3ra-255/22 — constatarea incalcarii termenului legal de solutionare a cererii prealabile, anularea partiala a actelor administrative, repararea prejudiciului material si moral si incasarea cheltuielilor de judecata

3ra-255/22 — constatarea incalcarii termenului legal de solutionare a cererii prealabile, anularea partiala a actelor administrative, repararea prejudiciului material si moral si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra – 255/22

2-19164189-01-3ra-04032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând cererea depusă de Ministerul Educației și Cercetării cu privire la

admiterea succesiunii în drepturi procedurale,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Denis Gorșa și Olesea Gorșa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terți

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Societatea cu Răspundere Limitată

„Primprof Construct”, Oleg Bacalov cu privire la constatarea încălcării termenului

legal de soluționare a cererii prealabile, anularea parțială a actelor administrative,

repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 11 octombrie 2019, Denis Gorșa și Olesea Gorșa au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț Ministerul Educației

Culturii și Cercetării cu privire la constatarea încălcării termenului legal de

soluționare a cererii prealabile, anularea parțială a certificatului de urbanism pentru

proiectare nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017, autorizației de construire nr. 134-c/17 din

20 aprilie 2017, repararea prejudiciului material și moral (f.d.2-8, vol. I).

Prin hotărârea din 01 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată și s-a anulat certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 06i/17 din 25ianuarie2017 în partea ce ține de sintagma din

conținutul certificatului: „+M” la autorizarea regimului de înălțime a imobilului

situat pe str. 31 August 1989, mun. Chișinău. S-a anulat autorizația de construire nr.

134-c/17 din 20 aprilie 2017 în partea ce ține de sintagma din conținutul autorizației

și Anexei la aceasta: „+M” la autorizarea regimului de înălțime a imobilului situat

pe str. 31 August 1989, 60, mun. Chișinău. S-a încasat de la Primăria municipiului

Chișinău în beneficiul lui Gorșa Olesea suma de 6000,00 (șase mii) lei, cu titlu de

1

cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice. În rest, acțiunea s-a

respins ca neîntemeiată (f.d.59, 70- 93, vol. II).

La 19 iulie 2021, Primăria municipiului Chișinău a depus apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (f.d.66, vol. II).

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea

din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( vol. II, f.d. 141, 142-159).

La 29 noiembrie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, care ulterior, la 03 februarie 2022, a fost completată cu motivare,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii

instanței de fond cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare

în judecată (vol. I, f. d. 62-66).

La 17 martie 2022, Ministerul Educației și Cercetării a depus cerere în

conformitate cu art.70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prin care a solicitat

admiterea Ministerului Culturii în calitate de succesor în drepturile procedurale,

deoarece potrivit pct. 2 al hotărârii Guvernului nr. 117/2021 cu privire la

restructurarea administrației publice centrale de specialitate s-a modificat denumirea

Ministerului Educației, Culturii și Cercetării în Ministerul Educației și Cercetării și

s-a reorganizat prin dezmembrare (separare) și creare a Ministerului Culturii”

Studiind cererea cu privire la succesiunea în drepturi procedurale, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că aceasta urmează a fi respinsă, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 70 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul ieșirii

uneia dintre părți din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre

judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanță, transfer de datorie și alte

cazuri de subrogare), instanța permite înlocuirea părții cu succesorul ei în drepturi.

Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.

Drept urmare, normele legale citate mai sus, expres stabilesc că partea poate fi

substituită cu succesorul ei în drepturi, în cazul ieșirii celei dintâi din raportul juridic

prin reorganizare.

În această ordine de idei, Colegiul menționează că determinant pentru justa

soluționare a cererii de substituire a părții în proces, este stabilirea existenței

condițiilor legale care permit înlocuirea. Or, una din aceste condiții se referă la partea

ca subiect al raportului juridic.

La caz, completul specializat al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că la cererea depusă de

Ministerul Educației și Cercetării nu au fost anexate careva acte confirmative prin

care să demonstreze calitatea Ministerului Culturii ca subiect al raportului litigios

din speță. Iar motivele invocate în cererea de succesiune în drepturi, Completul

specializat le apreciază ca pur declarative.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

2

respinge cererea depusă de Ministerul Educației și Cercetării cu privire la

succesiunea în drepturi procedurale.

În conformitate cu art. 195, art. 230 din Codul administrativ, art. 70 din Codul

de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se respinge cererea depusă de Ministerul Educației și Cercetării cu privire la

admiterea succesiunii în drepturi procedurale, în cauza de contencios administrativ

la cererea de chemare în judecată depusă de Denis Gorșa și Olesea Gorșa împotriva

Primăriei municipiului Chișinău, terți Ministerul Educației, Culturii și Cercetării,

Societatea cu Răspundere Limitată „Primprof Construct”, Oleg Bacalov cu privire

la constatarea încălcării termenului legal de soluționare a cererii prealabile,

anularea parțială a actelor administrative, repararea prejudiciului material și moral

și încasarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecători Nina Vascan

Nicolae Craiu

3

Dosarul nr. 3ra – 255/22

2-19164189-01-3ra-04032022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, G. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Primarul General al

municipiului Chișinău,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Denis Gorșa și Olesea Gorșa împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terți

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Societatea cu Răspundere Limitată

„Primprof Construct”, Oleg Bacalov cu privire la constatarea încălcării termenului

legal de soluționare a cererii prealabile, anularea parțială a actelor administrative,

repararea prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

constată:

La 11 octombrie 2019, Denis Gorșa și Olesea Gorșa au depus cerere de chemare

în judecată împotriva Primăriei municipiului Chișinău, terț Ministerul Educației

Culturii și Cercetării cu privire la constatarea încălcării termenului legal de

soluționare a cererii prealabile, anularea parțială a actelor administrative, repararea

prejudiciului material și moral și încasarea cheltuielilor de judecată (f.d. 2-8, vol. I).

În argumentarea cererii de chemare în judecată, au indicat că, pe 18 iunie 2018,

avocatul Alexandru Grosu, în scopul apărării drepturilor și intereselor legitime ale

Nataliei Matveiciuc, Olesei Gorșa și a le lui Denis Gorșa și în temeiul Legii nr.

982/2000 privind accesul la informație și Legii cu privire la avocatură nr. 1260/2002,

s-a adresat către Primăria municipiului Chișinău, solicitând eliberarea copiilor de pe

actele permisive pentru construcția unui edificiu, și anume certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017 și autorizația de construcție nr. 134-

c/17 din 20 aprilie 2017, prin care Primăria municipiului Chișinău a autorizat

4

elaborarea documentației de proiect și executarea lucrărilor de construcție a

imobilului amplasat în mun. Chișinău, str. 31 August 1989, 60.

În urma studierii documentelor primite, au constatat că acestea au fost emise

în baza datelor eronate prezentate de Societatea cu Răspundere Limitată „ Primprof

Construct”

Au menționat că potrivit hotărârii Consiliului Național al Monumentelor

Istorice (procesul-verbal nr. 18 din 10 noiembrie 2016), s-a aprobat schița de proiect

pentru construirea unui obiectiv cu destinație nelocativă cu regim de înălțime la

aliniamentul stradal: S+P+E și S+P+3E+M, cu retragerea spre interiorul cartierului

pe adresa: municipiul Chișinău, str. 31 August 1989, 60.

Ulterior, pe 16 martie 2017, Consiliul Național al Monumentelor Istorice a

decis unanim aprobarea proiectului de execuție a lucrărilor de construcție a unui

obiectiv comercial, prestări servicii și spații locative de tip hotelier (apartamente) cu

regim de înălțime: S+P+E și S+P+4E (procesul-verbal nr. 4 din 16 martie 2017).

Însă, contrar actelor enunțate supra, Primăria municipiului Chișinău a eliberat

certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017 și

autorizația de construcție nr. 134-c/17 din 20 aprilie 2017 pentru elaborarea

documentației de proiect și executarea lucrărilor de construire a unui obiectiv

comercial, prestări servicii și spații locative de tip hotelier (apartamente) în alte

condiții de etajare și anume: S+P+E și S+P+4E+M, de pe adresa: municipiului

Chișinău, str. 31 August 1989, 60.

Respectiv, reclamanții au susținut că autoritatea publică, contrar avizului

Consiliului Național de Monumente Istorice, a modificat în mod arbitrar regimul de

înălțime a edificiului nominalizat și a autorizat edificarea imobilului în condiții de

înălțime S+P+E și S+P+4E+M.

În opinia reclamanților, beneficiarul Societatea cu Răspundere Limitată

„Primprof Construct” a prezentat autorității publice locale, procesul-verbal nr. 4 din

16 martie 2017 al ședinței Consiliului Național al Monumentelor Istorice cu date

eronate, care au fost introduse arbitrar de către persoană necunoscută și anume au

fost modificate condițiile de etajare a imobilului de la S+P+E și S+P+4E, la S+P+E

și S+P+4E+M.

În astfel de circumstanțe, au subliniat că actul administrativ nominalizat este

supus condițiilor de nulitate în conformitate cu prevederile art. 141 din Codul

administrativ, iar, drept consecință, emitentul actului administrativ, Primăria

municipiului Chișinău, la cererea reclamantului, urma să retragă pe cale

extrajudiciară condiția de etajare „+M” din certificatul de urbanism pentru proiectare

nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017 și autorizația de construcție nr. 134-c/17 din 20

aprilie 2017.

Au menționat că, la emiterea certificatului de urbanism pentru proiectare nr.

06i/17 din 25 ianuarie 2017 și autorizației de construcție nr. 134-c/17 din 20 aprilie

2017, Primăria municipiului Chișinău nu a ținut cont de interesul public în zona

istorică a mun. Chișinău, unde a fost deteriorat bunul imobil, monument istoric

învecinat edificiului construit, precum și s-a cauzat prejudiciul material și moral

proprietarilor apartamentelor din blocul locativ învecinat cu nr. 62, de pe str. 31

August 1989, mun. Chișinău.

5

La 20 septembrie 2019, reclamanții au depus, prin intermediul cancelariei

Primăriei municipiului Chișinău, cerere prealabilă cu privire la retragerea

certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017 și

autorizației de construcție nr. 134-c/17 din 20 aprilie 2017.

Astfel, conducându-se de dispozițiile art. 167 alin. (3) din Codul

administrativ, reclamanții au constatat că termenul de 15 zile calendaristice,

prevăzut de lege pentru soluționarea cererii prealabile a expirat pe data de 5

octombrie 2019, însă, rețin că, până la data depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată în cancelaria Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, autoritatea publică nu

a informat pe reclamanți despre decizia sa pe marginea cererii prealabile.

Totodată, Denis Gorșa și Olesea Gorșa au susținut că Primăria municipiului

Chișinău urmează să le repare prejudiciul material cauzat în rezultatul emiterii

actelor administrative individuale ilegale favorabile pentru Societatea cu

Răspundere Limitată „Primprof Construct”, deoarece în urma efectuării lucrărilor de

construcții a fost deteriorat apartamentul lor, ce se află în blocul locativ amplasat în

mun. Chișinău, str. 31 August 1989, nr. 62, recunoscut drept monument istoric.

În suportul pretențiilor sale invocă concluziile raportului de expertiză

extrajudiciară nr. 133 din 30 martie 2018, elaborat de către expertul judiciar în

construcții Anatol Achimov, potrivit căruia, s-a constatat că lui Denis Gorșa și Olesei

Gorșa le-a fost cauzat prejudiciu material în sumă de 209 904,73 lei, care a survenit

în rezultatul executării necorespunzătoare a lucrărilor de construcție a imobilului de

pe str. 31 August 1989, 60, ce este învecinat cu apartamentul nr. 24 din blocul locativ

de pe str. 31 August 1989, 62.

Au mai comunicat că, în rezultatul emiterii actului administrativ ilegal și

autorizării executării lucrărilor de construcție a edificiului de pe str. 31 August 1989

nr. 60, mun. Chișinău a fost redusă rezistența bunului imobil învecinat, monument

istoric în care domiciliază reclamanții, ceia ce a dus la apariția fisurilor orizontale și

verticale pe pereții portanți din partea exterioară și interioară în regiunea golurilor

cu un rost ce variază de la 2 mm la 10 mm, fisurilor pe tavan, surparea tencuielii,

deteriorarea teracotei din cauza vibrațiilor, iar ca rezultat al schimbării geometriei

liniare a pardoselilor a avut loc tasarea pardoselilor cu deteriorarea laminatului și

din cauza denivelării laminatului s-a blocat ușa de acces în locuință.

În acest context, au indicat că prin acțiunile sale ilicite, Primăria municipiului

Chișinău poartă răspundere pentru prejudiciul material cauzat din culpă lui Denis

Gorșa și Olesei Gorșa în sumă totală de 209 904,73 lei, care este format din costul

lucrărilor de consolidare și de reparație a apartamentului nr. 24, amplasat în mun.

Chișinău, str. 31 August 1989, 62, mun. Chișinău.

În opinia reclamanților, autoritatea publică, prin emiterea actului

administrativ, urmează să repare reclamanților și prejudiciul moral, deoarece au

suportat suferințe psihice determinate de zgomotul și vibrațiile în apartamentul nr.

24 provocate de lucrările de construcție executate în imobilul învecinat.

Au comunicat că se află în stare de stres continuu și frică de a reveni în

locuința lor, precum și starea afectivă rezultată din nesoluționarea în termen a cererii

prealabile. Conchid că drepturile fundamentale ale petiționarilor au fost tulburate,

prin prisma art. 24, art. 28, art. 46 și art. 53 din Constituția Republicii Moldova,

6

astfel încît că compensația morală în sumă de 25 000 lei pentru fiecare, reprezintă o

recompensă rezonabilă care va ușura suferințele psihice suportate.

În drept, au invocat dispozițiile art. 10, art.11, art. 20, art. 39, art. 141, art.

196, art. 209, art. 211, art. 212, art. 224 din Codul administrativ, art. 1998, art. 2006,

art. 2023, art. 2036 din Codul Civil, art. 4-6, art. 56, art. 60, art. 75, art. 94, art. 96,

art. 118, art. 247, art. 277 și art. 278 din Codul de procedură civilă.

Reclamanții au solicitat constatarea încălcării de către Primăria municipiului

Chișinău a termenului legal de soluționare a cererii prealabile nr. 60/2019 din 20

septembrie 2019, anularea certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 06i/17 din

25 ianuarie 2017 în partea excluderii din conținutul certificatului a sintagmei „+M”

la autorizarea regimului de înălțime a imobilului de pe str. 31 August 1989, 60, mun.

Chișinău, anularea autorizației de construire nr. 134-c/17 din 20 aprilie 2017 în

partea excluderii din conținutul autorizației și anexei la aceasta a sintagmei „+M” la

autorizarea regimului de înălțime a imobilului de pe str. 31 August 1989, 60, mun.

Chișinău, încasarea de la Primăria municipiului Chișinău, în beneficiul Olesei Gorșa

și a lui Denis Gorșa, a prejudiciului material în sumă de 209 904,73 lei și a

prejudiciului moral în sumă de 50 000,00 lei, încasarea de la Primăria municipiului

Chișinău în beneficiul Olesei Gorșa a cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată și s-a anulat certificatul de urbanism

pentru proiectare nr. 06i/17 din 25 ianuarie 2017 în partea ce ține de sintagma din

conținutul certificatului: „+M” la autorizarea regimului de înălțime a imobilului

situat pe str. 31 August 1989, 60, mun. Chișinău. S-a anulat autorizația de construire

nr. 134-c/17 din 20 aprilie 2017 în partea ce ține de sintagma din conținutul

autorizației și Anexei la aceasta: „+M” la autorizarea regimului de înălțime a

imobilului situat pe str. 31 August 1989, 60, mun. Chișinău. S-a încasat de la

Primăria municipiului Chișinău în beneficiul Olesei Gorșa suma de 6000,00 (șase

mii) lei, cu titlu de cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice. În

rest, acțiunea s-a respins, ca neîntemeiată (vol. II, f.d. 59, 70- 93).

La 19 iulie 2021, Primăria municipiului Chișinău a depus apel împotriva

hotărârii instanței de fond, solicitând admiterea cererii de apel, casarea integrală a

hotărârii din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, cu pronunțarea

unei noi hotărâri de respingere a acțiunii (vol. II, f.d. 66).

Prin decizia din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

cererea de apel depusă de Primăria municipiului Chișinău și s-a menținut hotărârea

din 1 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani ( vol. II, f.d. 141, 142-159).

La 29 noiembrie 2021, Primarul General al municipiului Chișinău a depus

recurs nemotivat împotriva deciziei din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, care ulterior, la 3 februarie 2022, a fost completată cu motivare, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond

cu emiterea unei hotărâri noi privind respingerea cererii de chemare în judecată (vol.

I, f. d. 162-163,172-175).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, recurentul a invocat că nu este de acord cu hotărârea contestată,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acesteia nu au constatat și

7

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 16 noiembrie 2021,

iar dispozitivul acesteia a fost notificat recurentului la 21 noiembrie 2021 ( vol. II,

f.d. 160). Decizia motivată din 16 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Primăriei municipiului Chișinău la 2 februarie 2022, fapt confirmat prin

extrasul din poșta electronică (vol. II, 171).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Primăria municipiului Chișinău s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul nemotivat la 29 noiembrie 2021, iar motivarea

recursului la 3 februarie 2022 prin intermediul poștei electronice, în termenul

prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 8 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimaților

Olesea Gorșa și Denis Gorșa, terților Ministerului Educației, Culturii și Cercetării și

Societății cu Răspundere Limitată „ Primprof Construct” a fost expediată copia

recursului depus de Primarul General al municipiului Chișinău, cu înștiințarea

despre posibilitatea depunerii referinței.

Până la examinarea admisibilității recursului, intimații Olesea Gorșa și Denis

Gorșa, terți Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Societatea cu Răspundere

Limitată „Primprof Construct” și Oleg Bacalov nu și-au valorificat drepturile lor

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

8

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre

din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței

CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr.

212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

9

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Primarul General al municipiului Chișinău.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Primarul General al municipiului Chișinău se declară

inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

10