3ra-158/22 — contestarea actului administrativ

3ra-158/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-158/22

2-20112443-01-3ra-16022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, G. Dașchevici, V. Clima)

DECIZIE

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

examinând recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, persoană terță Biserica Ortodoxă cu Hramul ,,Tuturor Sfinților Români”

cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost casată hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și

emisă o nouă decizie de respingere a acțiunii,

c o n s t a t ă:

La 10 septembrie 2020, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului mun. Chișinău cu privire

la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin decizia nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a

Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie

cu titlu gratuit asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx cu Biserica Ortodoxă cu

Hramul „Tuturor Sfinților Români” s-a decis stabilirea relațiilor funciare de

superficie cu titlul gratuit pe o perioada de 30 ani asupra terenului din bd. Xxxxx, xx

cu suprafața de xxxxx ha.

A precizat că ulterior Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, în

conformitate cu prevederile art. 64 din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006 a efectuat controlul obligatoriu de legalitate și a

constatat că decizia sus-menționată a fost adoptată contrar prevederilor legale.

Astfel, în conformitate cu art. 68 din Legea privind administrația publică locală

nr. 436 din 28 decembrie 2006, Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a

înaintat Consiliului mun. Chișinău notificarea nr. 1304/OT -403 din 14 iulie 2020,

4

prin care a solicitat abrogarea deciziei vizate.

1

Cu referire la prevederile art. 10 alin. (8) din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, a remarcat că nu se permite

înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor

juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unității

administrativ-teritoriale.

În același timp, având în vedere prevederile art. 29 alin. (1) din Legea pentru

punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova nr. 1125 din 13 iunie 2002,

a evidențiat că se instituie drept de superficie asupra terenului care aparține statului

sau unităților administrativ-teritoriale (indiferent că face parte din domeniul public

sau privat) în folosul proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul

„B” (cu excepția construcțiilor provizorii) și al proprietarului bunului imobil

înregistrat separat în capitolul „C” al registrului bunurilor imobile dacă proprietarul

bunului imobil respectiv, la data de 01.03.2019, se află în una dintre următoarele

situații, a) are un drept de locuțiune asupra terenului cu drept de construire, b) are

un drept de concesiune asupra terenului, c) are un drept de folosință asupra terenului

pe baza parteneriatului public-privat, d) are un drept de posesie sau folosință asupra

terenului, altul decât cele prevăzute la lit. a)-c), e) nu are niciun drept asupra

terenului.

În continuare, a relatat că în conformitate cu alin. (21) lit. c) al aceluiași articol,

de plata redevenței anuale prevăzute la alin. (2) se scutesc asociațiile de coproprietari

în condominiu, cooperativele de construcție a locuințelor, asociațiile de proprietari

ai locuințelor privatizate, cultele religioase și părțile lor componente, administratorii

cimitirelor – în privința terenurilor proprietate a statului sau a unității administrativ-

teritoriale asupra cărora acestea au un drept de posesie sau folosință.

Astfel, examinând datele din Registrul bunurilor imobile asupra terenului vizat

în decizia contestată, s-a constat că pe terenul dat sunt amplasate 4 construcții ce

aparțin la doi coproprietari dintre care cultului religios-Biserica Ortodoxă cu Hramul

„Tuturor Sfinților Români” aparțin cu drept de proprietate doar 20 % din construcții.

Prin urmare, este de părere că Consiliul mun. Chișinău prin decizia nr.7/14 din

10 iunie 2020 ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie cu titlul gratuit

asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu Hramul

„Tuturor Sfinților Români”, nu putea dispune stabilirea relațiilor funciare de

superficie cu titlu gratuit asupra întregului teren.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor 68 din Legea privind

administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, art. 2 alin. (2), 7, 189

alin. (3), 203 lit. c), 205 alin. (1), 214 Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a

Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie

cu titlu gratuit asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu

Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

Prin hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea a fost admisă. A fost anulată decizia nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a Consiliului

mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie cu titlu gratuit

asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu Hramul

„Tuturor Sfinților Români”.

2

La 12 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Consiliul mun. Chișinău a

depus apel împotriva hotărârii din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, iar ca urmare a notificării hotărârii motivate la 8 aprilie 2021 a prezentat

motivarea apelului la data de 30 aprilie 2021, cu respectarea termenelor prevăzute

de art. 232 Cod administrativ, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii ca neîntemeiată sau

inadmisibilă.

Prin decizia din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost casată

hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și emisă o

nouă decizie de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată.

La 20 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Oficiul teritorial

Chișinău al Cancelariei de Stat a depus recurs împreună cu motivarea împotriva

deciziei din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și pasibilă de casare.

În contextul dat, a evidențiat că conform art. 10 alin. (8) din Legea privind

administrarea și deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, nu se

permite înstrăinarea cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau

persoanelor juridice cu capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al

unității administrativ-teritoriale.

Totodată, reiterând prevederile art. 29 alin. (1), (2), (21) din Legea pentru

punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova nr. 1125 din 13 iunie 2002,

a remarcat că potrivit datelor din Registrul bunurilor imobile pe terenul vizat în

decizia contestată sunt amplasate 4 construcții ce aparțin la doi coproprietari dintre

care cultului religios-Biserica Ortodoxă cu Hramul ,,Tuturor Sfinților Români”

aparțin cu drept de proprietate doar 20 % cotă-parte din construcții, iar restul 80 %

cotă-parte din construcții aparțin cu drept de proprietate persoanei fizice

Dobrogeanu Corneliu Ion care conform decretului Bisericii Ortodoxe din Moldova

(cult religios) a fost desemnat paroh al Bisericii Ortodoxe cu Hramul ,,Tuturor

Sfinților Români”.

Astfel, a argumentat că Consiliul mun. Chișinău nu putea dispune stabilirea

relațiilor funciare de superficie cu titlu gratuit asupra întregului teren din

bd. Xxxxx, xx cu suprafața totală de xxxxx ha.

Recurentul a solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei din

3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea în vigoare a hotărârii din

24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 16 februarie 2022, în adresa Consiliului mun. Chișinău și Biserici Ortodoxe

cu Hramul ,,Tuturor Sfinților Români”, a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, însă aceștia recepționând copia

recursului fapt ce se confirmă prin avize de recepție anexate la dosar (f. d. 170-171)

nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a referințelor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

3

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

3 noiembrie 2021, fiind notificată recurentului în data de 29 decembrie 2021, fapt ce

se confirmă prin avizul de recepție a scrisorii recomandate anexat la dosar (f. d. 158).

Astfel, recursul depus la data de 20 ianuarie 2022 (f. d. 166-verso), este în termen,

având în vedere că la dosar nu există date care ar confirma notificarea dispozitivului

deciziei.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat a fost numit pentru examinare în

complet din 5 judecători.

În conformitate cu prevederile art. 247 Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, Colegiul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru

a se pronunța cu privire la problemele invocate în cererea de recurs, deoarece criticile

acestuia au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite

recursul, a casa integral decizia instanței de apel și a menține hotărârea primei

instanțe, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) Cod administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă una din următoarele decizii: casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) Cod administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea

stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sânt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Iar potrivit art. 194 alin. (2) Cod administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în

privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) Cod administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a

treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura

în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din

prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

La rândul său, în corespundere cu art. 219 alin. (1) – (3) Cod administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile

de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi

pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea

corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor

4

declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată

indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de

participanții la proces.

După cum rezultă din materialele cauzei, prin decizia nr. 7/14 din 10 iunie 2020

a Consiliului mun. Chișinău au fost stabilite relații funciare de superficie cu titlu

gratuit pe o perioadă de 30 ani cu Biserica Ortodoxă cu Hramul ,,Tuturor Sfinților

Români” asupra terenului din bd. Xxxxx, xx cu suprafața de xxxxx ha pentru

exploatarea bisericii ortodoxe creștine cu actualizarea hotarelor terenului proprietate

municipală, domeniul privat cu nr. cadastral xxxxx.

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat în conformitate cu art. 68 din

Legea privind administrația publică locală nr. 436 din 28 decembrie 2006, a înaintat

Consiliului mun. Chișinău notificarea cu nr. 1304/OT -403 din 14 iulie 2020 prin

4

care a solicitat reexaminarea și abrogarea deciziei Consiliului mun. Chișinău nr. 7/14

din 10 iunie 2020.

Invocând că prin răspunsul cu nr. 07-119/4354 din 12 august 2020, notificarea

înaintată a fost respinsă, la data de 10 septembrie 2020 Oficiul teritorial Chișinău al

Cancelariei de Stat a depus o acțiune împotriva Consiliului mun. Chișinău, prin care

a solicitat admiterea acțiunii și anularea deciziei nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a

Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie

cu titlu gratuit asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu

Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat, fiind anulată decizia nr. 7/14 din

10 iunie 2020 a Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare

de superficie cu titlu gratuit asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica

Ortodoxă cu Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

Judecând apelul depus de Consiliul mun. Chișinău, instanța de apel a casat

hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani și a emis o

nouă decizie, prin care a fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului

mun. Chișinău cu privire la anularea deciziei nr. 7/14 din 10 iunie 2020.

La adoptarea unei asemenea soluții, instanța de apel a concluzionat că Biserica

Ortodoxă cu Hramul „Tuturor Sfinților Români” este îndreptățită să beneficieze de

dreptul de superficie asupra întregului teren fără plata redevenței, deoarece reieșind

din prevederile art. 29 din Legea pentru punerea în aplicare a Codului civil al

Republicii Moldova nr. 1125 din 13 iunie 2002, de plata redevenței anuale se scutesc

asociațiile de coproprietari în condominiu, cooperativele de construcție a locuințelor,

asociațiile de proprietari ai locuințelor privatizate, cultele religioase și părțile lor

componente, administratorii cimitirelor – în privința terenurilor proprietate a statului

sau a unității administrativ-teritoriale asupra cărora acestea au un drept de posesie

sau folosință.

Iar, în speță faptul deținerii în proprietate de către Dobrogeanu Corneliu a 80 %

cotă-parte din construcțiile amplasate pe terenul din mun. Chișinău, bd. Xxxxx, xx

cu suprafața de xxxxx ha, nr. cadastral xxxxx nu influențează dreptul Bisericii

Ortodoxe cu Hramul „Tuturor Sfinților Români” de a beneficia de superficie gratuită

5

asupra întregului teren, având în vedere și faptul că Dobrogeanu Corneliu Ion este

preotul paroh al Bisericii Ortodoxe cu Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, constată, însă, că instanța de apel la adoptarea deciziei a interpretat eronat

legea și a dat o apreciere greșită materialului probator anexat la dosar, pe când prima

instanță, justificat, pronunțându-se asupra aspectelor importante, având în susținere

cadrul legal aplicabil în speță, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii înaintate de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat cu privire la anularea deciziei

nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea

relațiilor funciare de superficie cu titlul gratuit asupra lotului de pământ din

bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

În conformitate cu art. 10 alin. (8) din Legea privind administrarea și

deetatizarea proprietății publice nr. 121 din 4 mai 2007, nu se permite înstrăinarea

cu titlu gratuit sau darea în comodat persoanelor fizice sau persoanelor juridice cu

capital privat a bunurilor domeniului privat al statului sau al unității administrativ-

teritoriale, cu excepția cazurilor în care aceste bunuri:

a) se înstrăinează cu titlu gratuit persoanelor fizice pentru lichidarea

consecințelor calamităților naturale;

b) se înstrăinează cu titlu gratuit în procesul privatizării, conform art.43 alin.(3);

c) reprezintă terenuri care se atribuie persoanelor fizice pentru construcția de

case individuale, în conformitate cu legea;

d) reprezintă bunuri destinate creării parcului industrial conform prevederilor

Legii cu privire la parcurile industriale.

e) reprezintă bunuri destinate exercitării independente a profesiunii de medic

în una dintre formele de organizare a activității profesionale prevăzute de Legea

ocrotirii sănătății nr. 411/1995, în conformitate cu interesul public și în limita

posibilităților.

În același timp, este de menționat că potrivit art. 29 alin. (1) din Legea pentru

punerea în aplicare a Codului civil al Republicii Moldova nr. 1125 din 13 iunie 2002,

prin efectul Legii nr. 133/2018, din 1 martie 2019, se instituie drept de superficie

asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale

(indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului

bunului imobil înregistrat separat în capitolul B (cu excepția construcțiilor

provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul C al

registrului bunurilor imobile dacă proprietarul bunului imobil respectiv, la data de 1

martie 2019, se află în una dintre următoarele situații: a) are un drept de locuțiune

asupra terenului cu drept de construire; b) are un drept de concesiune asupra

terenului; c) are un drept de folosință asupra terenului pe baza parteneriatului public-

privat, d) are un drept de posesie sau folosință asupra terenului, altul decât cele

prevăzute la lit. a)-c), e) nu are niciun drept asupra terenului.

Conform alin (2) al aceluiași articol, superficiarul care deține superficie legală

în temeiul alin. (1) lit. d) sau e) este obligat să achite în bugetul de stat sau, după caz,

în bugetul local o redevență anuală, determinată în modul stabilit de Guvern, pentru

terenul care aparține statului sau, determinată de autoritatea publică locală, pentru

6

terenul care aparține unității administrativ-teritoriale, dar care nu va fi mai mică

decât plata anuală minimă de arendă a terenurilor proprietate publică, stabilită

conform art. 10 alin. (11) din Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul

de vânzare-cumpărare a pământului. Această obligație incumbă și dobânditorului

subsecvent al bunului înregistrat separat și al dreptului de superficie.

La rândul său, conform alin. (21), de plata redevenței anuale prevăzute la alin.

(2) se scutesc:

a) autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetul de stat,

autoritățile/instituțiile publice la autogestiune fondate de autoritățile administrației

publice centrale, întreprinderile de stat și societățile comerciale cu capital integral

de stat – în privința terenurilor proprietate a statului pe care sunt amplasate imobilele

acestor subiecți;

b) autoritățile/instituțiile bugetare finanțate de la bugetul local,

autoritățile/instituțiile publice la autogestiune fondate de autoritățile publice locale,

întreprinderile municipale și societățile comerciale cu capital integral ale unității

administrativ-teritoriale – în privința terenurilor proprietate a unității administrativ-

teritoriale pe care sunt amplasate imobilele acestor subiecți;

c) asociațiile de coproprietari în condominiu, cooperativele de construcție

a locuințelor, asociațiile de proprietari ai locuințelor privatizate, cultele religioase și

părțile lor componente, administratorii cimitirelor – în privința terenurilor

proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale asupra cărora acestea au

un drept de posesie sau folosință;

d) proprietarii locuințelor (încăperilor) din blocurile locative, ai caselor de

locuit cu mai multe apartamente privatizate, care nu constituie blocuri, ai caselor de

locuit (casă individuală, casă de vacanță), ai anexelor gospodărești și grădinilor – în

privința terenurilor proprietate a statului sau a unității administrativ-teritoriale pe

care sunt amplasate imobilele acestor subiecți.

În sensul normelor enunțate este de înțeles că se instituie drept de superficie

asupra terenului care aparține statului sau unităților administrativ-teritoriale

(indiferent că face parte din domeniul public sau privat) în folosul proprietarului

bunului imobil înregistrat separat în capitolul „B” (cu excepția construcțiilor

provizorii) și al proprietarului bunului imobil înregistrat separat în capitolul „C” al

registrului bunurilor imobile, însă pentru a beneficia de dreptul de superficie aceasta

este condiționată de plata unei redevențe cu anumite excepții de scutire de plată a

acesteia.

Astfel, materialul probator atestă cu certitudine că terenul cu nr. cadastral

xxxxx, situat pe adresa mun. Chișinău, sect. Botanica, bd. Xxxxx, xx, cu suprafața

0,75 ha se află în proprietatea mun. Chișinău, și este în folosința Bisericii Ortodoxe

cu Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

La fel, din Registrul bunurilor imobile rezultă că pe terenul nominalizat sunt

amplasate patru construcții cu nr. cadastrale xxxxx (construcție de cult) cu suprafața

de 222,7 m.p., xxxxx (construcție de cult) cu suprafața de 83,6 m.p., xxxxx

(construcție de cult) cu suprafața de 57,8 m.p., xxxxx (construcție accesorie) cu

suprafața de 12,3 m.p., iar dreptul de proprietate asupra acestor construcții aparține

persoanei fizice Dobrogeanu Corneliu Ion – 80 % cotă-parte și Bisericii Ortodoxe

7

cu Hramul „Tuturor Sfinților Români” – 20 % cotă-parte, în baza Contractului cu

privire la participarea la construcția complexului de clădiri din 14 decembrie 2005

și a Procesului-verbal de recepție finală nr. 259 din 05 aprilie 2011 (f. d. 35).

Prin decizia nr. 7/14 din 10 iunie 2020 a Consiliului mun. Chișinău au fost

stabilite relații funciare de superficie cu titlu gratuit pe o perioadă de 30 ani cu

Biserica Ortodoxă cu Hramul ,,Tuturor Sfinților Români” asupra terenului din

bd. Xxxxx, xx cu suprafața de xxxxx ha pentru exploatarea bisericii ortodoxe

creștine cu actualizarea hotarelor terenului proprietate municipală, domeniul privat

cu nr. cadastral xxxxx (f. d. 30).

Coroborând prevederile normelor sus citate la materialul probator administrat

în speță, instanța de recurs constată că dreptul de proprietate asupra construcțiilor nu

aparține în exclusivitate Bisericii Ortodoxe cu Hramul „Tuturor Sfinților Români”,

pentru a putea beneficia de dreptul de superficie gratuită asupra întregului teren pe

care sunt amplasate construcțiile menționate.

Ca urmare, este cert că, după cum corect a reținut și prima instanță, Consiliul

mun. Chișinău nu putea dispune stabilirea relațiilor funciare de superficie cu titlu

gratuit asupra întregului teren din mun. Chișinău, bd. Xxxxx, xx cu suprafața de

xxxxx ha, nr. cadastral xxxxx, în privința Bisericii Ortodoxe cu Hramul „Tuturor

Sfinților Români”, aceasta având în proprietate doar 20 % din construcții amplasate

pe acesta.

Or, circumstanțele speței denotă că 80 % cotă-parte din construcții de pe terenul

din mun. Chișinău, bd. Xxxxx, xx cu suprafața de xxxxx ha, nr. cadastral xxxxx

aparțin cu drept de proprietate inclusiv și persoanei fizice Dobrogeanu Corneliu Ion.

Astfel, se constată a fi eronate argumentele instanței de apel precum că

deținerea în proprietate de către persoană fizică Dobrogeanu Corneliu Ion a 80 %

cotă-parte din construcțiile amplasate pe terenul vizat nu influențează dreptul

Bisericii Ortodoxe cu Hramul „Tuturor Sfinților Români” de a beneficia de

superficie cu titlu gratuit asupra întregului teren.

Pentru motivele expuse, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție atestă corectitudinea concluziei primei instanțe

cu privire la temeinicia acțiunii privind anularea deciziei nr. 7/14 din 10 iunie 2020

a Consiliului mun. Chișinău ,,Cu privire la stabilirea relațiilor funciare de superficie

cu titlu gratuit asupra lotului de pământ din bd. Xxxxx, xx, cu Biserica Ortodoxă cu

Hramul „Tuturor Sfinților Români”.

Din considerentele menționate având în vedere faptul că hotărârea primei

instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu

interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a materialului probator, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,

ajunge la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia din 3 noiembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău și de a menține hotărârea din 24 februarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), art. 248 alin. (2) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

8

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat.

Se casează integral decizia din 3 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

se menține hotărârea din 24 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Oficiul teritorial Chișinău al Cancelariei de Stat împotriva Consiliului municipal

Chișinău, persoană terță Biserica Ortodoxă cu Hramul ,,Tuturor Sfinților Români”

cu privire la contestarea actului administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Aliona Miron

9