2ra-410/22 — anularea ordinului de concediere, repunerea în functie, s.a.

2ra-410/22 — anularea ordinului de concediere, repunerea în functie, s.a. (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-410/22

2-20033807-01-2ra-06042022

Prima instanță - (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) jud: I. Pulbere

Instanța de apel - (Curtea de Apel Chișinău) jud: M. Guzun, I. Dutca, A. Malîi

D E C I Z I E

1 iunie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

examinând recursul declarat de avocatul Marcel Burlacu în interesele

Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg

Gladei împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea

ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 9 martie 2020, Oleg Gladei a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Apă Canal Chișinău”, prin care a solicitat:

- anularea ordinului nr.1883-p din 2 decembrie 2019 emis de SA „Apă Canal

Chișinău”, cu privire la desfacerea contractului individual de muncă pe durată

determinată din 27 ianuarie 1989 din inițiativa angajatorului, începând cu 11

decembrie 2019, în legătură cu deținerea statutului de pensionar pentru limită de

vârstă, conform art. 86 alin. (1) lit. y1) din Codul muncii;

- repunerea în funcția de șef bază de producție, Departamentul mentenanță,

Direcția tehnică, producție;

- încasarea salariului pentru lipsa forțată de la serviciu începând cu 11

decembrie 2019;

- încasarea sumei de 50 000 lei cu titlu de reparare a prejudiciului moral;

- compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamantul a relatat că a activat la SA „Apă-Canal

Chișinău”, peste 30 de ani.

La 11 decembrie 2019, angajatorul i-a adus la cunosțință ordinul nr.1883-p

din 2 decembrie 2019, prin care a fost informat despre desfacerea contractului

1

individual de muncă pe durată determinată din 27 ianuarie 1989, din inițiativa

angajatorului, începând cu 11 decembrie 2019, în legătură cu deținerea statutului

de pensionar pentru limita de vârstă, conform art. 86 alin. (1) lit. y1) din Codul

muncii. În aceeași zi, a fost eliberat din funcția de șef bază de producție,

Departamentul mentenanță, Direcția tehnică, producție.

Oleg Gladei a invocat că ordinul nr.1883-p din 2 decembrie 2019 este ilegal și

abuziv, lipsit de temei juridic și probatoriu, motiv pentru care consideră că

urmează a fi anulat.

În acest sens, a susținut că potrivit art. art.87 alin. (1) din Codul muncii,

concedierea - desfacerea din inițiativa angajatorului a contractului individual de

muncă pe durată nedeterminată, precum și a celui pe durată determinată - se admite

pentru următoarele motive: y) deținerea de către salariat a statutului de pensionar

pentru limită de vârstă.

Iar, la aplicarea acestei norme, angajatorul urma să dețină probe ce ar

confirma că angajatul are statut de pensionar pentru limita de vârstă, adică vârstă și

vechimea asigurată necesară și dacă beneficiază de pensie.

În lipsa unor astfel de probe, aplicarea art. 86 alin. (1) lit. y1) din Codul

muncii este inacceptabilă.

A menționat că, conform art. 14 din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie

1998 privind sistemul public de pensii, dreptul la pensie pentru limită de vârstă se

acordă dacă sunt îndeplinite cumulativ condițiile privind vârstele de pensionare și

stagiile de cotizare prevăzute de prezenta lege.

Articolul 15 alin. (1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998, prevede

că pensia pentru limită de vârstă poate fi stabilită la împlinirea vârstelor standard

de pensionare prevăzute la art. 41, cu condiția realizării stagiului minim de cotizare

de 15 ani.

Conform art. 41 alin. (1) din Legea nr. 156-XIV din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, începând cu 1 iulie 2019, se stabilește vârsta

standard de pensionare de 63 de ani pentru bărbați și, începând cu 1 iulie 2028,

vârsta standard de pensionare de 63 de ani pentru femei.

Începând cu 1 iulie 2018, vârsta standard de pensionare pentru bărbați

constituie 62 ani 8 luni și va creste în fiecare an la 1 iulie cu 4 luni până va

constitui 63 ani către anul 2019, iar vârsta de pensionare pentru femei constituie 58

ani și va creste în fiecare an la 1 iulie cu 6 luni până va constitui 63 ani către anul

2028.

Stagiul complet de cotizare de la 1 iulie 2018 pentru bărbați constituie 34 ani

și pentru femei 31 ani.

Prin prisma prevederilor legale reținute, reclamantul a menționat că întrunește

condițiile privind vârstele de pensionare și stagiile de cotizare prevăzute de lege,

însă, nu poate beneficia de pensie din motivul iresponsabilității angajatorului și

impedimentelor create de către acesta.

În acest context, a relatat că SA „Apă Canal Chișinău” a prezentat tardiv

actele și certificatele corespunzătoare Casei Naționale de Asigurări Sociale pentru

calcularea și perfectarea pensiei reclamantului, abia la 25 februarie 2020, fapt

adeverit de scrisoarea nr.01-633 din 25 februarie 2020, după numeroase solicitări și

insistențe din partea reclamantului.

2

Iar, în rezultatul expedierii solicitărilor către Serviciul Fiscal de Stat, prin

scrisoarea nr.26-10/3-06 din 19 februarie 2020, s-a depistat că SA „Apă Canal

Chișinău” a reținut impozitul pe venit din salariu în sumă de 321 196 de lei

calculat pentru absența forțată de la locul de muncă, deși acest fapt este interzis

prin art. 47 al Hotărârii Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 pentru aprobarea

Regulamentului cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte

plăti efectuate de către patron în folosul angajatului, precum și din plățile achitate

în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru

serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări.

Mai mult, conform informației eliberate de Inspectoratul de Stat al Muncii

nr.G-90/20 din 12 februarie 2020, în perioada 1 februarie 2019 – 31 decembrie

2019, reclamantului i-a fost calculat și achitat lunar salariul în sumă de 105 209,66

lei, iar conform adeverinței prezentată Casei Naționale de Asigurări Sociale,

angajatorul a indicat că reclamantului, pentru aceeași perioadă, i-au fost calculat și

achitat cuantumul salarial de 275 309 lei.

Astfel, reclamantul a reținut că i s-au prezentat date neveridice și eronate

privind cuantumurile salariale achitate, în sensul diminuării acestora.

De asemenea, a invocat că eliberarea sa a fost efectuată cu încălcarea

prevederilor art. 87 alin. (1) din Codul muncii, în conformitate cu care, concedierea

salariaților membri de sindicat se admite cu consultarea prealabilă a organului

(organizatorului) sindical din unitate.

În acest sens, a relatat că prin răspunsul nr.43-01-CS din 8 noiembrie 2019,

organul sindical s-a opus eliberării lui din funcția deținută, din considerentul lipsei

probelor sau a dovezilor ce ar demonstra faptul că salariatul și-a stabilit pensia

pentru limită de vârstă deținând statut de pensionar pentru limita de vârstă.

În drept, a invocat prevederile art. 86, 88, 89, 354, 355 și 356 din Codul

muncii.

Prin hotărârea din 15 februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-

a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Gladei împotriva

SA „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea ordinului, restabilirea în funcție,

încasarea salariului pentru absența forțată de la muncă, repararea prejudiciului

moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

S-a anulat Ordinul nr.1883-p din 2 decembrie 2019 de desfacere a

contractului individual de muncă pe durată nedeterminată din 27 ianuarie 1989

încheiat între SA „Apă-Canal Chișinău” și Oleg Gladei și concediere în legătură cu

deținerea de către salariat a statutului de pensionar pentru limita de vârstă.

S-a restabilit Oleg Gladei în funcția anterior deținută la SA „Apă-Canal

Chișinău”, șef baza de producție, Departamentul mentenanță (cod 55100).

S-a încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul lui Oleg Gladei

salariul mediu pentru întreaga perioadă de absență forțată de la muncă,. din 11

decembrie 2019 – până la restabilirea în funcție.

S-a încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul lui Oleg Gladei, un

salariu mediu, cu titlu de prejudiciu moral pentru concedierea ilegală, dispusă în

baza ordinul nr.1883-p din 2 decembrie 2019.

S-a încasat de la SA „Apă-Canal Chișinău” în beneficiul lui Oleg Gladei, cu

titlu de cheltuieli de asistență juridică, suma de 8 000 lei.

3

În rest, pretențiile s-au respins ca neîntemeiate.

La 24 februarie 2021 SA ,,Apa Canal Chișinău” a declarat apel împotriva

hotărârii, solicitând casarea ei și emiterea unei decizii noi, prin care cererea de

chemare în judecată să fie respinsă integral.

Prin decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de SA ,,Apa Canal Chișinău” și s-a menținut hotărârea din 15

februarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 7 februarie 2022, SA ,,Apa Canal Chișinău”, fiind reprezentată de avocatul

Marcel Burlacu, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea acestuia, casarea deciziei și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea

să fie respinsă ca nefondată.

În motivarea recursului, reprezentantul SA ,,Apa Canal Chișinău”, avocatul

Marcel Burlacu, a invocat că decizia este neîntemeiată și pasibilă de a fi casată.

A susținut că SA „Apă-Canal Chișinău” deține dosarul personal al intimatului

și cunoștea când acesta a împlinit vârsta de pensionare și când a întrunit condițiile

de a fi eliberat pentru atingerea vârstei de pensionare.

În acest context, a menționat că, cunoscând anul nașterii și vârsta lui Oleg

Gladei, numai erau necesare probe suplimentare, ce ar demonstra că angajatorul

legal și întemeiat l-a eliberat pe reclamant pentru atingerea plafonului de vârstă

pentru pensionare.

Astfel, consideră că intimatului nu i-a fost cauzat lui Oleg Gladei careva

prejudiciu deoarece SA „Apă-Canal Chișinău” nu a făcut altceva decât a îndeplinit

rigorile legale stabilite pentru încetarea contractelor de muncă.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Referitor la termenul de declarare a recursului, Colegiul reține că decizia din

6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost comunicată SA „Apă-Canal

Chișinău” prin intermediul poștei electronice, la 11 ianuarie 2022 (f.d.81).

Din aceste considerente, Colegiul constată că recursul a fost declarat în

termen.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului cererea de recurs la 6 aprilie

2022, informându-l despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței.

Până la data examinării admisibilității recursului, intimatul nu a depus

referință la recursul declarat.

Prin încheierea din 18 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul declarat

de SA „Apă-Canal Chișinău”, a fost considerat admisibil.

4

În conformitate art. 441 din Codul de procedură civilă, în cazul în care

recursul este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul

recursului.

Conform art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă, judecând recursul

declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele invocate în

recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii atacate, fără

a administra noi dovezi.

Art. 444 din Codul de procedură civilă, prevede că recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces. Completul din 5 judecători decide asupra

oportunității invitării tuturor participanților sau a reprezentanților acestora pentru a

se pronunța cu privire la problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.

Verificând argumentele invocate în recurs, prin prisma materialelor din

dosar, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție a ajuns la concluzia că recursul declarat de avocatul Marcel

Burlacu în interesele SA „Apă-Canal Chișinău” urmează a fi admis și casată

decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să

caseze integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în

instanța de apel o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către

instanța de recurs.

În debutul analizei sale, Colegiul consideră imperioase dezideratele Curții

Europene a Drepturilor Omului reținute în cauza Zubac vs. Croația (hotărârea din 5

aprilie 2018) potrivit cărora, din moment ce preeminența dreptului constituie un

principiu fundamental al democrației și al Convenției, nu putea exista nicio

așteptare, în baza Convenției sau de altă natură, potrivit căreia Curtea Supremă

trebuia să ignore sau să nu aibă în vedere nereguli procedurale evidente.

Astfel, efectuând controlul judiciar al deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții

de Apel Chișinău, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel nu a elucidat toate

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, iar drept consecință

nu a stabilit legea aplicabilă speței, pronunțând în consecință o soluție nemotivată.

În acest sens, Colegiul menționează că, Curții de Apel Chișinău, reieșind din

efectul devolutiv al apelului, îi revenea o deosebită atenție de a determina raportul

material-litigios dintre părți întru constatarea corectă a specificului obiectului

acțiunii civile și temeiului acesteia, iar drept urmare obiectul probațiunii pe cauza

dedusă judecății, circumstanță care presupune în sine conturarea faptelor juridice

prin care se justifică pretențiile și obiecțiile părților și fără de care este imposibilă

soluționarea justă a litigiului.

Implicit circumstanțelor cauzei, Colegiul atestă că reclamantul Oleg Gladei a

invocat că ordinul nr.1883-p din 2 decembrie 2019 este ilegal și că la aplicarea art.

86 alin. (1) lit. y1) din Codul muncii, SA „Apă-Canal Chișinău” nu deținea probe

ce ar confirma că angajatul are statut de pensionar pentru limita de vârstă, adică

vârstă și vechimea asigurată necesară și dacă beneficiază de pensie.

5

În motivarea deciziei contestate, instanța de apel a conchis că SA „Apă-Canal

Chișinău” nu a demonstrat că la data emiterii ordinului de concediere dispunea de

înscrisuri ce confirmă statutul de pensionar pentru limită de vârstă al lui Oleg

Gladei.

În acest sens, instanța de apel, preluând concluziile primei instanțe, a opinat

doar că Oleg Gladei a fost concediat în mod ilegal.

Însă, studiind materialele cauzei, Colegiul constată că deși, la examinarea

cauzei în ordine de recurs nu pot fi administrate probe noi, reprezentantul SA

„Apă-Canal Chișinău” a menționat în cererea de apel și a anexat la cererea de

recurs răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr.774 din 10 martie 2021

(f.d.119), conform căruia intimatul Oleg Gladei se află la evidență la Casa

Teritorială de Asigurări Sociale sec. Rîșcani, mun. Chișinău și deține statut de

beneficiar de pensie pentru limita de vârstă anticipată începând cu 12 aprilie 2017,

iar începând cu 20 februarie 2020, beneficiază de pensie pentru limita de vârstă.

Colegiul consideră că în condițiile din speță, constatările instanței de apel nu

conțin o argumentare clară, bazată pe suportul probator existent la materialele

cauzei, din care să rezulte procesul deliberării și adoptării soluției emise, astfel

încât instanța de recurs este în dificultate în exercitarea controlului judiciar asupra

unei asemenea soluții.

La caz, este relevantă jurisprudența CtEDO, care a statuat în cauza Hiro

Balani vs. Spania că, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un

răspuns special și explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care

a formulat-o posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau

respins, acest fapt se va considera o încălcare a articolului 6 §1 din CEDO.

Astfel, Colegiul reiterează că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor

normelor de drept, să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în

mod sigur și expres la toate cererile și obiecțiile formulate de către părți, însă în

condițiile din speță decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău nu

corespunde acestor calități.

Sub acest aspect Colegiul învederează că, prin prisma jurisprudenței Curții

Europene a Drepturilor Omului, pentru a răspunde cerințelor procesului echitabil,

motivarea hotărârii judecătorești ar trebui să evidențieze că judecătorul a examinat

cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva

României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19

februarie 1997, paragraful 60).

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în repetate rânduri a statuat

necesitatea motivării hotărârilor instanței, or, funcția unei decizii motivate este să

demonstreze părților că ele au fost auzite. Dreptul de a fi auzit include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar de asemenea o obligație

corespunzătoare a instanței de a arăta, în motivarea sa, motivele pentru care

anumite argumente au fost acceptate sau respinse. O hotărâre se consideră motivată

în mod corespunzător atunci când permite părților să facă uz efectiv de dreptul lor

de a face apel (Hirvisaari împotriva Finlande).

Coroborând circumstanțele ce preced, instanța de recurs conchide temeinicia

recursului declarat împotriva deciziei din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel

6

Chișinău, deoarece soluția instanței de apel este bazată pe neelucidarea

circumstanțelor speței.

Dat fiind faptul că instanța de apel a emis o decizie dictată de concluzii

nemotivate și nu a elucidat toate circumstanțele pertinente speței, iar lichidarea

acestor lacune în cadrul procedurii de examinare în recurs nu este posibilă,

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia necesității admiterii recursului declarat de avocatul

Marcel Burlacu în interesele SA „Apă-Canal Chișinău” și casării deciziei 6

octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în

Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate, să

verifice circumstanțele cauzei, probele administrate și reexaminând cauza să emită

o hotărâre legală și întemeiată, respectând dreptul garantat al părților la un proces

echitabil.

În conformitate cu art. 444 și 445 alin. (1) lit. c) și alin. (3) din Codul de

procedură civilă Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se admite recursul declarat de avocatul Marcel Burlacu în interesele Societății

pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău”.

Se casează integral decizia din 6 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

emisă în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg

Gladei împotriva Societății pe Acțiuni „Apă Canal Chișinău” cu privire la anularea

ordinului, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru absența forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral și compensarea cheltuielilor de judecată cu

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța apel, la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Mariana Pitic

Victor Burduh

Dumitru Mardari

7