2ra-182/22 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilegale ale OUP, procuraturii in instantelor judecatoresti

2ra-182/22 — repararea prejudiciului cauzat prin actiunile ilegale ale OUP, procuraturii in instantelor judecatoresti (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-182/22

2-21032345-01-2ra-11022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Alexei

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău

DECIZIE

01 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

În componență:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

examinând recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii

Moldova, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura

Generală a Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ștefan

Niță împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Procuratura Generală a

Republicii Moldova, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan și

Curtea de Apel Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești,

împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-au respins apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

Procuratura Generală a Republicii Moldova, procurorul din cadrul Procuraturii

Anticorupție – Balan Andrei și cererea de alăturare la apel înaintată de Ministerul

Finanțelor al Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 06 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a admis acțiunea depusă de

Ștefan Niță,

constată:

La 02 martie 2021, Ștefan Niță a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți accesorii

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Curtea de Apel Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat

prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale

instanțelor judecătorești.

În motivarea acțiunii a invocat că, la 15 septembrie 2016, deținând funcția

de judecător al Curții de Apel Chișinău, în privința sa a fost pornită urmărirea

1

penală nr. 2016978149 pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (5),

art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Potrivit ordonanței de punere sub învinuire, i-a fost încriminat faptul că,

fiind în înțelegere prealabilă cu persoane neidentificate, a pronunțat cu bună-

știință ordonanța judecătorească nr. 2po-375/11 din 22 iunie 2011, contrară legii,

cu privire la încasarea împrumutului, prin care a înlăturat obstacolele la realizarea

infracțiunii de spălare de bani.

Reclamantul a notat că, prin hotărârea Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 a fost suspendat din funcția de

judecător la Curtea de Apel Chișinău, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea

cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, în legătură cu

pornirea urmăririi penale.

Astfel, în baza hotărârii Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 și urmare a suspendării sale din funcție,

reclamantului i-a fost sistată plata salariului la locul de muncă.

Ulterior, prin Decretul Președintelui Republicii Moldova nr. 719-VIII din 16

mai 2018, Ștefan Niță a fost eliberat din funcția de judecător la Curtea de Apel

Chișinău, în baza cererii de demisie.

Reclamantul a relevat că prin ordonanța procurorului în Procuratura

Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, din 29 septembrie 2020, a fost scos de sub

urmărire penală în temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, din

motiv că fapta acestuia nu întrunește elementele infracțiunii incriminate.

Conform art. 24 alin. (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului

nr. 544 din 20 iulie 1995, în cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă nu a fost

probată vinovăția judecătorului sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de

încetare a procesului penal, suspendarea din funcție încetează și judecătorul este

repus în toate drepturile avute anterior.

Astfel, Ștefan Niță s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii cu

cerere, prin care a solicitat să-i fie achitat salariul și toate plățile cuvenite pentru

perioada suspendării din funcția de judecător. Însă, prin hotărârea Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii nr. 381/32 din 12 decembrie 2020, cererea

sa a fost respinsă, din motiv că aceasta urmează a fi examinată de către

administrația instanței în care petiționarul a activat până la demisionarea din

funcție.

La fel, reclamantul a menționat că în perioada suspendării sale din funcția de

judecător, de la 20 septembrie 2016 până la 25 mai 2018, nu i-au fost achitate

plățile salariale în sumă totală de 592 100 de lei, iar angajatorul Curtea de Apel

Chișinău nu a acceptat achitarea lor, motivând că situația lui cade sub incidența

Legii privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești

nr. 1545 din 25 februarie 1998.

Reclamantul Ștefan Niță a solicitat prin cererea de chemare în judecată

încasarea din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova a plăților salariale neachitate în perioada suspendării ilegale

din funcție în sumă de 592 100 de lei (vol. I, f.d. 2-4).

Prin încheierea protocolară din 05 aprilie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a atras în proces procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei

2

Balan, care l-a pus sub învinuire pe reclamant, pentru a se expune asupra

litigiului (vol. I, f.d. 87-88).

Prin hotărârea din 06 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a

admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ștefan Niță.

S-a încasat din contul bugetului de stat, prin intermediul Ministerului

Justiției al Republicii Moldova, în beneficiul lui Ștefan Niță prejudiciul material

cu titlu de salariu și alte plăți salariale pentru perioada 20 septembrie 2016 – 25

mai 2018 în mărime de 592 100 de lei (vol. I, f.d. 104, 117-135).

La 11 mai 2021, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a depus prin

intermediul poștei electronice cerere de apel împotriva hotărârii din 06 mai 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 109, 110).

La 25 mai 2021, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan a

declarat apel împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru (vol. I, f.d. 112-113).

La 28 mai 2021, Procuratura Generală a Republicii Moldova a depus prin

intermediul oficiului poștal cerere de apel împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 115, 116).

La 12 octombrie 2021, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus

prin intermediul oficiului poștal cerere de alăturare la apelul declarat de

Ministerul Justiției al Republicii Moldova împotriva hotărârii din 06 mai 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 171-174, 175).

Prin decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-au respins

apelurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, Procuratura

Generală a Republicii Moldova, procurorul din cadrul Procuraturii Anticorupție –

Balan Andrei și cererea de alăturare la apel înaintată de Ministerul Finanțelor al

Republicii Moldova și s-a menținut hotărârea din 06 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru (vol. I, f.d. 202, 203-226).

În consolidarea soluției instanțele inferioare au reținut că reieșind din

circumstanțele de fapt ale cauzei coroborate cu prevederile art. 24 alin. (4) din

Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995, art. 23

alin. (3), art. 284 alin. (1) și (2), art. 524 din Codul de procedură penală, art. 2,

art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545 din 25 februarie 1998,

odată fiind dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Ștefan Niță în temeiul

art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, ultimul este în drept să pretindă

la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Astfel, instanțele inferioare au considerat întemeiată revendicarea

reclamantului privind adjudecarea drepturilor salariale ale lui Ștefan Niță din

contul bugetului de stat, care conform Certificatului eliberat de Curtea de Apel

Chișinău din 29 martie 2021 despăgubirea pentru perioada 20 septembrie 2016 –

25 mai 2018 de absență forțată de la muncă constituie suma de 433 800 de lei

salariul pentru 20 luni, iar contribuțiile la bugetul asigurărilor sociale și medicale

de stat 119 300 de lei, total constituind suma alocațiilor necesare în mărime de

592 100 de lei (vol. I, f.d. 31). Or, conform art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545/1998,

în cazurile menționate la art. 3 alin. (1) persoanei fizice i se compensează sau i se

restituie salariul și alte venituri provenite din muncă, ce constituie sursa ei

principală de existență de care a fost privată în urma acțiunilor ilicite.

3

La 04 februarie 2022, Ministerul Justiției al Republicii Moldova, reprezentat

de Alexandru Vicol, a declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 06

mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi

de respingere a acțiunii depuse de Ștefan Niță (vol. II, f.d. 1-7).

În motivarea recursului, în esență, a invocat că instanțele inferioare au

interpretat în mod eronat și au aplicat greșit normele de drept material ce

reglementează repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești în baza Legii

nr. 1545/1998, or, prezenta acțiune nu întrunește toate condițiile de aplicabilitate

a acestei legi.

Ministerul Justiției al Republicii Moldova a notat că, deși, reclamantul

întrunește condiția de la art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545/1998 pentru survenirea

dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, acesta pretinde la

repararea unui prejudiciu care nu i-a fost cauzat de către organele de urmărire

penală, de procuratură și/sau de instanțele judecătorești. Or, în speță, organul de

urmărire penală și/sau procuratura nu au avut nicio tangență cu suspendarea din

funcție a judecătorului Ștefan Niță, deoarece Procurorul General interimar,

Eduard Harunjen, prin sesizarea sa a solicitat doar eliberarea acordului pentru

efectuarea unor acțiuni de urmărire penală în privința unor judecători, dar nu și

suspendarea din funcție a judecătorului Ștefan Niță. Subiectul suspendării

acestora din funcție fiind dispus ex officio de către Consiliul Superior al

Magistraturii.

Astfel, nu există legătură de cauzalitate dintre cauza penală derulată în

privința intimatului Ștefan Niță și suspendarea efectivă a acestuia din funcția de

judecător. Prin urmare, organului de urmărire nu i se pot imputa pretinse acțiuni

ilegale săvârșite, ce au atentat nemijlocit la subiectul salariului de care a fost

privat intimatul Ștefan Niță.

Totodată, în opinia Ministerului Justiției al Republicii Moldova, Consiliul

Superior al Magistraturii nu se încadrează în noțiunea de „instanțe judecătorești”,

prevăzută la art. 1 din Legea nr. 1545/1998, or, acesta este un organ independent

de autoadministrare judecătorească, format în vederea organizării și funcționării

sistemului judecătoresc, fiind garantul independenței autorității judecătorești.

Respectiv, Ministerul Justiției al Republicii Moldova a considerat

neîntemeiată prezenta acțiune, din considerent că presupusul prejudiciu material

pretins de reclamant nu s-a realizat în urma acțiunilor ilegale ale organului de

urmărire penală, ale procuraturii sau ale instanțelor de judecată.

Mai mult ca atât, pentru aplicabilitatea prevederilor din Legea nr. 1545/1998

urmează a fi întrunite cumulativ atât circumstanțele prevăzute la art. 6 (dreptul la

repararea prejudiciului), cât cele și la art. 3 (cazurile de reparare a prejudiciului

material și moral), ele fiind indisolubile și care nu pot fi aplicate separat.

Din sensul prevederilor Legii nr. 1545/1998 rezultă expres că, pentru

angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat prin erori judiciare și de

urmărire penală, este necesar de a demonstra existența faptei ilicite și legătura

acesteia cu prejudiciul cauzat și pretins de reclamant.

4

Respectiv, prejudiciul pretins de Ștefan Niță nu cade sub incidența celor

compensate în baza Legii nr. 1545/1998, deoarece suspendarea a fost dispusă ex

officio de către Consiliul Superior al Magistraturii.

La 04 martie 2022, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan a

declarat recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii din 06 mai 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii

depuse de Ștefan Niță (vol. II, f.d. 13-16).

În motivarea recursului, în esență, a invocat că este imperativ necesară

existența unei decizii definitive în cadrul unui proces penal, prin care s-ar

confirma rea-credința reprezentanților statului față de Ștefan Niță, iar în cazul în

care lipsește o asemenea hotărâre judecătorească este inaplicabilă Legea

nr. 1545/1998, în caz contrar instanța de drept civil s-ar subroga unei instanțe de

drept penal.

Recurentul procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan a remarcat

că urmărirea penală în dosarul penal de investigare a infracțiunii de spălare de

bani, în care era vizat și Ștefan Niță este în continuitate, iar scoaterea de sub

urmărire penală a lui Ștefan Niță pe un capăt de acuzare nu denotă și aplicarea

ilegală în privința acestuia a măsurilor de constrângere.

De asemenea, este importat că, în speță, judecătorul Ștefan Niță a fost

suspendat din funcție din oficiu de către Consiliul Superior al Magistraturii, iar

Procuratura Generală prin demersul înaintat nu a solicitat aplicarea unei

asemenea măsuri procesuale de constrângere. În aceste condiții, este inaplicabilă

Legea nr. 1545/1998.

La fel, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan a atras atenția la

jurisprudența națională într-o speță similară (decizia din 09 iunie 2021 a Curții

Supreme de Justiție în dosarul 3ra-431/21), în care Curtea Supremă de Justiție a

punctat că judecătorul nu poate solicita încasarea salariului pe parcursul

suspendării din funcție în temeiul începerii urmăririi penale.

La 10 martie 2022, Procuratura Generală a Republicii Moldova, reprezentată

de Iuri Lealin, a depus prin intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva

deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea

deciziei recurate și a hotărârii din 06 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Ștefan

Niță (vol. II, f.d. 23-25, 27).

În motivarea recursului, în esență, a invocat că pretențiile lui Ștefan Niță nu

se încadrează în condițiile Legii nr. 1545/1998, deoarece prejudiciul material

pretins de acesta nu a fost cauzat în urma acțiunilor ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești, or, suspendarea

intimatului Ștefan Niță din funcția de judecător nu a avut loc la solicitarea

Procurorului General, ci a fost aplicată din oficiu de către Consiliul Superior al

Magistraturii, deci nu poate fi imputată organului de urmărire penală, Procuraturii

sau instanțelor judecătorești.

La 25 martie 2022, Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a depus prin

intermediul oficiului poștal cerere de recurs împotriva deciziei din 27 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei recurate și a hotărârii

din 06 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei

hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Ștefan Niță (vol. II, f.d. 29-31, 32).

5

În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare nu au ținut

cont de faptul că în privința lui Ștefan Niță a fost pornită urmărirea penală în

două cauze penale, iar prin Ordonanța procurorului în Procuratura Anticorupție

Mirandolina Sușițcaia din 29 septembrie 2020 s-a dispus scoaterea de sub

urmărire penală a învinuitului Ștefan Niță din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii doar în baza învinuirilor conform art. 42 alin.(5)

și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, însă, cauza penală privind celălalt

capăt de acuzare, în baza art. 307 din Codul penal, a fost transmisă cu rechizitoriu

în instanța de judecată, până în prezent nefiind emisă vreo sentință definitivă.

În asemenea circumstanțe, la momentul actual Ștefan Niță nu este în drept să

pretindă repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a menționat că potrivit art. 24

alin. (l) lit. a) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544/1995,

judecătorul poate fi suspendat din funcție prin hotărâre a Consiliului Superior al

Magistraturii, dacă în privința lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea

definitivă a hotărârii în cauza respectivă.

Totodată, alin. (2), (3) și (4) al aceluiași articol stipulează că în cazul

suspendării din funcție a judecătorului, salariul acestuia se plătește în condițiile

legii.

Suspendarea din funcție a judecătorului din cauzele enumerate la alin. (1),

cu excepția lit. a), nu atrage anularea inviolabilității personale și a garanțiilor

materiale si sociale.

În cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), dacă nu a fost probată vinovăția

judecătorului sau a fost pronunțată o hotărâre de achitare ori de încetare a

procesului penal, sau în cazul anulării actelor care au servit drept temei pentru

suspendarea sa din funcție în baza alin. (11), suspendarea din funcție încetează și

judecătorul este repus în toate drepturile avute anterior

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova a învederat că, în cauza Serghei

Gubenco împotriva Curții de Apel Comrat, Curtea Supremă de Justiție în decizia

din 09 iunie 2021 (dosarul nr. 3ra-431/21) a remarcat că judecătorul poate solicita

încasarea drepturilor materiale și sociale, pe parcursul suspendării din funcție

doar în cazurile prevăzute la art. 24 alin. (l) lit. b)-d) din Legea cu privire la

statutul judecătorului nr. 544/1995, cu excepția prevăzută la lit. a), motiv din care

a respins pretenția reclamantului privind încasarea salariului pe perioada

suspendării din funcția de judecător în baza art. 24 alin. (l) lit. a) din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr. 544/1995.

În această ordine de idei, recurentul Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova a considerat că instanțele ierarhic inferioare greșit au aplicat în mod

izolat prevederile art. 7 lit. a) din Legea nr. 1545/1998.

La 11 februarie 2022, 04 martie 2022, 17 martie 2022 și 28 martie 2022

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa participanților la proces

recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, procurorul în

Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva deciziei din 27

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, explicându-le dreptul de a depune

referințe asupra acestora (vol. II, f.d. 11, 17, 33).

6

Deși, conform avizelor de recepție a trimiterilor poștale DS8006188620AS,

DS8006549645AS, DS8006399575AS, DS8006409019AS, DS8006188621AS,

DS8006549646AS, DS8006399577AS, DS8006409015AS intimatul Ștefan Niță

și intervenientul accesoriu Curtea de Apel Chișinău au recepționat copia

recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, procurorul în

Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva deciziei din 27

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor

procedural și nu au depus referințe în care să-și expună poziția procesuală pe

marginea criticilor formulate în recurs.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, Colegiul opinează că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost

demarată în interiorul termenului legal, deoarece din materialele cauzei nu poate

fi stabilită data când decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost

comunicată recurenților, iar drept consecință nu poate fi stabilit momentul când

începe să curgă termenul de exercitare a dreptului de a ataca hotărârea

judecătorească.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție s-au considerat

admisibile recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva

deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău și s-au transmis

Colegiului lărgit pentru examinare în fond.

În conformitate cu articolul 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în

care recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează

fondul recursului.

Prin prisma art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărîrii atacate, fără

a administra noi dovezi.

În corespundere cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători

decide asupra oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților

acestora pentru a se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în

cererea de recurs.

Verificând argumentele invocate în recursuri, prin prisma materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursurile urmează a fi admise și

casată decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea

cauzei spre rejudecare, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de

apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de

recurs.

7

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din

05 aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Astfel, efectuând controlul judiciar al deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de

Apel Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, iar drept consecință

nu a stabilit legea aplicabilă speței, pronunțând în consecință o soluție nemotivată.

În acest sens, Colegiul evocă faptul că, reieșind din efectul devolutiv al

apelului, Curții de Apel Chișinău îi revenea o deosebită atenție de a determina

raportul material-litigios dintre litiganți întru constatarea corectă a specificului

obiectului acțiunii civile și temeiului acesteia, iar drept urmare obiectul probațiunii

pe cauza dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor

juridice prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este

imposibilă soluționarea justă a litigiului.

Implicit circumstanțelor cauzei, Colegiul atestă că instanța de apel a reținut că

reieșind din circumstanțele de fapt ale cauzei coroborate cu prevederile art. 24

alin. (4) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995,

art. 23 alin. (3), art. 284 alin. (1) și (2), art. 524 din Codul de procedură penală,

art. 2, art. 3 alin. (1) lit. a) și art. 6 lit. b) din Legea nr. 1545 din 25 februarie

1998, odată fiind dispusă scoaterea de sub urmărire penală a lui Ștefan Niță în

temeiul art. 275 alin. (3) din Codul de procedură penală, ultimul este în drept să

pretindă la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de

urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești.

Instanța de recurs consideră această concluzie a Curții de Apel Chișinău ca

fiind prematură și trasă în urma neelucidării tuturor circumstanțelor cauzei, or,

soluția instanței inferioare este întemeiată doar pe faptul că prin ordonanța din 29

septembrie 2020 a procurorului în Procuratura Anticorupție, Mirandolina

Sușițcaia, Ștefan Niță a fost scos de sub urmărire penală în temeiul art. 275

alin. (3) din Codul de procedură penală, din motiv că fapta acestuia nu întrunește

elementele infracțiunii incriminate.

Însă, la judecarea fondului prezentei cauze, instanța de apel nu a ținut cont

de faptul că în privința lui Niță Ștefan a fost pornită urmărirea penală în două

cauze penale, care ulterior au fost conexate într-o singură procedură, iar prin

ordonanța din 29 septembrie 2020 a procurorului în Procuratura Anticorupție,

Mirandolina Sușițcaia, Ștefan Niță a fost scos de sub urmărire penală doar pe un

singur capăt de acuzare, celălalt fiind transmis în judecată.

Așa, Colegiul învederează că, potrivit materialelor cauzei, prin ordonanța din

15 septembrie 2016 a Procurorului General interimar al Republicii Moldova s-a

pornit urmărirea penală în privința lui Ștefan Niță conform elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal (vol. I,

f.d. 5-6)

La 20 septembrie 2016, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, prin

hotărârea nr. 608/25 a eliberat acordul pentru efectuarea acțiunilor de urmărire

penală în privința inter alia lui Ștefan Niță și în legătură cu pornirea urmăririi

8

penale pe numele acestuia a dispus suspendarea lui din funcția de judecător al

Curții de Apel Chișinău, în temeiul art. 24 alin. (1) lit. a) din Legea cu privire la

statutul judecătorului nr. 544 din 20 iulie 1995 (vol. I, f.d.7-8).

Prin ordonanța din 29 septembrie 2016 a Procurorului General interimar al

Republicii Moldova s-a pornit urmărirea penală în privința lui Ștefan Niță conform

elementelor infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal (vol. I,

f.d. 63).

Prin ordonanța din 10 octombrie 2016 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Andrei Balan, s-au conexat într-o singură procedură cauzele penale

pornite pe numele judecătorului Ștefan Niță conform elementelor infracțiunii

prevăzute de art. 42 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal și de art. 307

alin. (2) lit. c) din Codul penal, atribuindu-i-se nr. 2016978149 (vol. I, f.d. 64).

Prin ordonanța din 19 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Andrei Balan, s-a disjuns din cauza penală nr. 2016978149 într-o

procedură separată materialele cauzei penale în privința lui Ștefan Niță pe faptul

săvârșirii infracțiunii prevăzute la art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal (vol. I,

f.d. 55-59).

Prin ordonanța din 20 ianuarie 2017 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Andrei Balan, s-a pus sub învinuire Ștefan Niță, incriminându-i-se

săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal (vol. I,

f.d. 65-68).

Ulterior, în perioada 24-25 ianuarie 2017, procurorul în Procuratura

Anticorupție, Andrei Balan, a întocmit rechizitoriul prin care s-a învinuit Ștefan

Niță în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal

și a transmis cauza penală conform competenței în Judecătoria Buiucani,

mun. Chișinău, pentru examinare în fond (vol. I, f.d. 69-85).

Relevant este că, prin ordonanța din 29 septembrie 2020 a procurorului în

Procuratura Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, Ștefan Niță a fost scos de sub

urmărire penală pornită conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal, din motiv că fapta acestuia nu

întrunește elementele infracțiunii incriminate (vol. I, f.d. 11-16).

Astfel, Colegiul vădește că, la verificarea întrunirii condițiilor de

aplicabilitate a Legii nr. 1545/1998, instanța de apel nu a dat apreciere faptului că

pe numele lui Ștefan Niță au fost intentate două cauze penală, la 15 septembrie

2016 în baza art. 42 alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal și la 29

septembrie 2016 în baza art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal, care au fost

conexate într-o singură procedură și apoi disjungate în proceduri separate. Însă,

prin ordonanța din 29 septembrie 2020 a procurorului în Procuratura

Anticorupție, Mirandolina Sușițcaia, Ștefan Niță a fost scos de sub urmărire

penală doar pe cauza pornită conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 42

alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal.

Respectiv, instanța de apel trebuia să dea o apreciere faptului că Ștefan Niță

nu a fost scos de sub urmărire penală și nu a fost achitat pe cauza penală pornită

conform elementelor infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul

penal. Mai mult ca atât, pe această cauză penală a fost întocmit rechizitoriul, prin

care Ștefan Niță a fost învinuit de comiterea acestei infracțiuni, iar cauza penală

fiind transmisă în instanța de judecată pentru examinare în fond.

9

Colegiul observă că ambele cauze penale pornite în privința judecătorului

Ștefan Niță sunt conexe, dar la 19 ianuarie 2017 au fost disjunse în proceduri

separate din motiv că urmărirea penală pe capătul pornit în baza art. 307 alin. (2)

lit. c) din Codul penal a fost finalizată, iar pe cauza penală pornită în baza art. 42

alin. (5) și art. 243 alin. (3) lit. b) din Codul penal urmau a fi efectuate acțiuni

procedurale de identificare a persoanelor complice și alte acțiuni de urmărire

penală.

În asemenea circumstanțe, instanța de apel trebuia să verifice dacă, în speță,

sunt întrunite condițiile de aplicabilitate a Legii nr. 1545/1998, inclusiv și prin

prisma circumstanței de fapt că dosarul penal în privința lui Ștefan Niță pe faptul

săvârșirii infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c) din Codul penal a fost

transmis în instanța de judecată pentru examinare în fond și pe această cauză

penală nu există un act de dispoziție prin care s-ar fi constatat nevinovăția lui

Ștefan Niță sau că acțiunile lui nu întrunesc elementele acestei infracțiuni.

La fel, Colegiul consideră că pentru conturarea tuturor circumstanțelor speței

și constatarea temeiului de fapt al suspendării lui Ștefan Niță din funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău, urmează a fi cercetată partea motivată a

hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al

Magistraturii. Or, doar în baza acestui act de dispoziție pot fi constatate temeiurile

reale și argumentele necesității suspendării lui Ștefan Niță din funcția de judecător

al Curții de Apel Chișinău. Însă, la materialele cauzei, a fost anexat doar

dispozitivul hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii. Mai mult ca atât, chiar și pe portalul Consiliului Superior

al Magistraturii (www.csm.md) nu este publicată hotărârea motivată nr. 608/25 din

20 septembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii.

Din acest considerent, în condițiile speței, pentru a da o apreciere viabilă

argumentului lui Ștefan Niță precum că a fost ilegal suspendat din funcția de

judecător al Curții de Apel Chișinău și pentru a constata obligația Statului de a-i

compensa plățile salariale neachitate în perioada pretinsei suspendări ilegale din

funcție, urmează a fi cercetată partea motivată a hotărârii nr. 608/25 din 20

septembrie 2016 a Plenului Consiliului Superior al Magistraturii. Or, doar în baza

motivelor care au stat la baza hotărârii nr. 608/25 din 20 septembrie 2016 a

Plenului Consiliului Superior al Magistraturii poate fi stabilit dacă Ștefan Niță a

fost suspendat legal sau nu din funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău.

Cu titlu subsecvent, Colegiul opinează că la judecarea prezentei cauze,

instanța de apel nu a determinat dacă sunt aplicabile prevederile Legii

nr. 1545/1998, reieșind din circumstanțele de fapt ale speței, precum și nu a ținut

cont de practica în această categorie de litigii.

În acest sens, instanța de recurs învederează că, în situații similare, Plenul

Consiliului Superior al Magistraturii, prin hotărârea nr. 136/14 din 18 mai 2021, a

anulat suspendarea din funcție a judecătorilor Galina Moscalciuc de la Curtea de

Apel Chișinău și Victoria Hadîrcă de la Judecătoria Chișinău, sediul central,

dispusă prin hotărârile nr. 456/22 și 457/22 din 23 octombrie 2018 ale Plenului

CSM, în legătură cu pornirea urmării penale, și a dispus reluarea activității de

judecător a acestora, cu repunerea în drepturile avute anterior

[https://csm.md/files/Hotaririle/2021/14/136-14.pdf].

Imperios este și faptul că, în privința cererilor judecătorilor Galina

Moscalciuc și Victoria Hadîrcă cu achitarea salariului și a tuturor plăților cuvenite

10

pentru perioada suspendării din funcție, Plenul Consiliului Superior al

Magistraturii a remarcat că „judecătorii urmează să se adreseze la administrația

instanțelor judecătorești unde activează pentru soluționarea chestiunii privind

achitarea plăților salariale pe perioada suspendării din funcții”.

O situație similară se atestă și în cazul judecătorilor Sergiu Lebediuc, Serghei

Popovici, Serghei Gubenco, Iurie Hîrbu și Garri Bivol, în care Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 308/26 din 27 octombrie 2020 le-a

anulat suspendările din funcțiile de judecători, în legătură cu pornirea urmării

penale, a dispus reluarea activității de judecător a acestora și i-a repus în drepturile

salariale avute anterior, recomandându-le totodată să se adreseze la administrația

instanțelor judecătorești unde activează pentru soluționarea chestiunii privind

achitarea plăților salariale pe perioada suspendării din funcții

[https://csm.md/files/Hotaririle/2020/26/308-26.pdf].

La fel, prin hotărârea nr. 179/16 din 07 iulie 2020 a Plenului Consiliului

Superior al Magistraturii s-a anulat suspendarea din funcție a judecătorului Eugen

Popovici de la Judecătoria Orhei, în legătură cu pornirea urmării penale și s-a a

dispus reluarea activității de judecător a acestuia, cu repunerea în drepturile avute

anterior [https://csm.md/files/Hotaririle/2020/16/179-16.pdf].

Deopotrivă, prin hotărârea nr. 416/31 din 10 decembrie 2019 a Plenului

Consiliului Superior al Magistraturii s-a anulat suspendarea din funcție a

judecătorului Dorin Munteanu și s-a reîncadrat la Judecătoria Chișinău, sediul

Centru. Totodată, s-a dispus că achitarea salariului și a plăților cuvenite se va

efectua de Judecătoria Chișinău [https://csm.md/files/Hotaririle/2019/31/416-

31.pdf].

Astfel, din analiza hotărârilor Plenului Consiliului Superior al Magistraturii

menționate supra rezultă cert că, în cazurile suspendării din funcție a judecătorilor

în legătură cu pornirea urmării penale și reîncadrarea lor ulterioară în funcțiile de

judecător, din motivul scoaterii de sub urmărire penală sau a achitării din motivul

neîntrunirii elementelor infracțiunii în acțiunile acestora, s-a format o practică

constată în care Plenul Consiliului Superior al Magistraturii repune în drepturile

salariale judecătorii suspendați din funcție, iar instanța în care a activat urmează să

le achite plățile salariale pe perioada suspendării din funcție.

Mai mult decât atât, chiar și în cazul lui Ștefan Niță, Plenul Consiliului

Superior al Magistraturii prin hotărârea nr. 381/32 din 22 decembrie 2020 a

explicat că cererea ex-judecătorului Ștefan Niță cu privire la drepturile salariale

urmează a fi examinate de către administrația instanțelor de judecată în care aceștia

au activat până la demisionare din funcție.

În această ordine de idei, Colegiul consideră că instanța de apel a analizat

superficial circumstanțele de fapt și de drept ale speței, iar drept urmare nu a

determinat cert cui aparține obligația de a-i achita lui Ștefan Niță plățile salariale

pe perioada suspendării ilegale din funcție, Statului Republica Moldova, prin

prisma Legii nr. 1545/1998, sau instanței de judecată în care acesta a activat până

la demisionare, prin prisma Legii nr. 544/1995 și Legea nr. 514/1995.

Astfel, reieșind din efectul devolutiv al apelului, instanța de apel trebuia să

elucideze care a fost, de facto, temeiul de fapt de suspendare a lui Ștefan Niță din

funcția de judecător al Curții de Apel Chișinău; dacă în condițiile speței s-a născut

dreptul lui Ștefan Niță de a i se achita plățile salariale pe perioada suspendării din

funcție, când pe rolul instanței de judecată se află pendinte o cauză penală de

11

învinuire a acestuia în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 307 alin. (2) lit. c)

din Codul penal; dacă totuși acesta are dreptul de a pretinde la compensarea

salariului pe perioada suspendării din funcție, cui aparține obligația de plată

Statului Republica Moldova sau instanței de judecată în care acesta a activat până

la demisionare; precum și să determine legea aplicabilă la caz, reieșind din

circumstanțele litigiului, caracterul raportului juridic dintre părți și practica în spețe

similare.

Instanța de recurs opinează că neelucidarea tuturor circumstanțelor speței nu

poate duce la soluționarea justă a litigiului, deoarece au un rol major în constatarea

eventualului drept al lui Ștefan Niță de a i se achita din bugetul statului plățile

salariale pe perioada suspendării din funcția de judecător.

Conjunctura dată profilează ipoteza conform căreia instanța de apel s-a

abținut de a da un răspuns convingător la criticile de bază invocate de apelanții-

pârâți în cererile de apel și referințele depuse asupra cererii de chemare în judecată,

deși, prin prisma articolului 6 § 1 din Convenție, aceștia se așteptau la un răspuns

specific și explicit la mijloacele decisive pentru judecarea procedurii respective (a

se vedea Ruiz Torija și Hiro Balani vs Spania, hotărârile din 09 decembrie 1994,

seria A nr. 303-A și 303-B).

În atare situație se deduce că, argumentele formulate de Ministerul Justiției al

Republicii Moldova, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan,

Procuratura Generală a Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii

Moldova în fața instanței în scopul apărării drepturilor sale nu au fost clarificate de

instanța de apel, deși ultima avea obligația de a se pronunța asupra fiecărui

argument, astfel ca acestea să fie răsturnate de instanță, pentru a da posibilitate

instanței de recurs să exercite controlul judiciar a soluției pronunțate. Cu atât mai

mult că, acest aspect cerea o motivare specifică și explicită, însă instanța de apel a

omis să dea o asemenea explicație și să stabilească dacă în condițiile speței sunt

sau nu aplicabile dispozițiile Legii nr. 1545/1998.

Prin urmare, Colegiul ajunge la concluzia că recurenții nu au fost auziți de

instanța inferioară într-un mod echitabil, cu respectarea garanțiilor prevăzute la

articolul 6 din Convenție. Or, instanța de apel nu și-a exercitat obligația instituită

prin efectul devolutiv al apelului.

La caz, este relevantă jurisprudența CtEDO, care a statuat în cauza Hiro

Balani vs. Spania că, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un

răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care

a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Astfel, Colegiul deduce că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, însă în

condițiile din speță decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău nu

corespunde acestor calități.

Sub acest aspect Colegiul învederează că, prin prisma jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea hotărârii judecătorești ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat

cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva

României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19

februarie 1997, paragraful 60).

12

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în repetate rânduri a statuat

necesitatea motivării hotărârilor instanței, or, funcția unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse. O hotărâre se consideră motivată

în mod corespunzător atunci când permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor

de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

În această ordine de idei, este evident că, în condițiile din speță, constatările

instanței de apel nu conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator

existent la materialele cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării

soluției emise, astfel încât instanța de recurs fiind în dificultate de a exercita

controlul judiciar asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și

legalitatea soluției adoptate.

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursurilor declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, procurorul în

Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a Republicii

Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva deciziei din 27

ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este

bazată pe neelucidarea circumstanțelor speței, ceea ce a condus la aplicarea

incorectă a legii.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie neîntemeiată, dictată de

concluzii nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar

lichidarea acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este

posibilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursurilor declarate

de Ministerul Justiției al Republicii Moldova, procurorul în Procuratura

Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a Republicii Moldova și

Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova și casării deciziei din 27 ianuarie

2022 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare în ordine de

apel.

Cu referire la instanța care urmează să judece apelul, Colegiul menționează

că, în prezenta speță, Curtea de Apel Chișinău are calitatea procesuală de

intervenient accesoriu de partea reclamantului.

Prin încheierea din 13 octombrie 2021 a Curții Supreme de Justiție s-a respins

demersul înaintat de Curtea de Apel Chișinău cu privire la strămutarea cauzei la o

altă instanță de judecată egală în grad și s-a restituit cauza pentru continuarea

examinării în ordine de apel la Curtea de Apel Chișinău (vol. I, f.d. 156-158).

Curtea și-a motivat soluția prin faptul că, prin Decretul Președintelui

Republicii Moldova nr. 719 din 16 mai 2018, Ștefan Niță a fost eliberat din funcția

de judecător la Curtea de Apel Chișinău, în baza cererii de demisie. Drept urmare,

acesta nu mai este în executarea obligațiilor de judecător al instanței respective, iar

includerea în cererea de chemare în judecată a Curții de Apel Chișinău în calitate

de intervenient accesoriu de partea reclamantului, nu impune neapărat posibila

nepărtinire a judecătorilor acestei instanțe.

Astfel, Curtea a considerat că, în speță, nu există circumstanțe care ar putea

știrbi obiectivitatea și nepărtinirea judecătorilor Curții de Apel Chișinău la

13

examinarea prezentei cauze, iar prin urmare nu au fost constatate împrejurări ce ar

face posibil aplicarea art. 43 alin. (2) lit. f) din Codul de procedură civilă.

În prezent, Colegiul opinează că, deși, la etapa anterioară Curtea Supremă de

Justiție a considerat inoportună strămutarea prezentei cauze în altă instanță egală în

grad cu Curtea de Apel Chișinău, după judecarea în ordine de recurs, constată

necesitatea transmiterii cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți, or, analiza

în detaliu a speței profilează un eventual interes al Curții de Apel Chișinău, în

condițiile când Legea nr. 1545/1998 nu ar fi aplicabilă. Respectiv, o hotărâre

adoptată asupra fondului prezentei cauze ar putea pune la îndoială nepărtinirea

judecătorilor de la Curtea de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 43, art. 445 alin. (1) lit. c) și art. 445 alin. (2) din

Codul de procedură civilă, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admit recursurile declarate de Ministerul Justiției al Republicii Moldova,

procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan, Procuratura Generală a

Republicii Moldova și Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova împotriva

deciziei din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Se casează integral decizia din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Ștefan Niță împotriva Ministerului Justiției al Republicii Moldova, intervenienți

accesorii Ministerul Finanțelor al Republicii Moldova, Procuratura Generală a

Republicii Moldova, procurorul în Procuratura Anticorupție Andrei Balan și

Curtea de Apel Chișinău cu privire la repararea prejudiciului cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești și se trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Bălți.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Maria Ghervas

14