3ra-248/22 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-248/2022 2-20129307-01-3ra-15102021 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (I. Barbacaru) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru) ÎNCHEIERE 29 iunie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Aliona Miron Iurie Bejenaru examinând admisibilitatea recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil, obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admisă parțial pretenția depusă de Ion Fanari cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată, c o n s t a t ă : La 16 octombrie 2020, avocatul Anatolie Pitel în interesele lui Ion Fanari a depus acțiune în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI solicitând anularea ordinului nr.412ef din 22 septembrie 2020, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a IGP al MAI, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din funcția publică cu statut special;

obligarea (angajatorului) Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne de a-l restabili pe comisarul Ion Fanari în funcția deținută anterior, adică de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a IGP al MAI; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de salariu și a drepturilor salariale pentru absența forțată de la muncă, din data eliberării ilegale din funcție și până la data restabilirii în funcție; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de prejudiciu moral suma de un salariu; încasarea din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI în beneficiul lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de judecată, pentru asistența juridică acordată de avocat, în sumă de 7000 de lei (f.d.3-4).

În motivarea acțiunii înaintate a indicat că, la 22 septembrie 2020 a fost emis ordinul 1 nr.412ef al Inspectoratului General al Poliție al MAI, cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai poliției din cadrul Direcției chinologice, prin care, ofițerul superior al secției câini detectori a Direcției chinologice, comisar Ion Fanari, a fost sancționat disciplinar cu sancțiunea - concedierea din funcția publică cu statut special.

A menționat că, drept temei pentru sancționarea disciplinară a constituit faptul că, acesta, ar fi comis fapte manifestate prin iresponsabilitate în procesul exercitării atribuțiilor de serviciu, cât și față de bunurile repartizate, implicând contrar atribuțiilor funcționale șeptelul canin din dotarea Direcției chinologice în procesul de reproducere în luna aprilie 2020, fără consultarea prealabilă a medicului veterinar în vederea pregătirii pentru o gestație corespunzătoare și excluderii patologiilor care ar putea fi transmise descendenților, circumstanțe care au produs stare de boală a cățeilor, soldată cu decesul unora dintre ei, prin ce, ar fi comis o încălcare gravă prevăzută în Legea nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul MAI.

Potrivit materialelor anchetei de serviciu, efectuată de către reprezentantul Direcției inspectare efectiv a IGP al MAI, i se invocă că, în perioada iunie - aprilie 2020, contrar atribuțiilor sale de serviciu, fără coordonarea prealabilă cu medicul veterinar al direcției, ar fi efectuat o montă dintre doi patrupezi din dotarea Direcției chinologice, fără a ține cont de faptul că, aceștia ar fi avut legătură de rudenie. Drept urmare, în rezultatul montei date doi dintre cățeii reproduși au decedat. Inspectorul din cadrul Direcției inspectare efectiv al IGP este de opinia că, cățeii sus indicați ar fi decedat din motive că, comisarul Ion Fanari ar fi implicat incorect șaptelul canin în procesul de reproducere, acestea fiind considerate ca încălcări grave.

Reclamantul a considerat că, concluziile formulate nu s-au întemeiat în rezultatul unei cercetări minuțioase a cazului, acestea fiind subiective, fără a se baza pe careva probe și nu corespund circumstanțelor de fapt. Astfel, reclamantul nu este de acord cu constatările formulate în cadrul anchetei de serviciu, prin urmare, consideră ordinul nr.412ef din 22 septembrie 2020 al Inspectoratului General de Poliție cu privire la sancționarea disciplinară a unor angajați ai Direcției chinologice al IGP al MAI drept unul ilegal, neîntemeiat și pasibil de a fi anulat integral din următoarele motive. Fiind audiat în cadrul anchetei de serviciu, comisarul Ion Fanari a menționat faptul că, în rezultatul unei inventarieri în cadrul Direcției chinologice a ajuns la concluzia că, urmează a fi transmise spre casare o parte din șaptelul direcției, dat fiind faptul vârstei înaintate a acestuia, motiv din care nu mai făceau față sarcinilor de serviciu.

Reclamantul a menționat că, conducerea direcției a menționat că, pentru anul 2020 nu sunt prevăzuți bani în bugetul IGP al MAI pentru achiziționarea unor câini pentru dotarea direcției, motiv din care au luat decizia de a încerca reproducerea și mărirea șeptelului canin cu propriile forțe, atribuții care intră în competența Direcției chinologice. Astfel, dat fiind faptul că, este veterinar de profesie, a activat în calitate de veterinar în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în perioadă de aproximativ 11 ani, după care a activat o perioadă în calitate de șef al secției de câini detectori al Direcției chinologice a IGP al MAI, și cunoaște în detaliu abilitățile profesionale ale tuturor câinilor din dotare, a identificat un patruped pentru a încerca o montă în scopul reproducerii și măririi șeptelului canin.

2 Totodată, dat fiind faptul că, în exercițiul funcției petrece multe antrenamente împreună cu chinologii din cadrul Serviciului pază și protecție de stat, a identificat un patruped (din dotarea SPPS) potrivit pentru montă cu o femelă din cadrul șeptelului canin al Direcției chinologice. Astfel, în rezultatul mai multor încercări a reușit efectuarea montei acestora, iar în rezultatul reproducerii s-au născut 10 căței, dintre care doi au decedat imediat din motiv de asfixiere, iar ceilalți 8 (opt) sunt clinic sănătoși și au fost luați la evidența direcției. Reclamantul a afirmat că, nu corespunde adevărului faptul că, monta a fost efectuată dintre doi patrupezi înrudiți cum a fost indicat în ancheta de serviciu.

Concluzia dată a fost formulată doar în rezultatul audierii medicului veterinar Alina Moroz, cu care se află în relații de ostilitate. În cadrul anchetei de serviciu, de către grupul de control, în persoana Președintelui, ofițer principal al DMO a IGP al MAI Sergiu Gherman, a fost constatat faptul că, medicul veterinar Alina Moroz nu își exercită corespunzător atribuțiile de serviciu, acțiuni manifestate prin neținerea conform prevederilor pct.10.8 al Instrucțiunilor Serviciului Chinologic al Organelor Afacerilor Interne, aprobat Ordinul MAI nr.262/2001 a dosarelor câinilor aflați la evidența Direcției chinologice.

În acest sens menționează că, medicul veterinar Alina Moroz nu ține evidența corespunzătoare aferent stării de fapt a registrelor date, nu este dusă evidența faptului dacă unitățile canine din dotarea Direcției au fost supuse vaccinării obligatorii, dezhelmentizării, etc., iar referitor la femelele canin nu duce evidența referitor la perioada de estrus a acestora. A mai afirmat că, potrivit prevederilor pct.11.3 din atribuțiile de serviciu reglementate în fișa de post este indicat faptul că: „Coordonează procesul de selectare, creștere și trecere la rebut a șeptelului canin în subdiviziunile IGP, participă la procesul de selectare și trecere la rebut a șeptelului canin din subdiviziunile IGP”.

Prin urmare, atribuțiile indicate în fișa de post îi permite vehement de a organiza procesul de reproducere a șeptelului canin din cadrul Direcției chinologice. Totodată, a mai indicat despre faptul aplicării sancțiunilor disciplinare la data de 04 mai 2020, prin care acesta a fost sancționat disciplinar cu sancțiune - retrogradarea în funcție, și alta la moment. În această ordine de idei, a considerat că, sancțiunile disciplinare aplicate în privința sa reprezintă o metodă de hărțuire sau chiar de răzbunare, invocând că, în luna decembrie 2019 a făcut un denunț la Serviciul protecție internă și anticorupție al MAI aferent acțiunilor de delapidare a bunurilor din dotarea Direcției de către ex-factorii de decizie ai Direcției chinologice, inclusiv și a medicului veterinar Alina Moroz.

La moment, Leonid Belîi, care anterior a ocupat funcția de șef al Direcției chinologice, persoana în privința căruia reclamantul a făcut un denunț la SPIA al MAI să demisioneze din funcție, iar peste aproximativ 7 luni de zile, acesta să fie numit înapoi în funcția din care a demisionat. Reclamantul a menționat că, are la întreținere 5 (cinci) copii minori, iar serviciul în cadrul Direcției este unica sursă de venit al acestuia. În rezultatul emiterii ordinului de sancționare contestat, este pus într-o situație de vulnerabilitate, fiind pus în imposibilitate de a-și întreține familia și copiii. Reclamantul a relevat că, prin ordinul 535 ef din 01 decembrie 2017 a fost numit prin transfer din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției în funcție de șef al Secției câini detectori a Centrului chinologic (Direcția chinologică) a IGP 3 al MAI.

Pe perioada de activitate în cadrul IGP al MAI până la 04 mai 2020 nu a avut careva sancțiuni disciplinare, dar a avut doar stimulări. Totodată, a afirmat că, are semnat un contract de asistență juridică cu C.A. „Anatolie Pitel”, în persoana avocatului Anatolie Pitel, pentru serviciile căruia a achitat suma de 7 000 de lei, prin urmare solicită să fie încasate din contul Inspectoratului General al Poliției al MAI, cu titlu de cheltuielile de judecată. Prin hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost respinsă acțiunea depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al MAI cu privire la anularea actul administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, repararea prejudiciului material și moral, precum și încasarea cheltuielilor de judecată, ca fiind neîntemeiată (f.d.84, 88-91).

La 26 ianuarie 2021, reclamantul Ion Fanari și reprezentantul Inspectoratului General al Poliției MAI au recepționat dispozitivul hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.85). La 27 ianuarie 2021, cu respectarea termenului prevăzut de art.232 din Codul administrativ, Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe (f.d.86), iar la 09 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii (f.d.97-98).

Prin decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă cererea de apel depusă de avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a fost casată integral hotărârea din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, prin care a fost admisă parțial acțiunea depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ defavorabil și obligarea emiterii unui act administrativ individual favorabil, încasarea prejudiciului material, moral și a cheltuielilor de judecată.

A fost anulat actul administrativ defavorabil ordinul nr.412 ef din 22 septembrie 2020 emis de Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară – concedierea din funcția publică cu statut special. A fost restabilit Ion Fanari în funcția de ofițer superior al secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

A fost obligat Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne să-i calculeze și să-i achite lui Ion Fanari salariul pentru absența forțată de la muncă, începând cu 22 septembrie 2020 și până la restabilirea lui efectivă în funcție, din care urmează a fi calculate și reținute impozitele și plățile obligatorii la buget.

A fost declarat inadmisibilă acțiunea înaintată de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției MAI cu privire la compensarea prejudiciului moral (f.d.126-127, 128- 141). La 09 iunie 2021, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 08 iunie 4 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.145-146), ulterior, la 21 august 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții Supreme de Justiție, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs motivat împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea deciziei contestate, menținerea în vigoare a hotărârii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.157-169).

La 08 iulie 2021, prin intermediul Direcției de evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Chișinău, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus recurs motivat împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei contestate în partea ce ține de obligarea Inspectoratului General al Poliției al MAI să achite în contul reclamantului Ion Fanari a sumei de 7 000 lei, cu titlu de cheltuieli suportate pentru asistența juridică acordată de avocat (f.d.148-149). În motivarea recursului, recurentul Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a indicat că, deși instanța de apel a admis cererea de apel, în dispozitivul deciziei nu s-a expus asupra pretenției cu privire la compensarea cheltuielilor suportate, deși acestea au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată și admisă prin decizia instanței de apel.

În susținerea recursului a mai indicat că, pentru serviciile de asistență juridică a achitat suma de 7000 lei, fapt ce se confirmă prin bonul de plată anexat la materialele cauzei. Prin încheierea din 08 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost ridicat de la examinarea admisibilității recursurilor depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a fost transmisă cauza Curții de Apel Chișinău pentru emiterea unei decizii suplimentare (f.d.202-205).

Prin decizia suplimentară a Curții de Apel Chișinău din 28 decembrie 2021 a fost emisă o decizie suplimentară la decizia din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a fost admisă parțial pretenția lui Ion Fanari cu privire la încasarea cheltuielilor de judecată și au fost încasate de la Inspectoratul General de Poliție al Ministerului Afacerilor Interne în beneficiu lui Ion Fanari cu titlu de cheltuieli de asistență juridică suma de 4000 de lei, în rest pretenția a fost respinsă (f.d.212, 213-217). În susținerea soluției sale instanța de apel aplicând prevederile art. 195 Cod administrativ și art. 250 alin. (1)-(3) din Codul de procedură civilă a stabilit că, atât prin cererea de chemare în judecată, cât și prin cererea de apel Ion Fanari a mai solicitat și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 7000 de lei, fapt confirmat prin bonul de plată seria GL nr. 084309 din 04 iunie 2021 (f.d.

150). Astfel, instanța de apel a reținut că în decizia emisă la 08 iunie 2021 Curtea de Apel Chișinău a omis să se expună asupra solicitării nominalizate. Prin decizia suplimentară din 28 decembrie 2021, cu referire la prevederile art. 82 și 96 alin. (1) și (11) din CPC, instanța de apel a conchis că pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor de asistență juridică este parțial întemeiată, în contextul în care prin decizia instanței de apel din 08 iunie 2021 a fost admisă parțial acțiunea reclamantului Ion Fanari. Or, din actele cauzei rezultă că avocatul nu a întocmit un raport în care ar fi menționat care au fost serviciile acestuia în raport cu suma încasată, mai mult avocatul Anatolie Pitel s-a prezentat doar la 2 ședințe de judecată în prima instanță, iar în instanța de apel la o ședință, și prin urmare, suma de 7000 de lei solicitată spre încasare nu este motivată.

Iar, suma de 4000 de lei dispusă spre încasare de la Inspectoratul General de Poliție al Ministerului 5 Afacerilor Interne în beneficiul reclamantului Ion Fanari este reală, necesară și rezonabilă și corespunde gradului de complexitate a cauzei. Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 iunie 2022 au fost declarate inadmisibile recursurile depuse de Inspectoratul General al Poliției și de Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel împotriva deciziei din 08 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 11 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul General al Poliției, a depus recurs motivat împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.6-11, vol. II).

În motivarea recursului a indicat că nu este de acord cu decizia suplimentară a instanței de apel, deoarece este emisă cu aplicarea eronată a normelor de drept material și procedural. Astfel, instanța de apel eronat a constatat că suma pretinsă de apelant spre compensare din contul Inspectoratului General al Poliției, în contextul în care prin decizia instanței de apel din 08 iunie 2021 s-a dat cîștig de cauză lui Ion Fanari, este parțial întemeiată, deoarece suma încasată de 4000 de lei nu este rezonabilă în raport cu volumul de lucru prestat în cadrul prezentei cauze, nu corespunde complexității cauzei și nici timpului utilizat de avocat pentru prestarea serviciilor de asistență juridică. Conform art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art.245 alin.(1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Astfel, instanța de recurs consideră că, recursul Inspectoratului General al Poliției depus la 11 ianuarie 2022 împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este depus cu respectarea termenului prevăzut de art.245 din Codul administrativ.

La 12 ianuarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Ion Fanari copia recursului depus de Inspectoratul General al Poliției, comunicîndu-i despre posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d.14, vol. II). Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Inspectoratul General al Poliției, în raport cu materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul inadmisibil, din următoarele motive. Prin prisma art.246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs.

Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin.(2) din art.246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil 6 bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că, din Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate, într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din Codul administrativ.

În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că, admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fata instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție conchide că, cererea de recurs depusă Inspectoratul General al 7 Poliției împotriva deciziei suplimentare din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este inadmisibilă. În conformitate cu prevederile art. art.230, 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Inspectoratul General al Poliției se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca – Doneva judecători Aliona Miron Iurie Bejenaru 8