3ra-205/21 — contestarea actului administrativ

Dosarul nr.3ra-205/21 prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud:G. Ciobanu) instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun) D E C I Z I E 12 mai 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componentă: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan examinând recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Shalabi Samer împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ, împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost casată hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o nouă decizie, c o n s t a t ă : La data de 16 iunie 2020 Shalabi Samer a depus cerere de chemare în judecată împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 s-a dispus de a-l declara pe cetățeanul Statului Israel, student al anului V, facultatea Medicină Generală nr. 2, a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Shalabi Samer, născut la xxxxx, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă pe 5 ani, cu îndepărtarea sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova.

Ca temei pentru emiterea deciziei respective, Biroul de Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a reținut că organul de urmărire penală al Procuraturii pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale instrumentează cauza penală nr. xxxxx, pornită la 29 ianuarie 2019, în baza semnelor calificative prevăzute de art. 217¹ alin. (4) lit. b), d) 1 Cod penal, în cadrul căreia Shalabi Samer deține calitate procesuală pe faptul circulației ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Consideră că decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne urmează să se bazeze pe probe pertinente și concludente, însă, după cum rezultă din conținutul acesteia, decizia a fost adoptată arbitrar, nemotivat și fără a se baza pe materialele și probatoriul, care au fost examinate de către procuror.

Astfel, a indicat că în pofida faptului că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale la 05 februarie 2020 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Shalabi Samer, în cauza penală nr. xxxxx, bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 217¹ alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, pe motiv că acțiunile sale nu întrunesc elementele infracțiunii, totuși, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a inclus ca temei pentru pronunțarea deciziei faptul consumului drogurilor, cu toate că în ordonanța organului de urmărire penală nu se regăsește astfel de bănuială rezonabilă sau învinuire incriminată de către organul de urmărire penală.

A menționat reclamantul că din textul ordonanței procurorului rezultă că, organul de urmărire penală a dispus și a efectuat măsuri speciale de investigație pentru stabilirea persoanelor vinovate. În cadrul urmăririi penale nu au fost administrate careva probe, ce ar confirma faptul că bănuitul Shalabi Samer a cunoscut despre favorizarea și transportarea drogurilor în proporții deosebit de mari de către alte persoane. Astfel, organul de urmărire penală a conchis că nu au fost administrate careva probe că bănuitul a comis careva acțiuni, care întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217¹ Cod penal și ca rezultat s-a stabilit lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui Shalabi Samer și din aceste considerente, organul de urmărire penală a dispus scoaterea de sub urmărire penală a acestuia.

A indicat că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, dispunând de ordonanța procurorului din 05 februarie 2020, intenționat a dat o interpretare greșită faptelor, care nu s-au constatat de către organul de urmărire penală și la 28 mai 2020 a emis decizia nr. 10 care, în opinia reclamantului, nu este bazată pe un act procesual, emis de către organul de urmărire penală și necătând la faptul că lui Shalabi Samer nu i-a fost înaintată învinuirea. Reclamantul a considerat că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne arbitrar, în lipsa cărorva probe și având ca reper ordonanța organului de urmărire penală din 05 februarie 2020, prin care cu certitudine este constatat că în acțiunile lui Shalabi Samer lipsesc elementele unei infracțiuni, a emis o decizie ilegală care urmează a fi anulată.

A mai indicat că decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, nu i-a fost adusă la cunoștință în modul stabilit de lege. A solicitat anularea deciziei Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă. Prin hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea depusă de Shalabi Samer a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată. La 13 iulie 2020 Shalabi Samer, reprezentat de avocatul Ion Bosîi, a depus apel împotriva hotărârii din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 20 iulie 2020 a depus motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

2 Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin care s-a anulat decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă. La data de 23 decembrie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău. La 15 ianuarie 2021 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus motivarea recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe (f.d.195-197).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând- o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei, probele fiind apreciate eronat. A invocat că art. 55 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, nicidecum nu stipulează că la dispunerea măsurii declarării străinului persoană indezirabilă, urmează să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel fiind eronat interpretată norma de drept respectivă.

A indicat recurentul că acest fapt, la care se face trimitere de către instanța de apel, poate fi invocat prin prisma art. 62 din aceeași Lege, în care se prevede că în privința străinului care a săvârșit o contravenție sau o infracțiune pe teritoriul Republicii Moldova poate fi dispusă măsura expulzării, în condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul contravențional. Însă, în actul administrativ contestat nu se regăsesc anumite date sau indicii, în vederea atragerii la răspundere contravențională a lui Shalabi Samer. Astfel, în opinia recurentului, instanța de apel a apreciat eronat procedura de declarare a străinului persoană indezirabilă, prin prisma normelor ce prevede procedura de expulzare a străinilor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 noiembrie 2020, fiind notificată prin poșta electronică recurentului Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne la data de 24 decembrie 2020 (f.d.

181). Astfel, recursul depus la data de 15 ianuarie 2021 de către Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 20 ianuarie 2021, în adresa intimatului Shalabi Samer și reprezentantului acestuia, avocatului Bosîi Ion, a fost expediată copia recursului depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.199). Însă până în prezent intimatul Shalabi Samer și reprezentantul acestuia, avocatul Bosîi Ion, nu și-au valorificat dreptul de a se expune pe marginea recursului depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

3 Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Republicii Moldova a fost numit pentru examinare în complet din 5 judecători. Conform art. 247 al Codului administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la concluzia de admite recursul și de a casa decizia instanței de apel, cu emiterea unei decizii noi de menținere a hotărârii primei instanțe, din următoarele motive. Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. Potrivit art. 21 alin. (1) al Codului administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor. La fel, potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material. În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva.

Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. În același timp, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor, completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării și aprecierii stării de fapt.

Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces. Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și confirmată de părți. Din materialele cauzei rezultă că cetățeanul Statului Israel, Shalabi Samer, născut la xxxxx, este titular al permisului de ședere provizorie nr. xxxxx, emis la 16 mai 2018, valabil până la 31 iulie 2021. 4 Conform evidențelor subsistemelor informaționale aflate în gestiunea Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Intern, Shalami Samer este student la anul V, facultatea Medicină Generală nr. 2, a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”.

Conform probelor administrate la dosar, la data de 29 ianuarie 2019, organul de urmărire penală a pornit cauza penală nr. xxxxx în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b), d) Cod Penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari. Se atestă că în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, la 30 octombrie 2019 de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a fost autorizată efectuarea percheziției la domiciliul lui Shalabi Samer, str. xxxxx, fiind ridicate bunuri ce ar avea importanță pentru cauza penală.

În același timp, la 31 octombrie 2019, în urma prelevării probelor biologice s-a constatat faptul că Shalabi Samer a fost testat pozitiv că a consumat droguri (act confirmativ – procesul verbal nr. 6780 a Dispensarului Republican de Narcologie), iar la 04 decembrie 2019 a fost recunoscut în calitate de bănuit pa faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) din Codul Penal. Prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale din 05 februarie 2020, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală în cauza penală nr. xxxxx, a lui Shalabi Samer, născut la xxxxx, bănuit de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) din Codul penal, din motiv, că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

Totodată, s-a stabilit că la 25 mai 2020 la Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost înregistrat raportul nr. 5/1-296, întocmit de către ofițerul superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, urmare a desfășurării acțiunilor speciale de investigații, în cadrul cauzei penale nr. xxxxx, pornite la 29 ianuarie 2019, în baza art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari (f.d.

62). Prin încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020 s-a propus declararea cetățeanului Statului Israel, Shalabi Samer, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă de 5 ani; instituirea consemnului nominal în Sistemul informațional integrat automatizat în domeniul migrației și azilului; afișarea deciziei privind declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă pe o perioadă de 5 ani, la sediul autorității competente pentru străini și pe pagina web oficială a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne; finisarea examinării materialului nr. 5/1-296 din 25 mai 2020 cu transmiterea încheierii și a materialelor acumulate în arhiva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne (f.d.

64-66). Astfel, fiind stabilit că Shalabi Samer prezintă pericol pentru ordinea publică în Republica Moldova, prin decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, cetățeanul 5 Statului Israel, Shalabi Samer a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe un termen de 5 ani (f.d.63). În sensul enunțat, s-a mai constatat că la 04 iunie 2020 Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a expediat în adresa Inspectoratului de Poliție Centru a Direcției de Poliție mun. Chișinău demersul nr. 70/19-4870, întru luarea deciziei în conformitate cu legislația în vigoare pe faptul implicării cetățeanului Statului Israel, Shalabi Samer, în consumul de droguri de tip marihuana.

Ca urmare, prin decizia din 05 iunie 2020 a Inspectoratului General de Poliție de frontieră, Direcția regională Vest, Shalabi Samer a fost informat referitor la faptul că îi este refuzată intrarea în țară în temeiul art. 8 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, pe motivul că este instituit un consemn la frontieră de nepermitere a intrării în Republica Moldova. Ulterior, la 18 iunie 2020 de către ofițerul Sectorului de Poliție nr. 5 al Inspectoratului de Poliție Centru, în privința lui Shalabi Samer a fost întocmit procesul- verbal cu privire la contravenție, în baza art. 85 alin. (1) Cod contravențional, cu stabilirea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 60 u.c.

Nefiind de acord cu decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, la data de 16 iunie 2020 Shalabi Samer s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată. Având ca reper ordonanța organului de urmărire penală din 05 februarie 2020, prin care s-a constatat că în acțiunile lui Shalabi Samer lipsesc elementele unei infracțiuni, reclamantul a solicitat anularea deciziei nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, invocând că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne în mod arbitrar, în lipsa cărorva probe, a emis o decizie ilegală, care urmează a fi anulată.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea cauzei, a respins acțiunea, invocând că declararea lui Shalabi Samer persoană indezirabilă a fost argumentată și probată într-o manieră plauzibilă, cu identificarea în conduita reclamantului a indiciilor prevăzuți de art. 55 alin. (1) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Judecând apelul depus de către Shalabi Samer, instanța de apel a considerat că hotărârea primei instanțe urmează a fi casată integral, cu emiterea unei noi decizii prin care acțiunea reclamantului Shalabi Samer să fie admisă și să fie anulată decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că motivarea autorității competente pentru străini, pentru justificarea soluției de declarare a lui Shalabi Samer persoană indezirabilă și anume procesul-verbal nr. 6780 a Dispensarului Republican de Narcologie din 31 octombrie 2019, este neîntemeiată și are un caracter incert. De asemenea, instanța de apel a menționat că la 18 iunie 2020 de către ofițerul Sectorului de Poliție nr. 5 al Inspectoratului de Poliție Centru, în privința lui Shalabi Samer a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, în baza art. 85 alin. (1) Cod contravențional, cu stabilirea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 60 u.c. În acest sens, instanța de apel a indicat că procesul-verbal cu privire la contravenție din 18 iunie 2020 a fost contestat în instanța de judecată de către Shalabi Samer, la moment nefiind adoptată o soluție judecătorească pe marginea contestației respective.

6 Astfel, instanța de apel a concluzionat că decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020, emisă în privința lui Shalabi Samer este ilegală și nemotivată, aceasta urmând a fi anulată. Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că la data emiterii deciziei contestate – 28 mai 2020, în privința lui Shalabi Samer nu era întocmit proces-verbal cu privire la contravenție pentru consumul ilegal de droguri, situație ce denotă că autoritatea competentă pentru străini nu putea să-și aroge competențe specifice unui organ de constatare, în sensul, că autoritatea nu putea să constate că apelantul-reclamant a comis o contravenție. Or, potrivit Codului contravențional, competența de constatare și sancționare a faptei ilicite – consumul ilegal de droguri, revine agentului constatator din cadrul Inspectoratului de Poliție.

Curtea de Apel a reținut că procesul-verbal cu privire la contravenție, întocmit în baza art. 85 alin. (1) Cod contravențional în privința lui Shalabi Samer, a fost emis la 18 iunie 2020, adică, după emiterea deciziei de declarare a străinului persoană indezirabilă, iar la moment, decizia agentului constatator nu este definitivă, fiind obiect de examinare în cadrul unui alt proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept material, stabilind greșit starea de fapt în prezenta cauză, pe când concluzia primei instanțe privind respingerea acțiunii fiind justă, având la bază cumulul probelor administrate, în coraport cu normele legale ce guvernează raportul juridic litigios. În conformitate cu art. 841 alin. (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, pe timpul aflării sau șederii în Republica Moldova, străinii sunt obligați să respecte legislația Republicii Moldova și să se supună, în condițiile legii, controlului organelor abilitate.

În conformitate cu art. 847 alin. (4) din aceeași Lege, străinii admiși la studii în instituții de învățămînt au drepturi și îndatoriri în conformitate cu legislația în vigoare și cu regulile stabilite de aceste instituții. Conform art. 55 alin. (1) – (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, declararea străinului persoană indezirabilă este o măsură asigurătorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori în a cărui privință există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune de autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea unor alte autorități cu competențe în domeniul ordinii publice și al securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor indicate la alin.(1). Autoritatea competentă pentru străini emite o decizie motivată privind declararea străinului persoană indezirabilă după ce s-a constatat că este ca atare. Atunci când decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe rațiune de securitate națională, în decizie nu vor fi menționate motivele care stau la baza ei.

Colegiul remarcă că ordinea publică constituie componentă a ordinii de drept care exprimă starea de funcționare eficace a instituțiilor statului de drept, de respectare a drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private, 7 asigurată prin ansamblul necesar de reglementări juridice, norme comportamentale, valori sociale și instituții specifice, inclusiv pentru restabilirea echilibrelor perturbate. Astfel, reieșind din dispozițiile Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, care reglementează intrarea, aflarea și ieșirea străinilor pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, încălcarea ordinii publice constituie temei pentru declararea străinului persoană indezirabilă, sancțiune ce se aplică prin decizie de către autoritatea competentă pentru străini.

În continuarea ideii, Colegiul indică că în conformitate cu pct. 46 din Regulamentul cu privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011, împotriva străinului care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională ori ordinea publică, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie motivată de declarare a persoanei indezirabile. Decizia de declarare a străinului persoană indezirabilă se va dispune de către autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea altor autorități cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice, fapt prevăzut de pct. 47 din Regulamentul menționat.

În pct. 47¹ din același Regulament se indică că înainte de a emite decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă, ofițerul de caz va lua în considerare următoarele: 1) aplicarea corectă a legislației; 2) străinul nu cade sub incidența art.60 alin.(1) lit.d) din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova. Conform pct. 47² și 47³ din Regulamentul enunțat, ofițerul de caz analizează situația străinului și decide dacă acesta poate sau nu să fie îndepărtat. În cazul în care străinul poate fi îndepărtat, ofițerul de caz întocmește raportul (încheierea), motivat în drept și în fapt, cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, care se aprobă de către conducerea autorității competente pentru străini.

Din pct. 474 al aceluiași Regulament rezultă că, după întocmirea raportului (încheierii) cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, autoritatea competentă pentru străini emite decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă, care se aprobă de către conducerea autorității competente pentru străini. Raportând prevederile legale menționate la circumstanțele speței, Colegiul remarcă că condițiile prevăzute de lege au fost materializate până la emiterea deciziei prin care Shalabi Samer a fost declarat persoană indezirabilă.

În acest sens, Colegiul menționează că la data de 25 mai 2020 la Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost înregistrat raportul nr. 5/1-296, întocmit de către ofițerul superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, urmare a desfășurării acțiunilor speciale de investigații, în cadrul cauzei penale nr. xxxxx, pornite la 29 ianuarie 2019, în baza art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Totodată, după examinarea materialului înregistrat cu nr. 5/1-296 din 25 mai 2020, prin încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020 s-a propus declararea cetățeanului Statului Israel, Shalabi Samer, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă 8 de 5 ani; instituirea consemnului nominal în Sistemul informațional integrat automatizat în domeniul migrației și azilului; afișarea deciziei privind declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă pe o perioadă de 5 ani, la sediul autorității competente pentru străini și pe pagina web oficială a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne; finisarea examinării materialului nr. 5/1-296 din 25 mai 2020 cu transmiterea încheierii și a materialelor acumulate în arhiva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

După cum rezultă din încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020, în cadrul acțiunilor procesuale penale efectuate, au fost administrate probe ce confirmă faptul că Shalabi Samer întrebuința substanțe narcotice sub formă de marihuană. De asemenea, în încheierea specificată este indicat că după efectuarea perchezițiilor pe adresa din mun.

xxxxx Shalabi Samer a fost testat pozitiv pe faptul consumului de droguri, la Dispensarul Republican de Narcologie; actul confirmativ – procesul-verbal nr. 6780 din 31 octombrie 2019. Mai mult, conform ordonanței din 05 februarie 2020 a procurorului delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în care, la 04 decembrie 2019 fiind recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală xxxxx, însuși Shalabi Samer a recunoscut că este consumator de droguri de tip marihuana, de aproximativ de 10 ani, dat fiind faptul că în Statul Israel consumul de droguri de tip marihuana nu este interzis. Iar, obiectele ridicate în cadrul percheziției din 31 octombrie 2019, le folosea pentru a mărunți marihuana și pentru a o consuma prin fumare (f.d.

21). Aici, Colegiul notează că conform art. 85 Cod contravențional al Republicii Moldova, procurarea, ori păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare a drogurilor și a analogilor acestora în cantități mici, precum și consumul de droguri fără prescripția medicului, constituie contravenție și se sancționează cu amendă sau cu muncă neremunerată în folosul comunității. Or, noțiunea de contravenție semnifică situația abaterii de la o lege, cu un anumit grad de pericol social, care este sancționată prin lege. Este de menționat și faptul că Shalabi Samer a fost exmatriculat din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, fapt confirmat prin Ordinul de exmatriculare nr. 64 st/str din 11 iunie 2020, în temeiul nerespectării legislației Republicii Moldova și pentru neîndeplinirea planului de studii.

În aceste circumstanțe, Colegiul apreciază elocvente situației considerările Biroului Migrației și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, că prezența pe teritoriul țării a străinului Shalabi Samer reprezintă un risc pentru ordinea publică, cu necesitatea stabilirii unei măsuri care, într-o societate democratică, este necesară pentru siguranța publică, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejării sănătății sau a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altor persoane. Reieșind din cele menționate, Colegiul consideră că prima instanță just a concluzionat că cele menționate fac dovada faptului că în conduita reclamantului Shalabi Samer au fost identificate indicii temeinice că acesta intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică, circumstanță ce cade sub incidența art. 55 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Or, după cum s-a menționat, în privința acestuia s-au efectuat acțiuni de urmărire penală pe faptul circulației ilegale a drogurilor, fiind testat pozitiv la consumul de droguri, iar drept urmare a fost emisă decizia privind declararea persoanei indezirabile, bazată pe rațiuni de securitate a ordinii publice. 9 Colegiul consideră că însumate, acestea pot fi calificate ca activități care pun în pericol valorile laice și democratice ale țării, precum și ocrotirea sănătății omului și asigurarea securității sociale. Iar, declararea lui Shalabi Samer persoană indezirabilă urmărește doar un singur scop legitim și anume apărarea siguranței și ordinii publice, prevenirea faptelor penale, necesare într-o societate democratică.

În atare condiții, se explică necesitatea dispunerii la 28 mai 2020, în conformitate cu art. 55 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, în privința lui Shalabi Samer a măsurii asiguratorii de autoritate – declararea străinului persoană indezirabilă în Republica Moldova pe un termen de 5 ani, în condițiile în care s-a constatat cu certitudine că în acțiunile și comportamentul acestuia există indicii temeinice prin care se atestă intenția de atentare la ordinea publică. Astfel, declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă se justifică printr-o nevoie socială imperioasă și este proporțională cu scopul legitim urmărit, reieșind din gravitatea faptului invocat și de valorile sociale care sunt puse în pericol.

Asigurarea ordinii publice reprezintă o cerință esențială a stabilității interne care garantează asigurarea condițiilor corespunzătoare edificării unui stat de drept. Cu alte cuvinte, asigurarea ordinii publice reprezintă o necesitate socială, realizată prin activități specifice de organe speciale - forțele de ordine publică, ce reprezintă autorități deținând competențe și atribuții în materie de ordine publică și cărora, prin lege și prin alte acte normative, li se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliție a statului întru realizarea în concret a atributului de apărare a valorilor de securitate pe linia prevenirii și combaterii amenințărilor la adresa ordinii publice.

Iar, împotriva străinului care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională ori ordinea publică, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie motivată de declarare a străinului persoană indezirabilă.

Este de menționat că decizia de declarare a străinului persoană indezirabilă se va dispune de către autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea altor autorități cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol ordinea publică, fapt stipulat în pct. 46 din Regulamentul cu privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011. Reieșind din cele menționate, instanța de recurs apreciază ca fiind justă hotărârea primei instanțe privind temeinicia emiterii deciziei nr. 10 din 27 mai 2020 a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne privind declararea lui Shalabi Samer persoană indezirabilă, în condițiile în care s-a constatat cu certitudine că în acțiunile și comportamentul acestuia există indicii temeinice prin care se atestă intenția de atentare la ordinea publică, prin ce se explică necesitatea aplicării măsurii dispuse.

Totodată, Colegiul consideră că reclamantul a interpretat eronat prevederile art. 50 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, cu referire la faptul că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne i-ar fi lezat dreptul acestuia prin neaducerea la cunoștință a deciziei de revocare/anulare a dreptului de ședere. Colegiul atenționează că conform art. 50 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, decizia privind revocarea dreptului de ședere se 10 aduce în scris la cunoștință străinului care se află pe teritoriul Republicii Moldova de către autoritatea competentă pentru străini, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.

Conform art. 53 din Legea menționată, dacă străinul nu este prezent, comunicarea se face: a) prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al său de trai; b) prin afișare la sediul autorității competente pentru străini, în cazul în care nu se cunoaște adresa la care locuiește străinul. Întru susținerea faptului reflectat, instanța de recurs menționează că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a luat în vedere toate căile posibile de notificare lui Shalabi Samer a deciziei privind declararea acestuia persoană indezirabilă. Astfel, s-a stabilit că deoarece Shalabi Samer se afla în afara teritoriului Republicii Moldova, la 29 mai 2020 decizia a fost afișată la sediul Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

Totodată, fiind verificată adresa de domiciliu a străinului Shalabi Samer în mun. Chișinău, acesta nu a putut fi găsit întru aducerea la cunoștință și înmânării deciziei privind declararea sa persoană indezirabilă. Iar, în urma verificării efectuate prin intermediul Sistemului informațional integrat al Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, s-a stabilit că Shalabi Samer, are înregistrări referitor la traversarea frontierei de stat, pe direcția „ieșire” la data de 18 martie 2020 prin PTF Aeroportul Internațional Chișinău (f.d. 71). În sensul enunțat, Colegiul mai menționează că la 11 iunie 2020 Shalabi Samer a fost notificat prin scrisoarea Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 5/1- 2667, la adresa declarată de acesta ca loc de trai, situată în mun.

xxxxx (f.d 70), însă nu există confirmare că scrisoarea a fost recepționată de către destinatar. În concluzie, verificând legalitatea deciziei nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond corect a ajuns la concluzia că acesta a fost emis în corespundere cu normele ce prevăd procedura declarării străinului persoană indezirabilă, nefiind constatate temeiuri de a anula actul administrativ contestat. Instanța fond a apreciat corect argumentele și probele participanților la proces, legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe fiind evidentă și urmează a fi menținută.

Totodată, având în vedere dispozițiile normelor citate supra, instanța de recurs constată netemeinicia concluziei instanței de apel, care eronat a aplicat și interpretat normele de drept material și a dat o apreciere greșită situației de fapt. În acest context, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de apel, care indică în motivarea soluției în favoarea anulării actului administrativ contestat, precum că în cazul în care se pretinde că Shalabi Samer prezintă pericol pentru ordinea publică, autoritatea competentă pentru străini, la data emiterii deciziei de declarare a străinului persoană indezirabilă, urma să dețină o hotărâre judecătorească irevocabilă care să confirme vinovăția lui Shalabi Samer în consumul ilegal de substanțe narcotice.

La acest capitol, Colegiul menționează că existența unei hotărâri judecătorești irevocabile ar fi obligatorie la aplicarea măsurii de expulzare a străinului, procedură prevăzută de Capitolul VII al Regulamentului cu privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011, ceea ce este diferită de procedura de declarare a străinului persoană indezirabilă, prevăzută de Capitolul VI din același Regulament, unde condiția esențială pentru declararea persoanei indezirabile presupune existența indiciilor temeinice că străinul ar intenționa să desfășoare activități de 11 natură să pună în pericol ordinea publică, fiind necesară existența raportului (încheierii) întocmit de o autoritate competentă.

În speță, decizia de declarare a lui Shalabi Samer persoană indezirabilă a fost dispusă de autoritatea competentă - Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, din oficiu, la propunerea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, expusă prin raportul din 25 mai 2020 și încheierea din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă, în condițiile în care s-au stabilit cu certitudine indicii temeinice că acesta desfășoară activități de natură ce ar putea pune în pericol ordinea publică. De asemenea, este de menționat că nici art. 55 din Legea privind regimul străinilor în Republica Moldova, ce prevede măsura declarării persoanei indezirabile, nu stipulează că la dispunerea măsurii declarării străinului persoană indezirabilă, urmează să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă.

Acest fapt poate fi invocat prin prisma art. 62 din aceeași Lege, care prevede măsura expulzării străinului în Condițiile prevăzute de Codul penal și de Codul contravențional. Nu pot fi reținute nici concluziile instanței de apel, precum că prin emiterea la 28 mai 2020 a deciziei de declarare a lui Shalabi Samer persoană indezirabilă, în lipsa unui proces- verbal cu privire la contravenție pentru consumul ilegal de droguri, autoritatea competentă pentru străini și-a delegat competențe specifice unui organ de constatare, or, potrivit Codului contravențional, competența de constatare și sancționare a faptei ilicite – consumul ilegal de droguri, revine agentului constatator din cadrul Inspectoratului de poliție.

În acest sens, Colegiul remarcă că prin actul administrativ contestat străinul Shalabi Samer nu a fost sancționat contravențional, dispunerea măsurii de declarare a acestuia ca persoană indezirabilă, fiind îndreptată anume întru prevenirea și combaterea amenințărilor în adresa ordinii publice. În astfel de împrejurări, Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia primei instanțe prin care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Shalabi Samer privind anularea deciziei Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o decizie nouă prin care a menține hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În cele din urmă, Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, 12 d e c i d e : Se admite recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Shalabi Samer împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Maria Ghervas Victor Burduh Iurie Bejenaru Nina Vascan 13