ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 27.05.2022

2ra-362/22 — constatarea retinerii ilicite a copilului de catre mama sa pe teritoriul Republicii Moldova si dispunerea înapoierii imediate a copilului în tara de resedinta România cu însotirea acestuia de catre tatăl său

HOTĂRÂRE
27.05.2022
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
constatarea retinerii ilicite a copilului de catre mama sa pe teritoriul Republicii Moldova si dispunerea înapoierii imediate a copilului în tara de resedinta România cu însotirea acestuia de catre tatăl său
Temei legal
termenele de judecare a cauzei
Citează această cauză
2ra-362/22 — constatarea retinerii ilicite a copilului de catre mama sa pe teritoriul Republicii Moldova si dispunerea înapoierii imediate a copilului în tara de resedinta România cu însotirea acestuia de catre tatăl său (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-362/22

2-19081063-01-2ra-04042022

27 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând cererea depusă de Dima Gigel-Doru cu privire la accelerarea procedurii

de examinare a declarației de abținere a judecătorului raportor și formării completului de

judecată pentru examinarea admisibilității recursului depus de Gigel-Doru Dima,

reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Gigel-Doru Dima

împotriva Nataliei Dima, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova cu privire la constatarea reținerii ilicite a copilului de către

mama sa pe teritoriul Republicii Moldova și dispunerea înapoierii imediate a copilului în

țara de reședință România cu însoțirea acestuia de către tatăl său,

c o n s t a t ă:

La 04 martie 2019, Gigel-Doru Dima a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Nataliei Dima, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției

Sociale al Republicii Moldova cu privire la constatarea reținerii ilicite a copilului de către

mama sa pe teritoriul Republicii Moldova și dispunerea înapoierii imediate a copilului în

țara sa de reședință obișnuită România, cu însoțirea acestuia de către tatăl său.

Prin hotărârea din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a

fost respinsă, ca neîntemeiată.

Prin decizia din 20 mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus

de Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, și menținută hotărârea din 08

iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 02 iunie 2021 a Curții Supreme de Justiție, a fost admis recursul

depus de Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, și casată decizia din 20

mai 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu restituirea cauzei spre rejudecare la Curtea de

Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Prin decizia din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

depus de Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, și menținută hotărârea

din 08 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La 25 februarie 2022 Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, a depus

recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei

1

din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 08 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri noi, prin care acțiunea

să fie admisă integral.

La 19 mai 2022, prin intermediul poștei electronice, Gigel-Doru Dima a depus o

cerere cu privire la accelerarea procedurii de examinare a declarației de abținere a

judecătorului raportor și soluționarea necesității formării completului de judecată pentru

examinarea admisibilității recursului depus de Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul

Igor Coban, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

În motivarea cererii a invocat că, potrivit informației plasate pe portalul instanțelor

de judecată, la rezultatul ședinței de judecată din 20 aprilie 2022, este indicat: „amânată

examinarea admisibilității recursului pentru o dată nedeterminată, în legătură cu

declarația de abținere a judecătorului raportor”.

A menționat că, din 20 aprilie 2022 până la 19 mai 2022 pe portalul instanțelor de

judecată nu a fost publicată nicio informație cu privire la cauza nr.2ra-362/22, din care

considerent a dedus că, cererea de abținere înaintată de judecătorul raport pe caz încă nu

a fost soluționată.

A evidențiat că, având în vedere că, cererea care a declanșat examinarea prezentei

cauze în recurs a fost depusă la 25 februarie 2022, iar cauza se află pe rolul instanțelor de

judecată din 2019, iar, astfel de cauze, care derivă din încălcarea Convenției de la Haga

din 1980 asupra aspectelor civile ale răpirii internaționale de copii, urmează a fi

examinate cu celeritate.

În susținerea cererii de accelerare menționată a invocat prevederile art.192 alin.(11),

(2) din Codul de procedură civilă.

Potrivit fișei de repartizare a dosarului, prin intermediul Programului Integrat de

Gestionare a Dosarelor, la 23 mai 2022 cererea de accelerare depusă de Gigel-Doru Dima

a fost repartizată în mod aleatoriu spre examinare judecătorului Curții Supreme de Justiție

- Aliona Miron (f.d.107, vol.IV).

Examinând cererea cu privire la accelerarea procedurii de examinare a declarației de

abținere a judecătorului raportor și formare a completului de judecată pentru examinarea

admisibilității cererii de recurs, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție consideră că aceasta urmează a fi admisă din următoarele

considerente.

În conformitate cu art.192 alin.(1) din Codul de procedură civilă, cauzele civile se

judecă în primă instanță în termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului

rezonabil sunt: complexitatea cauzei, comportamentul participanților la proces, conduita

instanței judecătorești și a autorităților relevante, importanța procesului pentru cel

interesat. Respectarea termenului rezonabil de judecare a cauzei se asigură de către

instanță.

Potrivit alin.(11) al normei enunțate, în situația în care, la judecarea unei cauze

concrete, există pericolul de încălcare a termenului rezonabil, participanții la proces pot

adresa instanței care examinează cauza în fond o cerere privind accelerarea procedurii de

judecare a cauzei. Examinarea cererii se face în absența părților, în termen de 5 zile

lucrătoare, de către un alt judecător sau de un alt complet de judecată decât cel care

examinează cauza.

2

Totodată, alin.(12) al aceluiași articol stipulează că, instanța decide asupra cererii de

la alin.(11) printr-o încheiere motivată, prin care fie obligă instanța care judecă cauza în

fond să întreprindă un act procesual, stabilind, după caz, un anumit termen pentru

accelerarea procedurii, fie respinge cererea. Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că, la 25 februarie 2022, Gigel-Doru Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, a

depus recurs împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d.29-

43 vol.IV).

Distinct se remarcă că, prin Hotărârea Parlamentului nr.41/2022 din 24 februarie

2022, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul țării, pe o perioadă de 60 de zile,

începând cu 24 februarie 2022.

Totodată, prin dispoziția nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, s-a dispus suspendarea de drept a examinării de către

instanțele de judecată a cauzelor civile, acțiunilor în contenciosul administrativ,

procedurilor de executare a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor de împăcare, în

conformitate cu prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ,

proceselor penale, cauzelor contravenționale și procedurilor de executare silită.

Prin dispoziția nr.20 din 03 martie 2022 a Președintelui interimar al Curții Supreme

de Justiție, s-a dispus că pe perioada stării de urgență, examinarea cauzelor de către

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ și de către Colegiul penal ale

Curții Supreme de Justiție se suspendă de drept, cu excepția celor prevăzute în Dispoziția

nr.5 din 02 martie 2022 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova.

Ședințele de judecată precum și pronunțarea hotărârilor motivate fixate pentru perioada

stării de urgență, care cad sub incidența punctului 1 al prezentei dispoziții, se

contramandează, despre ce publicul larg va fi informat pe pagina web a Curții Supreme

de Justiție.

Ulterior, prin dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova au fost excluse măsurile specifice în domeniul

justiției și s-a abrogat punctul 5 din dispoziția nr.5 din 02 martie 2022, cu modificările

ulterioare, a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, începând cu 04

aprilie 2022.

Iar, prin dispoziția nr.34 din 01 aprilie 2022 „Cu privire la organizarea activității

Curții Supreme de Justiție pe perioada stării de urgență” a Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție, s-a luat act de măsurile de tranziție în domeniul justiției stabilite în

dispoziția nr.13 din 31 martie 2022 a Comisei pentru Situații Excepționale a Republicii

Moldova, începând cu 04 aprilie 2022 și abrogată dispoziția nr.20 din 03 martie 2022 a

Președintelui interimar al Curții Supreme de Justiție.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

menționează că, în rezultatul admiterii abținerii judecătorilor Curții Supreme de Justiție

și repartizării repetate, prin intermediul Programului Integrat de Gestionare a Dosarelor,

cauza dedusă judecății a fost repartizată judecătorului Curții Supreme de Justiție – Nina

Vascan (f.d.128, vol.IV).

Cu titlu de principiu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a amintit, cu referire

la cauza Padovani c. Italiei (26 februarie 1993, par. 27), că este fundamental ca într-o

3

societate democratică, tribunalele să inspire încredere justițiabililor, art.6§1 din

Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, impunând

ca fiecare instanță să fie imparțială.

Imparțialitatea poate fi apreciată sub diverse aspecte, distingându-se un demers

subiectiv, ce tinde a determina ceea ce judecătorul gândește în forul său interior într-o

cauză anume și un demers obiectiv, cu scopul de a cerceta dacă acesta a oferit garanții

suficiente pentru a exclude orice îndoială legitimă în privința sa (cauza Piersack

c. Belgiei).

În acest context, Curtea a remarcat necesitatea existenței unor garanții suficiente în

vederea excluderii oricărei îndoieli legitime în privința imparțialității magistraților, or, în

acest aspect, chiar aparențele pot avea o anumită importanță.

În conformitate cu art.4 din Codul de procedură civilă, sarcinile procedurii civile

constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a cauzelor de apărare a drepturilor

încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor legitime ale persoanelor fizice și

juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice și ale altor persoane care sunt subiecte

ale raporturilor juridice civile, familiale, de muncă și ale altor raporturi juridice, precum

și în apărarea intereselor statului și ale societății, în consolidarea legalități și a ordinii de

drept, în prevenirea cazurilor de încălcare a legii.

În conformitate cu prevederile art.192 din Codul de procedură civilă, cauzele privind

încasarea pensiei de întreținere, apărarea drepturilor și intereselor minorului, repararea

prejudiciului cauzat prin vătămare a integrității corporale sau prin altă vătămare a sănătății

ori prin deces, litigiile de muncă, contestarea actelor normative, a hotărârilor, acțiunilor

sau inacțiunilor autorităților publice, ale altor organe și organizații, ale persoanelor

oficiale și funcționarilor publici se judecă de urgență și în mod prioritar.

În asemenea circumstanțe, în lumina celor constatate raportate la prevederile legale

citate și pentru a evita pericolul încălcării termenului rezonabil de examinare a cauzei

deduse judecății , Colegiul Civil, Comercial și de Contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite cererea cu privire la accelerarea

procedurii de a examinare a admisibilității recursului depus în cadrul cauzei civile

menționate și a stabili data examinării admisibilității recursului depus de Gigel-Doru

Dima, reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către

Dima Gigel-Doru împotriva Nataliei Dima, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății,

Muncii și Protecției Sociale al Republicii Moldova, cu privire la constatarea reținerii

ilicite a copilului de către mama sa pe teritoriul Republicii Moldova și dispunerea

înapoierii imediate a copilului în țara sa de reședință România cu însoțirea acestuia de

către tatăl său, pentru 08 iunie 2022.

Or, cauzele privind apărarea drepturilor și intereselor minorului se judecă de urgență

și în mod prioritar, fapt ce denotă din conținutul art.192 din Codul de procedură civilă

precum și din conținutul Convenției de la Haga din 1980.

Subsecvent, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție remarcă că, potrivit jurisprudenței de referință degajate de Curtea

Europeană a Drepturilor Omului, rezonabilitatea duratei procedurilor trebuie evaluată în

lumina circumstanțelor cauzei, ținând cont de următoarele criterii: complexitatea cauzei,

comportamentul reclamantului și al autorităților relevante și importanța cauzei pentru

4

reclamant (cauza Frydlender contra Franței; hotărârea Marei Camere din 27 iunie

2000).

Ține de notat că, în cazul în care speța implică o complexitate semnificativă, trebuie

menținut „justul echilibru” între exigențele celerității procedurilor judecătorești și

principiul general al bunei administrări ai justiției (cauza Boddaert contra Belgiei, decizi

cu privire la admisibilitate din 12 octombrie 1992).

În acest context, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține prevederile articolului 6§1 al Convenției pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale care prevede că, dreptul oricărei

persoane la judecare în mod echitabil, în mod public și într-un termen rezonabil a cauzei

sale. Calitatea esențială a unei proceduri judiciare o formează accelerarea judecății

fiecărei cauze, accelerare care nu trebuie să afecteze libertatea individuală a părților

implicate în proces, drepturile altor persoane și nici interesele societății, deci o accelerare

compatibilă cu nevoile justiției.

În conformitate cu art.192 CPC, 269-270 Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d i s p u n e :

Se admite cererea depusă de Gigel-Doru Dima cu privire la accelerarea procedurii

de examinare a declarației de abținere a judecătorului raportor și formării completului de

judecată pentru examinarea admisibilității recursului depus de Gigel-Doru Dima,

reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima

Gigel-Doru împotriva Nataliei Dima, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale al Republicii Moldova, cu privire la constatarea reținerii ilicite a

copilului de către mama sa pe teritoriul Republicii Moldova și dispunerea înapoierii

imediate a copilului în țara sa de reședință România cu însoțirea acestuia de către tatăl

său.

Se stabilește data examinării admisibilității recursului depus de Gigel-Doru Dima,

reprezentat de avocatul Igor Coban, împotriva deciziei din 02 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dima

Gigel-Doru împotriva Nataliei Dima, intervenient accesoriu Ministerul Sănătății, Muncii

și Protecției Sociale al Republicii Moldova, cu privire la constatarea reținerii ilicite a

copilului de către mama sa pe teritoriul Republicii Moldova și dispunerea înapoierii

imediate a copilului în țara sa de reședință România cu însoțirea acestuia de către tatăl

său, pentru 08 iunie 2022.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

5

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

3 cauze
Sursă