3ra-939/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecata

3ra-939/22 — anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului administrativ si încasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-939/22

2-20058463-01-3ra-14092022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud.: V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: Gh. Mîra, A. Bostan, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

23 noiembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Ion Fanari, reprezentat de avocatul

Anatolie Pitel,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne cu privire la anularea actului administrativ, obligarea emiterii actului

administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul depus Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, și menținută

hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a fost

respinsă acțiunea, ca neîntemeiată,

c o n s t a t ă:

La 01 iunie 2020, avocatul Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, a formulat

acțiunea în contencios administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne solicitând anularea ordinului nr.198 ef din 04 mai

2020, în partea ce ține de sancționarea disciplinară a comisarului Ion Fanari, Șef al

Secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, prin care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară

retrogradarea în funcție; obligarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne de a-l restabili pe comisarul Ion Fanari în funcția ocupată anterior,

adică în funcție de Șef al Secției câini detectori a Direcției chinologice a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, recuperarea

cheltuielilor legate de asistența juridică acordată de avocat în sumă de 3500 lei.

În motivarea acțiunii a indicat că, la 04 mai 2020 a fost emis ordinul nr.198 ef. al

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

sancționarea disciplinară a unor angajați ai poliției din cadrul Direcției chinologice,

1

prin care Șeful Secției câini detectori ai Direcției chinologice, comisar Ion Fanari, a

fost sancționat disciplinar cu sancțiunea retrogradare în funcție.

Drept urmare, reclamantul a fost numit în funcție de ofițer principal al Sectorului

de poliție nr.l al Inspectoratului de poliție Buiucani al DP a municipiului Chișinău a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior, la 22 mai 2020, prin ordinul nr.225 ef., ordinul cu nr.198 ef. din 04 mai

2020 a fost modificat, cu numirea comisarului Ion Fanari în funcție de ofițer superior

al Secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, iar sancțiunea disciplinară a rămas aceiași.

Potrivit materialelor anchetei de serviciu, drept temei pentru sancționarea

disciplinară a comisarului Ion Fanari, a constituit faptul că la 17 martie 2020,

aproximativ la ora 13:00, de către angajații Direcției inspectare efectiv a

Inspectoratului General al Poliției a fost efectuat un control inopinat la Direcția

chinologică a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. În

cadrul controlului, potrivit alegațiilor reprezentantului Direcției inspectare efectiv a

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, comisarul Ion

Fanari la data de 17 martie 2020, aproximativ la ora 13:30, s-ar fi prezentat la serviciu

în stare dc ebrietate alcoolică. Acesta ar fi reținut că ultimul avea miros specific de

alcool din cavitatea bucală, tulburări de vorbire, ochii erau roșii, iar mersul era

neuniform, faptul dat fiind consemnat într-un act, care a fost întocmit cu participarea

reprezentanților salariatului. Totodată, reprezentantul Direcției inspectare efectiv a

emis o îndreptare pentru ca comisarul Ion Fanari să fie examinat medical în vederea

stabilirii stării de ebrietate și naturii ei, ultimul a indicat că refuză examinarea.

Analizând conținutul actului administrativ (ordinul nr.198 ef. din 04 mai 2020),

precum și materialele anchetei de serviciu, consideră că concluziile formulate nu s-au

întemeiat în rezultatul unei cercetări minuțioase a cazului, acestea fiind subiective, fără

a se baza pe careva probe și nu corespund circumstanțelor de fapt.

Reclamantul nu este de acord cu constatările formulate în cadrul anchetei de

serviciu, prin urmare, consideră ordinul nr.198 ef. din 04 mai 2020 al Inspectoratului

General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la sancționarea

disciplinară a unor angajați ai Direcției chinologice a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, drept unul ilegal și neîntemeiat, și pasibil de

a fi anulat integral.

Potrivit evenimentelor derulate la data de 17 martie 2020, constată că comisarul

Ion Fanari s-a prezentat la sediul Direcției chinologice a Inspectoratului General al

Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, la ora 13:30. Faptul că numitul nu s-a

prezentat la ora 13:00, a fost coordonat cu superiorul său Ivan Ivanov și nu constituie

în sine o încălcare sau o abatere disciplinară.

Concluzia formulată, precum că Ion Fanari s-ar fi prezentat la serviciu la data de

17 martie 2020 în stare de ebrietate alcoolică, este drept una neîntemeiată și lipsită de

careva probe care ar confirma faptul dat.

Astfel, potrivit presupusei îndreptări către Dispensarul Republican de Narcologie

întocmită de către reprezentantul Direcției inspectare efectiv, este indicat că acesta se

2

îndreaptă pentru a fi examinat medical de către Șeful Centrului de Expertiza, or, așa

instituție medico-sanitară nici nu există.

Mai mult ca atât, indica că la data de 17 martie 2020 deja era instituită starea de

urgență în țară în legătură cu pandemia de coronavirus (COVID-19), iar circulația

transportului public era sistată, comisarul Ion Fanari fizic fiind în imposibilitate de a se

deplasa spre locație, motiv din care acesta a indicat că refuză să se deplaseze la

examinare.

Totodată, potrivit prevederilor pct.17 din Regulamentul privind modul de testare

alcooloscopică și examinare medicală pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.296 din 16 aprilie 2009, examinarea medicală

este efectuată în baza biletului de trimitere, eliberat de lucrătorul organelor de drept,

conducătorii de întreprinderi și organizații, precum și în baza adresării personale. În

biletul de trimitere se indică datele persoanei examinate și ale lucrătorului organului de

drept sau ale conducătorului întreprinderii, organizației sau instituției care au solicitat

examinarea, precum și timpul, scopul și cauzele ce generează necesitatea efectuării,

examinării medicale pentru stabilirea stării de ebrietate și naturii ei.

Prin urmare, considera că biletul de trimitere spre examinare a comisarului Ion

Fanari nu corespundea exigențelor de formă și de conținut stipulate în actul normativ

citat.

Suplimentar a mai indicat că acesta fiind la serviciu, fiind ofițer de poliție, s-a

considerat jignit și umilit de faptul că este îndreptat pentru examinare în vederea

stabilirii stării de ebrietate.

Concluziile formulate în cadrul anchetei de serviciu sunt subiective, lucru

confirmat prin faptul că reprezentantul Direcției inspectare efectiv a refuzat audierea și

altor reprezentanți ai salariatului, care menționau că Ion Fanari la data de 17 martie

2020, când s-a prezentat la serviciu, nu se afla în stare de ebrietate alcoolică, ultimul

având un comportament normal, fiind gata pentru exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Comisarul Ion Fanari prin ordinul nr.535 ef. din 01 decembrie 2017, a fost numit

prin transfer din cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului

Justiției în funcție de Șef al Secției câini detectori a Centrului chinologic (Direcția

chinologică) al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne. Pe

perioada de activitate în cadrul Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne nu a avut careva sancțiuni disciplinare, a avut doar stimulări.

A mai indicat că la 11 mai 2020, a semnat contractul de asistență juridică și

pentru serviciile avocatului a achitat suma de 3500 lei.

Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost

respinsă acțiunea depusă de Ion Fanari împotriva Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ, obligarea

emiterii actului administrativ și încasarea cheltuielilor de judecată, ca neîntemeiată

(f.d.84, 92-102).

La 06 august 2021, Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus

apel împotriva hotărârii din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d.89), iar la 29 decembrie 2021, a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii

3

instanței de fond, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a acțiunii (f.d.107-108).

Prin decizia din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus Ion Fanari și menținută hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani (f.d.157, 158-169).

Fiind învestite cu judecarea cauzei, prima instanță și instanța de apel au reținut că

ancheta de serviciu a fost inițiată la 17 martie 2020 la indicația Șefului Direcției

Inspectare efectiv, Eugeniu Piterschi, ca urmare a înregistrării raportului nr.14/214 din

17 martie 2020 în cadrul Direcției Inspectare efectiv, și finalizată la 16 aprilie 2020,

odată cu adoptarea încheierii privind rezultatele anchetei de serviciu în baza raportului

cu nr.14/214 din 17 martie 2020.

Astfel, urmare a anchetei a fost stabilit că Ion Fanari, prin acțiunile sale, a încălcat

prevederile art.26 alin.(1) lit.b) din Legea nr.320 din 27.12.2012 cu privire activitatea

poliției și statul polițistului, art.50 lit.a), c) și e), art.52 alin.(1) lit.b) din Legea

nr.288/2016 privind funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului

Afacerilor Interne, pct.7 subpct.8), 9) și 11) din Codul de etică și deontologie a

funcționarului public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.629/2017, astfel s-a propus sancționarea

disciplinară a ultimului cu retrogradarea în funcție.

După cum rezultă din prevederile art.59 alin.(1) din Legea cu privire la

funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

sancțiunile disciplinare se aplică prin ordinul angajatorului sau al persoanei

împuternicite de către acesta.

Totodată, în corespundere cu pct.74 din Statutul disciplinar, sancțiunea

disciplinară se aplică prin ordinul angajatorului/ministrului sau al persoanei

împuternicite de acesta, în maximum 30 de zile de la momentul constatării abaterii

disciplinare.

Instanțele ierarhic inferioare au conchis că abaterea disciplinară comisă de Ion

Fanari s-a constatat prin încheierea privind rezultatele anchetei de serviciu din 16

aprilie 2020, iar sancțiunea disciplinară în privința ultimului, a fost aplicată prin

ordinul nr.198 ef „cu privire la sancționarea disciplinară a unor salariați ai Poliției din

cadrul Direcției chinologie” din 04 mai 2020, fiind astfel respectată procedura de

efectuare a anchetei de serviciu, precum și termenul de aplicarea a sancțiunii

disciplinare.

Instanța de apel a considerat că instanța de fond a ajuns la o concluzie corectă că,

în speță, nu sunt întrunite temeiuri de anulare a Ordinul de sancționare a lui Ion Fanari.

Or, atât în cadrul desfășurării anchetei de serviciu, cât și în cadrul examinării cauzei în

instanța de judecată, Ion Fanari contrar prevederilor art.93 alin.(1) din Codul

administrativ, nu a putut combate argumentele autorității publice pârâte referitor la

încălcările comise de la executarea obligațiunilor de serviciu.

Totodată, a fost apreciat, ca fiind declarativ, argumentul că, „concluzia precum

că, Fanari Ion Gheorghe s-a prezentat la serviciu la data de 17 martie 2020 în stare de

ebrietate alcoolică, este una neîntemeiată și lipsită de careva probe care ar confirma

faptul dat”. Or, conform pct.103 din Statutul disciplinar al funcționarului public cu

4

statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, starea de ebrietate se constată

prin certificatul eliberat de instituția medicală competentă sau prin proces-verbal al

comisiei formate ad-hoc dintr-un număr egal de reprezentanți ai angajatorului și ai

salariaților, iar în lipsa ultimilor, de către două persoane dezinteresate.

Reieșind din faptul că Ion Fanari a refuzat efectuarea examinării medicale în

vederea stabilirii stării de ebrietate în cadrul Dispensarului Republican de Narcologie,

angajatorul conducându-se de prevederile art.76 lit.k) din Codul muncii, a întocmit

actul de constatare a prezenței la locul de muncă în stare de ebrietate a lui Ion Fanari,

în prezența reprezentanților salariatului Cătălina Patic și Ivan Ivanov, după care

ultimul a fost înlăturat de la exercitarea atribuțiilor de serviciu (f.d.20, dosar

administrativ).

Prin urmare, instanța de apel a opinat că aceste circumstanțe indubitabil denotă

corectitudinea concluziilor din încheiere privind rezultatele anchetei de serviciu,

respectiv, a constatat și legalitatea ordinului de sancționare a reclamantului pentru

încălcările disciplinei muncii comise.

Instanța ierarhic inferioară a apreciat, ca nefondate, argumentele invocate precum

că, odată ce a primit salariu pentru 17 martie 2020, nu poate fi reținut că dânsul a fost

înlăturat de la exercitarea atribuțiilor. Sub acest aspect, instanța de apel a punctat că

Ion Fanari nu ține cont de faptul că obiectul litigiului nu se referă la verificarea

corectitudinii efectuării calculelor și plăților salariale. La caz, obiectul controlului

judecătoresc constituie Ordinul Inspectoratului General al Poliției de aplicare a

sancțiunii disciplinare, de către instanță fiind verificată legalitatea concluziilor pârâtei

referitor la existența abaterilor disciplinare comise de reclamant.

Iar, odată ce s-a stabilit netemeinicia pretenției reclamantului privind anularea

ordinului nr.198 ef din 04 mai 2020 „cu privire la sancționarea disciplinară a unor

salariați ai Poliției din cadrul Direcției chinologice”, în partea ce ține de sancționarea

disciplinară a comisarului Ion Fanari, Șef al Secției câini detectori a Direcției

chinologice a Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne, prin

care i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară retrogradarea în funcție, întrucât actul

administrativ individual defavorabil a fost emis de organul competent, cu respectarea

procedurii și aplicarea corectă a normelor materiale, subsecvent a fost respinsă și

pretenția cu privire la obligarea Inspectoratului General al Poliției al Ministerului

Afacerilor Interne de a-l restabili pe Ion Fanari în funcția ocupată anterior de șef al

Secției câini detectori a Direcției chinologice a Inspectoratului General al Poliției al

Ministerului Afacerilor Interne, deoarece pretențiile respective sun indisolubil legate

una de alta.

Reieșind din faptul că în urma examinării cauzei s-a constatat netemeinicia

acțiunii reclamantului, acesta nu poate beneficia de dreptul procesual reglementat de

art.96 din Codul de procedură civilă, întrucât cheltuielile de judecată pot fi compensate

numai părții care a avut câștig de cauză, astfel, urmează a fi respinsă și cererea

reclamantului privind încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Alte argumente invocate de apelant în susținerea poziției sale, n-au fost reținute

de instanța de apel, deoarece se referă la circumstanțele care au fost constatate și

elucidate pe deplin de prima instanță, având la bază cumulul de probe, care au fost

5

administrate și apreciate cu respectarea normelor de drept procedural și susținute de

normele de drept material.

La 08 iunie 2022, Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, iar la

09 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, a prezentat motivarea

recursului, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel

și a hotărârii primei instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță,

într-un alt complet de judecată.

În motivarea recursului a reiterat circumstanțele de fapt și de drept invocate în

cererea de chemare în judecată, precum și în cererea de apel.

Totodată, a mai indicat că concluziile formulate în cadrul anchetei de serviciu

sunt subiective, lucru confirmat prin faptul că reprezentantul Direcției inspectare

efectiv a refuzat audierea și altor reprezentanți ai salariatului, care menționau că Ion

Fanari la data de 17 martie 2020, când s-a prezentat la serviciu, nu se afla în stare de

ebrietate alcoolică, ultimul având un comportament normal, fiind gata pentru

exercitarea atribuțiilor de serviciu.

Chiar și dacă Ion Fanari a refuzat deplasarea la instituția medicală, faptul dat nu

demonstrează nicidecum că dânsul, la 17 martie 2020, s-a prezentat la serviciu în stare

de ebrietate alcoolică.

Totodată, critică actul de constatare a prezenței la locul de muncă în stare de

ebrietate a angajatului, întocmit la 17 martie 2020 de către salariatul Direcției

inspectare efectiv al Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne, Andrei Țușcă, ca reprezentant al angajatorului și Ivan Ivanov și Cătălina Patic,

ca reprezentanți ai salariatului. Potrivit actului dat, aceștia au constatat faptul că,

salariatul Ion Fanari s-ar fi aflat la 17 martie 2020 la serviciu în stare de ebrietate

alcoolică.

Consideră că actul dat urmează a fi apreciat critic, deoarece a fost întocmit fără

participarea salariatului Ion Fanari, acesta nu a fost invitat să participe la întocmirea

actului dat, nu a avut posibilitatea de a-și expune poziția, precum și nici nu a avut

posibilitatea de a-l contesta, deoarece nu a cunoscut de existența acestuia.

Astfel, consideră că actul dat a fost întocmit cu încălcarea prevederilor art.76

lit.k) din Codul muncii, fără participare persoanei și nici fără aducerea la cunoștința

acestuia a concluziilor formulate.

Mai mult ca atât, instanțele ierarhic inferioare nu au dat nici o apreciere a

declarațiilor martorului audiat în instanța de judecată pe nume Sergiu Carpov, care în

acea perioadă ocupa funcția de șef-adjunct al Direcției și în esență a menționat că, la

17 martie 2020, Ion Fanari avea un comportament agitat, dar nu se afla în stare de

ebrietate. A avut câteva discuții cu acesta, fapt prin care nu a reținut ca acesta să aibă

miros specific de alcool din cavitatea bucală, mersul și comportamentul era adecvat.

Mai indică că urmează a fi reținut și faptul că, deși în actul administrativ este

indicat faptul că, odată ce Ion Fanari a fost stabilit în stare de ebrietate la serviciu 17

martie 2021, acesta a fost înlăturat de la exercitarea atribuțiilor de serviciu în

continuare, angajatorul a achitat acestuia salariul pentru munca prestată în data de 17

martie 2020.

6

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art.245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă

legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme

de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 07 iunie 2022, în

ședință publică (f.d.157, 158-169).

Materialele cauzei atestă că la 17 iunie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat

dispozitivul deciziei instanței de apel participanților al proces, inclusiv lui Ion Fanari,

prin intermediul poștei electronice a avocatului Anatolie Pitel (f.d.170).

La 08 iunie 2022, Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău

(f.d.173).

Totodată, din materialele cauzei rezultă că, la 17 august 2022, prin intermediul

poștei electronice, avocatului Anatolie Pitel, în interesele lui Ion Fanari, i-a fost

notificată decizia integrală din 07 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău (f.d.171).

La 09 septembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Ion Fanari,

reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, a depus motivarea recursului, solicitând

admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanțe, cu remiterea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, într-un alt complet de

judecată (f.d.177-178).

În condițiile enunțate, instanța de recurs constată că Ion Fanari, reprezentat de

avocatul Anatolie Pitel, a depus recursul cu respectarea termenului prevăzut la art.245

alin.(1) și (2) din Codul administrativ.

La 16 septembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Inspectoratului General al Poliției al Ministerului Afacerilor Interne copia recursului

depus de Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d.182).

La 10 octombrie 2022, Inspectoratul General al Poliției al Ministerului Afacerilor

Interne a depus referință prin care și-a confirmat poziția expusă la examinarea cauzelor

în instanțele inferioare.

A menționat că studiind motivele cererii de recurs, prin prisma pertinenței și

admisibilității, în raport cu argumentele invocate, consideră cererea de recurs ca

neîntemeiat și care urmează a fi respinsă cu menținerea actelor de dispoziție ale

instanțelor de judecată inferioare.

Respectiv se consideră absolut întemeiate și legale soluțiile instanțelor inferioare

prin care pretențiile reclamantului au fost respinse, iar argumentele invocate de Ion

Fanari în acest sens - nefondate, acestea fiind o reiterare a celor invocate în prima

instanță, care le-a cercetat minuțios și apreciat corect.

7

Examinând temeiurile invocate în recurs în raport cu materialele cauzei, și

argumentele invocate în referință, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.246 alin.(1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin.(2) din art.246 din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la

literele a)-f).

Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea

recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să

însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de

legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de

inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a

filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale

de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării

unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să

răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de apel

ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de

drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul

administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art.245 alin.(2) din

Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele

expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul

de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

8

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct.38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.230]. Acesta este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct.45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor

în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de

drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,§39).

La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt,

pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, §31, Seria A, nr.212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Ion Fanari, reprezentat de avocatul Anatolie Pitel, se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

9