2ra-476/22 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întreţinere a copiilor minori
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-476/22 — încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-476/2022 2-20033296-01-2ra-07042022 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Central (jud: V. Gîrleanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca) Î N C H E I E R E 01 iunie 2022 mun. Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat examinând admisibilitatea recursului declarat de Ungurean Dmitrii, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ungurean Irina împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă : La 06 martie 2020, Ungurean Irina a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
În motivarea acțiunii a indicat că, s-a căsătorit cu pârâtul Ungurean Dmitriii la data de 23 octombrie 2004, căsătoria fiind înregistrată la Oficiul Stării Civile Râșcani, mun. Chișinău sub nr. 882. A menționat că, din căsătorie, au doi copii: Ungurean XXXXX născut la XXXXX și Ungurean XXXXX născută la XXXXX. Reclamanta a mai specificat că prin hotărârea din 03 februarie 2016 a Judecătoriei Râșcani mun. Chișinău, a fost desfăcută căsătoria încheiată între părți, domiciliul copiilor minori fiind stabilit cu mama, reclamanta Ungurean Irina. A învederat că, după desfacerea căsătoriei au convenit că la întreținerea copiilor vor participa ambii părinți, în mod benevol, motiv din care nu a fost solicitată încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor.
Reclamanta a indicat că, din iunie 2018, pârâtul, nu-și onorează obligațiile părintești de întreținere a copiilor, motivând că are multe credite bancare, pe care urmează să le stingă. 1 A susținut că, din iunie 2019, a rămas fără loc de muncă și a solicitat de la pârât ajutor material pentru întreținerea copiilor. Totodată, a specificat că, deși pârâtul promitea ajutor, în realitate nu ajuta cu nimic copii, motiv din care s-a adresat în instanța de judecată cu cerere de încasare a pensiei pentru întreținerea copiilor minori. Reclamanta a mai menționat că, nu cunoaște locul de muncă a pârâtului, cât și venitul lunar al acestuia, din ce considerente pensia de întreținere a copiilor sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibil să fie încasată.
A solicitat, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită lunar de către pârât pentru întreținerea copiilor minori calculată în mărime de 1/3 cotă-parte din salariu mediu pe economie, în sumă de 2 651 de lei pentru fiecare copil. Prin hotărârea din 18 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Ungurean Irina împotriva lui Ungurean Dmitrii privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, fiind dispusă încasarea din contul lui Dmitrii Ungurean în beneficiul Irinei Ungurean pensiei de întreținere a copiilor minori în cuantum de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri, lunar, începând cu data de 06 martie 2020, până la atingerea majoratului de către copii și s-a încasat taxa de stat în beneficiul statului, în sumă de 650 de lei.
În rest acțiunea a fost respinsă ca fiind neîntemeiată. Invocând netemeinicia hotărârii primei instanțe, la 21 mai 2021, Ungurean Dmitrii, a depus cerere de apel, solicitând casarea hotărârii cu emiterea unei noi decizii, prin care să fie încasată pensia de întreținere a copiilor minori în sumă fixă în mărime de 1 900 de lei lunar. Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de Ungurean Dmitrii și s-a menținut hotărârea din 18 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Ungurean Irina împotriva lui Ungurean Dmitrii cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.
Pentru a decide astfel, prin prisma art. 58 alin. (1), 74 alin. (1), 75 alin. (1), 98 alin. (2) din Codul Familiei, art. 18 al Convenției Internaționale cu privire la drepturile copilului, art. 18 alin. (1) al Legii privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, în coroborare cu actele cauzei, Colegiul a constatat că instanța de fond corect a stabilit faptul că pensia pentru întreținerea copiilor minori Ungurean XXXXX și Ungurean XXXXX urmează a fi încasată în cuantum de 1/3 din salariul și/sau din alte venituri ale lui Ungurean Dmitrii. La caz, Colegiul a reiterat poziția instanței de fond, referitor la faptul că, legislația nu stabilește încasarea pensiei de întreținere din salariu mediu pe economie și în acest sens a dispus respingerea cerinței reclamantei Ungurean Irina privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă fixă în cuantum de 2 651 de lei, ceea ce ar constitui 1/3 cotă-parte din salariul mediu pe economie.
Mai mult, conform certificatului eliberat de SRL “Conmetal Com” și informației eliberate de Serviciul Fiscal de Stat, anexate la materialele cauzei, se confirmă că Ungurean Dmitrii este angajat în câmpul muncii, prin urmare, instanța de fond corect a apreciat circumstanțele cauzei, și a conchis că la caz, sânt 2 aplicabile prevederile art.75 Codul familiei privind încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori din salariul și/sau din alte venituri ale părinților. La caz, instanța de apel a respins argumentele apelantului precum că, cuantumul pensiei de întreținere stabilit de instanța de fond în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri ar fi în detrimentul copiilor minori, ca fiind declarative și neîntemeiate.
La 23 martie 2022, Ungurean Dmitrii, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel. În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată ierarhic inferioare la examinarea cauzei au încălcat esențial și au aplicat eronat normele de drept procedural și material, ceea ce a dus la adoptarea unei soluții neîntemeiate. Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de judecată a normelor legale aplicabile speței.
În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 24 noiembrie 2021 și a expediat-o participanților la proces la 02 februarie 2022 (f.d. 129), astfel, recursul declarat la data de 23 martie 2022, este în termen. În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în conformitate cu alin. (2). Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 08 aprilie 2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursul, informând despre necesitatea depunerii referinței, or până la data examinării admisibilității recursului careva referințe în adresa instanței nu au parvenit. Examinând temeiurile recursului declarat de Ungurean Dmitrii, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul ca inadmisibil din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în 3 măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ungurean Dmitrii, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. Astfel, argumentele invocate în recursul declarat se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei contestate.
Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă. În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel.
Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs. Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă, din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor de apreciere a probelor.
În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs, întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes (cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25 februarie 1995, nr.26561/1995). În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de Ungurean Dmitrii, ca fiind inadmisibil.
4 În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de Ungurean Dmitrii, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Maria Ghervas Galina Stratulat 5
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.