IGP al MAI până la 04 mai 2020 nu a avut

careva sancțiuni disciplinare, dar a avut doar stimulări.

Totodată, a afirmat că, are semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie

Pitel”, în persoana avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de

7 000 de lei, prin urmare solicită să fie încasate din contul Inspectoratului General al

Poliției al MAI, cu titlu de cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

respinsă acțiunea depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI

cu privire la anularea actul administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act

administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului material și moral, precum și

încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d.84, 88-91).

La 26 ianuarie 2021, reclamantul Ion Fanari și reprezentantul Inspectoratului General

al Poliției MAI au recepționat dispozitivul hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d.85).

La 27 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul

administrativ, Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus apel nemotivat

împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.86), iar la 09 martie 2021, prin intermediul oficiului

poștal, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.97-98).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel

depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a fost casată integral

hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o

nouă decizie, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ion Fanari împotriva

Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea

actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual

favorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

A fost anulat actul administrativ defavorabil ordinul nr.412 ef din 22 septembrie 2020

emis de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce ține

de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini

detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din

funcția publică cu statut special.

A fost restabilit Ion Fanari în funcția de ofițer superior al secției câini detectori a

Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne.

A fost obligat Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne să-i

calculeze și să-i achite lui Ion Fanari salariul pentru absența forțată de la muncă, începând

cu 22 septembrie 2020 și până la restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi

calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget.

A fost declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului

General al Poliției MAI cu privire la compensarea prejudiciului moral (f.d.126-127, 128-

141).

La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției

al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie

4

2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.145-146), ulterior, la 21 august 2021, prin intermediul

Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat împotriva

deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în vigoare a

hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.157-169).

La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a

Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a

depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei contestate în partea ce ține de obligarea Inspectoratului General

al Poliției al MAI să achite în contul reclamantului Ion Fanari a sumei de 7 000 lei, cu titlu

de cheltuieli suportate pentru asistența juridică acordată de avocat (f.d.148-149).

În motivarea recursului, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel,

a indicat că, deși instanța de apel a admis cererea de apel, în dispozitivul deciziei nu s-a

expus asupra pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor suportate, deși acestea au

fost solicitate prin cererea de chemare în judecată și admisă prin decizia instanței de apel.

În susținerea recursului a mai indicat că, pentru serviciile de asistență juridică a achitat

suma de 7000 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată anexat la materialele cauzei.

Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost ridicat de la

examinarea admisibilității recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Ion

Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții

de Apel Chișinău și a fost transmisă cauza Curții de Apel Chișinău pentru emiterea unei

decizii suplimentare (f.d.202-205).

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 28 decembrie 2021 a fost

emisă o decizie suplimentară la decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a

fost admisă parțial pretenția lui Ion Fanari cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată

și au fost încasate de la Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne

în beneficiu lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 4000 de lei,

în rest pretenția a fost respinsă (f.d.212, 213-217).

În susținerea soluției sale instanța de apel aplicând prevederile art. 195 Cod

administrativ și art. 250 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă a stabilit că, atât prin

cererea de chemare în judecată, cât și prin cererea de apel Ion Fanari a mai solicitat și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 de lei, fapt confirmat prin

bonul de plată seria GL nr. 084309 din 04 iunie 2021 (f.d. 150).

Astfel, instanța de apel a reținut că în decizia emisă la 08 iunie 2021 Curtea de Apel

Chișinău a omis să se expună asupra solicitării nominalizate.

Prin decizia suplimentară din 28 decembrie 2021, cu referire la prevederile art. 82 și

96 alin. (1) și (11) din CPC, instanța de apel a conchis că pretenția cu privire la încasarea

cheltuielilor de asistență juridică este parțial întemeiată, în contextul în care prin decizia

instanței de apel din 08 iunie 2021 a fost admisă parțial acțiunea reclamantului Ion Fanari.

Or, din actele cauzei rezultă că avocatul nu a întocmit un raport în care ar fi menționat care

au fost serviciile acestuia în raport cu suma încasată, mai mult avocatul Anatolie Pitel s-a

prezentat doar la 2 ședințe de judecată în prima instanță, iar în instanța de apel la o ședință,

și prin urmare, suma de 7000 de lei solicitată spre încasare nu este motivată. Iar, suma de

4000 de lei dispusă spre încasare de la Inspectoratul General de Poliție al Ministerului

5

Afacerilor Interne în beneficiul reclamantului Ion Fanari este reală, necesară și rezonabilă

și corespunde gradului de complexitate a cauzei.

Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2022 au fost declarate

inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Ion Fanari,

reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

La 11 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al

Poliției, a depus recurs motivat împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău (f.d.6-11, vol. II).

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia suplimentară a

instanței de apel, deoarece este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și

procedural. Astfel, instanța de apel eronat a constatat că suma pretinsă de apelant spre

compensare din contul Inspectoratului General al Poliției, în contextul în care prin decizia

instanței de apel din 08 iunie 2021 s-a dat cîștig de cauză lui Ion Fanari, este parțial

întemeiată, deoarece suma încasată de 4000 de lei nu este rezonabilă în raport cu volumul

de lucru prestat în cadrul prezentei cauze, nu corespunde complexității cauzei și nici

timpului utilizat de avocat pentru prestarea serviciilor de asistență juridică.

Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță

de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme

de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul Inspectoratului General al Poliției

depus la 11 ianuarie 2022 împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, este depus cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul

administrativ.

La 12 ianuarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Fanari

copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, comunicîndu-i despre

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată

la materialele dosarului (f.d.14, vol. II).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Inspectoratul General al Poliției,

în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive.

Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se

declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ,

recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului,

în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în

condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil

6

bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul

neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de

serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din

examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă

nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în

fond și invocare ex officio a erorilor de drept.

Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai

sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2)

din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în

asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios

administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la

instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit,

pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor

de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât

pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut

cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports

1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c.

Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă Inspectoratul General al

7

Poliției împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

este inadmisibilă.

În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca – Doneva

judecători Aliona Miron

Iurie Bejenaru

8