2ra-1450/21 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral

2ra-1450/21 — anularea ordinelor, restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea prejudiciului moral (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2ra-1450/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. M. Alexei)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca)

ÎNCHEIERE

10 noiembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Goncear Iuri,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Goncear Iuri

împotriva Societății pe Acțiuni „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea ordinelor,

restabilirea în funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la

muncă, repararea prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Goncear Iuri și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 18 august 2020, Goncear Iuri a depus cerere de chemare în judecată

împotriva SA „Apă-Canal Chișinău” cu privire la anularea ordinelor, restabilirea în

funcție, încasarea salariului pentru perioada de absență forțată de la muncă, repararea

prejudiciului moral și încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin ordinul nr. 38-p din 19 februarie

2008, a fost angajat în funcție de șef al serviciului resurse umane al SA „Apă-Canal

Chișinău”. Prin ordinul nr. 46-p din 02 februarie 2018 a fost concediat din funcția

deținută, în legătură cu reducerea statelor de personal. Însă, prin hotărârea din 14 iunie

2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, au fost anulate ordinele SA „Apă-Canal

Chișinău” nr. 46-p din 02 februarie 2018 și nr. 354-p din 02 iunie 2018, fiind restabilit

în funcția de șef serviciu resurse umane începând cu data de 06 februarie 2018.

A relatat că prin ordinul nr. 899-P din 18 iunie 2019, a fost instituită o unitate de

șef serviciu, Serviciul resurse umane, Departamentul resurse umane, fiind restabilit în

funcția de șef serviciu , Serviciul resurse umane, Departamentul resurse umane.

1

Reclamantul consideră că ordinul nr. 899-P din 18 iunie 2019 a fost emis pentru

simularea executării hotărârii judecătorești, deoarece pârâtul a denaturat esența

hotărârii, creând condiții noi activității sale de muncă și subordonarea în cadrul

întreprinderii, în special, elaborând o nouă fișă a postului, care modifică esențial

contractul de muncă valabil la momentul concedierii ilegale.

A afirmat că, nefiind de acord cu ordinul nr. 899-P din 18 iunie 2019 și noua fișă

a postului propusă de pârâtă la restabilirea la locul de muncă, s-a adresat la executorul

judecătoresc Igor Doroftei, care a obligat repetat prin somația nr. 064-748/2019 din

21 iunie 2019, executarea hotărârii din 14 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, precum și a constatat neexecutarea hotărârii conform procesului-verbal din

28 iunie 2019.

A invocat că acest proces-verbal demonstrează încercările angajatorului de a

modifica în mod unilateral condițiile contractului de muncă, contrar art. 68 din Codul

muncii, care stipulează că, contractul individual de muncă nu poate fi modificat decât

printr-un acord suplimentar semnat de părți, care se anexează la contract și este parte

integrantă a acestuia.

Goncear Iuri a menționat că prin ordinul nr. 14-s din 20 iulie 2020, în legătură cu

neîndeplinirea obligațiilor de serviciu prevăzute de pct. 3.5 și 3.6 din fișa postului,

dispuse pentru executare conform dispoziției nr. 72/A din 23 iunie 2020, i-a fost

aplicată sancțiunea disciplinară avertizare.

Iar, prin ordinul nr. 15-s din 03 august 2020, în legătură cu neîndeplinirea

obligațiilor de serviciu prevăzute de pct. 3.4 din fișa postului, dispuse pentru executare

conform dispoziției nr. 80/1 din 23 iulie 2020, a fost concediat din funcția de șef

serviciu resurse umane în baza art. 86 alin. (1) lit. g) din Codul muncii - încălcarea

repetată, pe parcursul unui an, a obligațiilor de muncă, dacă anterior salariatul a fost

sancționat disciplinar.

Reclamantul a susținut că ordinele nr. 14-s din 20 iulie 2020 și nr. 15-s din 03

august 2020 sunt ilegale, deoarece au fost emise în baza fișei postului din 18 iunie 2019,

recunoscută ilegală. În asemenea mod angajatorul efectuează hărțuirea și discriminarea

lui, pentru că își apără drepturile și interesele legale. Pârâtul continuă să creeze la locul

de muncă o situație insuportabilă cu o atmosferă de incertitudine și stres, presiune

psihologică, refuzând executarea hotărârii instanței de judecată privind restabilirea lui

în funcție pe o perioadă ce depășește un an.

Goncear Iuri a solicitat anularea ordinelor nr. 14-s din 20 iulie 2020 și nr. 15-s din

03 august 2020, restabilirea în funcție cu încasarea salariului mediu lunar pentru lipsa

forțată de la locul de muncă, repararea prejudiciului moral în mărimea unul salariu

mediu lunar pentru fiecare lună de neexecutare a hotărârii judecătorești și încasarea

cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 5000 de lei.

Prin hotărârea din 11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea depusă de Goncear Iuri a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La data de 06 ianuarie 2021 Goncear Iuri a declarat apel împotriva hotărârii din

11 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

2

apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond și pronunțarea unei hotărâri noi,

prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 21 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Goncear Iuri și a fost menținută hotărârea din 11 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că la data de 23 iunie 2020 prin

dispoziția nr. 72/A a Directorului general interimar al SA „Apă-Canal Chișinău”, s-a

dispus ca Iuri Goncear să elaboreze proceduri specifice cu privire la recrutarea și

evaluarea personalului întreprinderii, în termen de 5 zile lucrătoare, cu prezentarea

proiectului actului întocmit spre aprobare directorului general interimar. Ca urmare a

neexecutării dispoziției, reclamantului i-a fost aplicată sancțiunea disciplinară -

avertisment, prin ordinul nr. 14-s din data de 20 iulie 2020.

Instanța de apel a stabilit că ulterior, la data de 23 iulie 2020, prin dispoziția nr.

80/1, s-a dispus ca Iuri Goncear să elaboreze proceduri specifice privind modul de

acordare a concediilor anuale de odihnă salariaților SA „Apă-Canal Chișinău”, în

termen de 5 zile lucrătoare, cu prezentarea proiectelor actului întocmit spre aprobare

directorului general interimar. În legătură cu neîndeplinirea acestei dispoziții,

reclamantul a fost concediat, pentru încălcare repetată, pe parcursul unui an, a

obligațiilor de muncă. Constatarea abaterii disciplinare a avut loc ca urmare a sesizării

directorului general interimar al SA „Apă-Canal Chișinău”, prin actul privind

constatarea neîndeplinirii dispoziției nr. 80/1 din 23 iunie 2020, precum și prin

explicația lui Goncear Iuri.

În circumstanțele expuse, Curtea de Apel Chișinău a constatat că sancțiunile

disciplinare au fost aplicate în interiorul termenului stabilit de art. 209 alin. (1) din

Codul muncii, iar, ordinele contestate conțin elementele obligatorii prevăzute la art. 210

alin.(1)-(3) din Codul muncii.

Cu referire la argumentul reclamantului precum că noua fișă de post este ilegală,

instanța de apel a indicat că, prin contrapunerea fișelor de post, din conținutul fișei de

post a Șefului de serviciu Iuri Goncear din 16 mai 2014 și a fișei de post a șefului de

serviciu Iuri Goncear din 18 iunie 2019, se atestă că, diferența esențială între acestea

este subordonarea șefului de serviciu, or, potrivit fișei de post din 16 mai 2014 ultimul

se subordona directorului general al SA „Apă-Canal Chișinău”, iar, conform fișei de

post din 18 iunie 2019, șeful de serviciu se subordonează șefului Departamentului

resurse umane și administrativ directorului general.

Prin urmare, fișa de post din 18 iunie 2019 nu a fost schimbată în mod drastic sau

în măsură să determine a considera că s-a schimbat specificul muncii prestate de

reclamant, nefiind modificată natura muncii prestate sau atribuțiilor efective/esențiale

ale postului prin modificarea fișei de post și implicit, nu constituie o modificare a

contractului de muncă. Mai mult ca atât, modificările introduse în fișa de post din

18 iunie 2019 au avut loc în urma unor modificări ale structurii organizatorice a SA

„Apă-Canal Chișinău”, care și-a realizat dreptul de a-și organiza în plan intern

activitatea. O altă interpretare decât cea enunțată ar constitui o ingerință în exercitarea

dreptului de proprietate și o limitare a libertății activității de întreprinzător, prin

3

îngrădirea prerogativei angajatorului de a hotărî de sine stătător în privința organizării

activității întreprinderii sale.

Curtea de Apel Chișinău a mai remarcat că prin ordinul nr. 65 din 31 iulie 2017

cu privire la modificarea structurii organizatorice și reducerea unor unități din statele

de personal, a fost aprobată o organigramă nouă a SA „Apă-Canal Chișinău” și structura

noilor subdiviziuni formate în baza acestei organigrame, iar, prin noua fișă din 18 iunie

2019, nu au fost afectate volumul obligațiilor, orele de muncă, locul de muncă,

specialitatea și funcția lui Goncear Iuri, care a activat în funcția de șef al serviciului

resurse umane atât până la data de 06 februarie 2018, cât și după restabilirea acestuia la

18 iunie 2019.

La data de 12 august 2021 Goncear Iuri a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie

admisă, cu încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea recursului, recurentul a invocat că la examinarea cauzei în prima

instanță, accesul său la justiție a fost încălcat, deoarece nu i-a fost permis să intre în

incinta instanței de judecată de către lucrătorii de la pază, care au invocat instituirea

carantinei din cauza pandemiei COVID-19. Astfel, prima instanță a examinat cauza în

lipsa lui, fără a constata motivele neprezentării, fiindu-i încălcat dreptul la apărare.

A susținut că în noua fișă a postului lipsește informația despre subdiviziunea care

se află sub conducerea lui, lipsesc obligațiile sale care se referă la organizarea,

conducerea și controlul activității compartimentului subaltern și apar puncte noi care se

referă la obligațiile de a executa și a pregăti indicațiile șefului din compartimentul nou

creat. În așa mod, a fost degradat din conducătorul subdiviziunii structurale la nivelul

unui specialist de rând.

A menționat că nu a acceptat fișa postului din 18 iunie 2019 și respectiv, aceasta

nu poate servi drept temei pentru emiterea dispozițiilor din 23 iunie 2020 și 23 iulie

2020, respectiv, sancțiunile disciplinare au fost aplicate neîntemeiat. Mai mult ca atât,

termenul de 5 zile stabilit prin dispozițiile directorului general era insuficient pentru

volumul și caracterul de lucru necesare pentru elaborarea a trei programe de lucru. Or,

în realitate, pentru elaborarea programelor de lucru de acest tip a luat aproximativ de la

3 până la 6 luni.

Recurentul a indicat că instanța de apel a ignorat faptul că procedura intentată de

executorul judecătoresc Doroftei Igor, nu s-a finisat. Executorul cere și în continuare

restabilirea lui la lucru și în așa mod, instanța nu a examinat legătura dintre eliberarea

lui din funcție și neexecutarea hotărârii de restabilire în funcție.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 21 aprilie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a recurentului la data de 14 iunie 2021 (f.d. 138).

Astfel, recursul declarat la 12 august 2021, este în termen.

4

La 02 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei

SA „Apă-Canal Chișinău” , cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 149, 151).

Prin referința depusă la 22 septembrie 2021, SA „Apă-Canal Chișinău”,

reprezentată de avocatul Gladun Viorica, a solicitat de a considera recursul ca

inadmisibil.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Goncear Iuri nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

5

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Goncear

Iuri, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Caută Mariana, reprezentată de avocatul Casap Anatolie,

ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Goncear Iuri se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

6