2ra-476/22 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-476/22 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-476/2022
2-20033296-01-2ra-07042022
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Gîrleanu)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)
Î N C H E I E R E
01 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
examinând admisibilitatea recursului declarat de Ungurean Dmitrii,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ungurean Irina
împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori,
împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 06 martie 2020, Ungurean Irina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a
copiilor minori.
În motivarea acțiunii a indicat că, s-a căsătorit cu pârâtul Ungurean Dmitriii la
data de 23 octombrie 2004, căsătoria fiind înregistrată la Oficiul Stării Civile
Râșcani, mun. Chișinău sub nr. 882.
A menționat că, din căsătorie, au doi copii: Ungurean XXXXX născut la
XXXXX și Ungurean XXXXX născută la XXXXX.
Reclamanta a mai specificat că prin hotărârea din 03 februarie 2016 a
Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți,
domiciliul copiilor minori fiind stabilit cu mama, reclamanta Ungurean Irina.
A învederat că, după desfacerea căsătoriei au convenit că la întreținerea
copiilor vor participa ambii părinți, în mod benevol, motiv din care nu a fost
solicitată încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor.
Reclamanta a indicat că, din iunie 2018, pârâtul, nu-și onorează obligațiile
părintești de întreținere a copiilor, motivând că are multe credite bancare, pe care
urmează să le stingă.
1
A susținut că, din iunie 2019, a rămas fără loc de muncă și a solicitat de la
pârât ajutor material pentru întreținerea copiilor.
Totodată, a specificat că, deși pârâtul promitea ajutor, în realitate nu ajuta cu
nimic copii, motiv din care s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de încasare
a pensiei pentru întreținerea copiilor minori.
Reclamanta a mai menționat că, nu cunoaște locul de muncă a pârâtului, cât și
venitul lunar al acestuia, din ce considerente pensia de întreținere a copiilor sub
forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibil să fie încasată.
A solicitat, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă bănească
fixă plătită lunar de către pârât pentru întreținerea copiilor minori calculată în
mărime de 1/3 cotă-parte din salariu mediu pe economie, în sumă de 2 651 de lei
pentru fiecare copil.
Prin hotărârea din 18 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a
admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ungurean Irina împotriva
lui Ungurean Dmitrii privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,
fiind dispusă încasarea din contul lui Dmitrii Ungurean în beneficiul Irinei
Ungurean pensiei de întreținere a copiilor minori în cuantum de 1/3 din salariul
și/sau din alte venituri, lunar, începând cu data de 06 martie 2020, până la atingerea
majoratului de către copii și s-a încasat taxa de stat în beneficiul statului, în sumă
de 650 de lei.
În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 21 mai 2021, Ungurean
Dmitrii, a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi
decizii, prin care să fie încasată pensia de întreținere a copiilor minori în sumă fixă
în mărime de 1 900 de lei lunar.
Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins
apelul declarat de Ungurean Dmitrii și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2021 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Central în cauza civilă, la cererea de chemare în
judecată depusă de Ungurean Irina împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 58 alin. (1), 74 alin. (1), 75 alin. (1), 98
alin. (2) din Codul Familiei, art. 18 al Convenției Internaționale cu privire la
drepturile copilului, art. 18 alin. (1) al Legii privind drepturile copilului nr. 338 din
15 decembrie 1994, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a constatat că instanța
de fond corect a stabilit faptul că pensia pentru întreținerea copiilor minori
Ungurean XXXXX și Ungurean XXXXX urmează a fi încasată în cuantum de 1/3
din salariul și/sau din alte venituri ale lui Ungurean Dmitrii.
La caz, Colegiul a reiterat poziția instanței de fond, referitor la faptul că,
legislația nu stabilește încasarea pensiei de întreținere din salariu mediu pe
economie și în acest sens a dispus respingerea cerinței reclamantei Ungurean Irina
privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă în cuantum
de 2 651 de lei, ceea ce ar constitui 1/3 cotă-parte din salariul mediu pe economie.
Mai mult, conform certificatului eliberat de SRL “Conmetal Com” și
informației eliberate de Serviciul Fiscal de Stat, anexate la materialele cauzei, se
confirmă că Ungurean Dmitrii este angajat în câmpul muncii, prin urmare, instanța
de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei, și a conchis că la caz, sânt
2
aplicabile prevederile art.75 Codul familiei privind încasarea pensiei de întreținere
pentru copiii minori din salariul și/sau din alte venituri ale părinților.
La caz, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că,
cuantumul pensiei de întreținere stabilit de instanța de fond în mărime de 1/3 din
salariu și/sau alte venituri ar fi în detrimentul copiilor minori, ca fiind declarative și
neîntemeiate.
La 23 martie 2022, Ungurean Dmitrii, a declarat recurs, prin care a solicitat
casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei la
rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare
la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept
procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate.
Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au
fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora
le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a
demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de
judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 noiembrie 2021
și a expediat-o participanților la proces la 02 februarie 2022 (f.d. 129), astfel,
recursul declarat la data de 23 martie 2022, este în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea
despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data
primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit
în conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 08 aprilie 2022
instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea
depunerii referinței, or până la data examinării admisibilității recursului careva
referințe în adresa instanței nu au parvenit.
Examinând temeiurile recursului declarat de Ungurean Dmitrii, completul
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural.
Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate
sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele
indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în
3
măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei
sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către
instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ungurean Dmitrii, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură
civilă.
Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul
recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie
temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are
caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.
În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul
normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate
interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă
că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant
regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,
din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor
de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în
jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției
Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că
nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,
întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva
sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes
(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25
februarie 1995, nr.26561/1995).
În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
recunoaște recursul declarat de Ungurean Dmitrii, ca fiind inadmisibil.
4
În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ungurean Dmitrii, împotriva
deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Galina Stratulat
5