3ra-190/22 — contestarea actelor administrative

Dosarul nr. 3ra-190/22

2-21062420-01-3ra-18022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. L. Holevițcaia)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

ÎNCHEIERE

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Abed Ali împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

și menținută hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani prin

care a fost admisă acțiunea,

constată:

La 24 aprilie 2021, Abed Ali a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea

actelor administrative.

În susținerea acțiunii a indicat că la data de 15 aprilie 2021 a fost sancționat

contravențional fiind emis un proces-verbal în acest sens.

Astfel, a relatat că din cauza procesului contravențional a urmat exmatricularea

de la studii în cadrul Universității de Stat de Medicină și Farmacie ,,Nicolae

Testemițanu”, în baza ordinului din 16 aprilie 2021.

Iar, ulterior prin decizia nr. 14 din 21 aprilie 2021 de returnare de pe teritoriul

Republicii Moldova și decizia nr. 3 cu privire la revocarea dreptului de ședere

provizorie din data de 21 aprilie 2021, i-a fost revocat dreptul de ședere provizorie,

pentru studii în Republica Moldova ca cetățean al Statului xxxxx, și s-a dispus

returnarea sa de pe teritoriul Republicii Moldova.

A precizat că la moment procesul-verbal cu privire la contravenție este contestat

și așteaptă ședința de judecată.

1

Cu referire la dispozițiile art. 189 alin. (1) Cod administrativ, a opinat că decizia

nr. 14 din 21 aprilie 2021 de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova și decizia

nr. 3 cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie pentru studii din aceiași

dată sînt neîntemeiate și urmează a fi anulate.

Și-a întemeiat pretențiile în baza dispozițiilor art. 17, 20, 39 alin. (2), 40, 141,

147, 189, 191 alin. (1), 206, 209, 211, 214, 224 alin. (1)lit. a) Cod administrativ.

A solicitat admiterea acțiunii, anularea deciziei nr. 14 din 21 aprilie 2021 de

returnare de pe teritoriul Republicii Moldova și a decizia nr. 3 din data de 21 aprilie

2021 cu privire la revocarea dreptului de ședere provizorie.

Prin hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

admisă acțiunea. Au fost anulate actele administrative individuale defavorabile:

decizia nr. 3 din 21 aprilie 2021 de revocare a dreptului de ședere provizorie pentru

studii și decizia de returnare de pe teritoriul Republicii Moldova nr. 14 din

21 aprilie 2021, emise de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova în privința cetățeanului străin Abed Ali.

La 1 iulie 2021, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a

depus apel motivat împotriva hotărârii din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea acesteia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea

unei noi decizii de respingere a acțiunii.

Prin decizia din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne și menținută

hotărârea din 27 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

La 18 noiembrie 2021, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

a depus recurs nemotivat împotriva deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău.

Examinând admisibilitatea recursului depus de Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție îl consideră drept inadmisibil, din următoarele

considerente.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ, Curtea

Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Recursul

se declară inadmisibil în special când motivarea recursului nu a fost depusă sau a fost

depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245 alin. (2).

La rândul său, art. 245 alin. (2) Cod administrativ, reglementează expres că

motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de

la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Potrivit art. 223, Cod administrativ, hotărârile și alte acte de dispoziție prin care

se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și citațiile se notifică participanților

la proces conform art. 96–114.

În conformitate cu art. 97 din Codul administrativ, notificarea este comunicarea,

dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma stabilită de prezentul cod.

Notificarea se face în cazurile prevăzute de lege sau prin dispoziția autorității publice.

Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de notificare: a) notificare prin

2

act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă cu act de notificare; c)

notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Totodată, potrivit art. 109 alin. (1)-(2) din același cod, un înscris poate fi

notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție. Pentru probarea

notificării este suficient avizul de recepție.

Din materialele cauzei rezultă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost

pronunțată la data de 20 octombrie 2021, iar la data de 18 noiembrie 2021, Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 20 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La fel, actele cauzei relevă că copia deciziei motivate din 20 octombrie 2021 a

Curții de Apel a fost notificată Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne la data de 2 februarie 2022, potrivit avizului de recepție (f. d. 131).

Așadar, se va nota că prin Hotărârea Parlamentului nr. 41 din 24 februarie 2022

privind declararea stării de urgență, a fost declarată stare de urgență pe întreg teritoriul

Republicii Moldova pentru o perioadă de 60 de zile.

Potrivit pct. 5.2.1 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei pentru Situații

Excepționale a Republicii Moldova, au fost suspendate de drept examinarea de către

instanțele de judecată a acțiunilor în contencios administrativ, procedurile de executare

a hotărârilor judecătorești și a tranzacțiilor judiciare de împăcare, în conformitate cu

prevederile capitolului VI din cartea a treia a Codului administrativ al Republicii

Moldova nr. 116/2018. Sunt exceptate de la suspendare cauzele privind luarea în

custodie publică a străinilor și de prelungire a duratei acesteia și alte categorii de cauze

stabilite expres prin dispoziții emise de Comisia pentru Situații Excepționale a

Republicii Moldova.

În conformitate cu pct. 5.2.2 al Dispoziției nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispus ca termenele de

exercitare a căilor de atac în procedurile de contencios administrativ care se suspendă

de drept, aflate în curs la data intrării în vigoare a prezentei dispoziții, se întrerup,

urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data încetării stării de urgență.

Ulterior, prin pct. 2 al Dispoziției nr. 13 din 31 martie 2022 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a Republicii Moldova, a fost dispusă stabilirea măsurilor de

tranziție în domeniul justiției, începând cu data de 4 aprilie 2022.

Iar potrivit pct. 2.1 al Dispoziției nominalizate, termenele de exercitare a căilor

de atac în cauzele civile, penale și de contencios administrativ care au fost întrerupte

potrivit prevederilor punctului 5 din Dispoziția nr. 5 din 2 martie 2022 a Comisiei

pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova, se substituie cu termene noi, de

aceeași durată, care încep a curge de la data prevăzută la pct. 2.

Distinct de aceste constatări, se atestă că, deși termenul de declarare a recursului

urma să curgă din 3 februarie 2022, ziua imediat următoare datei recepționării deciziei

contestate și urma să expire la 4 martie 2022, instanța de recurs va nota că termenul de

exercitare a căilor de atac a fost întrerupt în perioada 2 martie 2022 – 3 aprilie 2022.

Respectiv, având în vedere circumstanțele sus-menționate, ultima zi de

depunere a recursului motivat pentru recurentul Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne a fost data de 6 aprilie 2022, ținând cont atât de data notificării

deciziei motivate a instanței de apel, cât și perioada de întrerupere a termenelor de

contestare.

3

Cu toate acestea, în pofida obligațiilor sale procesuale, recurentul Biroul

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nu au depus motivarea recursului,

motiv pentru care survin consecințele art. 246 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ

– recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea recursului nu a fost

depusă.

Or, în recurs nu este suficientă simpla expunere a dezacordului cu soluția

instanței judecătorești, ci este necesară motivarea cu indicarea temeiurilor de

ilegalitate pe care se întemeiază calea de atac, precum și dezvoltarea lor. Motivarea

recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție

pronunțat, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,

instanța a pronunțat o decizie neîntemeiată. Condiția legală a dezvoltării motivelor de

recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței ierarhice inferioare,

cu expunerea argumentată a criticilor în fapt și în drept.

Completul consideră că recurentul Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne fiind interesat în soarta soluționării prezentului litigiu, urma să

întreprindă măsurile necesare de a-și proteja dreptul de acces la instanță prin depunerea

motivării recursului, în caz contrar intervenind cu titlu de sancțiune procedurală,

declararea recursului inadmisibil în temeiul articolului 246 alin. (2) lit. e) Cod

administrativ.

În acest sens este relevantă și jurisprudența CtEDO în care Înalta Curte a reiterat

că, ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protecția drepturilor

sale de acces la justiție (Van Harn împotriva Germaniei).

Pentru motivele expuse și având în vedere că recurentul nu a depus motivarea

recursului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de

Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 alin. (1) și (2) lit. e) Cod administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

4