3ra-205/21 — contestarea actului administrativ

3ra-205/21 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr.3ra-205/21

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud:G. Ciobanu)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud:V. Clima, G. Dașchevici, M. Guzun)

D E C I Z I E

12 mai 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componentă:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Shalabi Samer împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne al

Republicii Moldova cu privire la contestarea actului administrativ,

împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

casată hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și a fost emisă o

nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 16 iunie 2020 Shalabi Samer a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne cu privire la

contestarea actului administrativ.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că prin decizia Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 s-a dispus de a-l declara pe

cetățeanul Statului Israel, student al anului V, facultatea Medicină Generală nr. 2, a

Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, Shalabi Samer, născut la

xxxxx, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova pe o perioadă pe 5 ani, cu

îndepărtarea sub escortă de pe teritoriul Republicii Moldova.

Ca temei pentru emiterea deciziei respective, Biroul de Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne a reținut că organul de urmărire penală al Procuraturii pentru Combaterea

Criminalității Organizate și Cauze Speciale instrumentează cauza penală nr. xxxxx, pornită

la 29 ianuarie 2019, în baza semnelor calificative prevăzute de art. 217¹ alin. (4) lit. b), d)

1

Cod penal, în cadrul căreia Shalabi Samer deține calitate procesuală pe faptul circulației

ilegale a drogurilor în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea,

distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri săvârșite în scop de înstrăinare de către un

grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Consideră că decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

urmează să se bazeze pe probe pertinente și concludente, însă, după cum rezultă din

conținutul acesteia, decizia a fost adoptată arbitrar, nemotivat și fără a se baza pe

materialele și probatoriul, care au fost examinate de către procuror. Astfel, a indicat că în

pofida faptului că Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze

Speciale la 05 februarie 2020 a dispus scoaterea de sub urmărire penală a lui Shalabi Samer,

în cauza penală nr. xxxxx, bănuit în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art.

217¹ alin. (4) lit. b) și d) Cod penal, pe motiv că acțiunile sale nu întrunesc elementele

infracțiunii, totuși, Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a inclus ca

temei pentru pronunțarea deciziei faptul consumului drogurilor, cu toate că în ordonanța

organului de urmărire penală nu se regăsește astfel de bănuială rezonabilă sau învinuire

incriminată de către organul de urmărire penală.

A menționat reclamantul că din textul ordonanței procurorului rezultă că, organul de

urmărire penală a dispus și a efectuat măsuri speciale de investigație pentru stabilirea

persoanelor vinovate. În cadrul urmăririi penale nu au fost administrate careva probe, ce ar

confirma faptul că bănuitul Shalabi Samer a cunoscut despre favorizarea și transportarea

drogurilor în proporții deosebit de mari de către alte persoane. Astfel, organul de urmărire

penală a conchis că nu au fost administrate careva probe că bănuitul a comis careva acțiuni,

care întrunesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 217¹ Cod penal și ca rezultat s-a

stabilit lipsa elementelor infracțiunii în acțiunile lui Shalabi Samer și din aceste

considerente, organul de urmărire penală a dispus scoaterea de sub urmărire penală a

acestuia.

A indicat că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, dispunând de

ordonanța procurorului din 05 februarie 2020, intenționat a dat o interpretare greșită

faptelor, care nu s-au constatat de către organul de urmărire penală și la 28 mai 2020 a emis

decizia nr. 10 care, în opinia reclamantului, nu este bazată pe un act procesual, emis de către

organul de urmărire penală și necătând la faptul că lui Shalabi Samer nu i-a fost înaintată

învinuirea.

Reclamantul a considerat că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

arbitrar, în lipsa cărorva probe și având ca reper ordonanța organului de urmărire penală din

05 februarie 2020, prin care cu certitudine este constatat că în acțiunile lui Shalabi Samer

lipsesc elementele unei infracțiuni, a emis o decizie ilegală care urmează a fi anulată.

A mai indicat că decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr.

10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, nu i-a fost

adusă la cunoștință în modul stabilit de lege.

A solicitat anularea deciziei Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.

Prin hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, acțiunea

depusă de Shalabi Samer a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

La 13 iulie 2020 Shalabi Samer, reprezentat de avocatul Ion Bosîi, a depus apel

împotriva hotărârii din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, iar la 20 iulie

2020 a depus motivarea apelului, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi decizii privind admiterea acțiunii.

2

Prin decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost casată hotărârea

din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă decizie, prin

care s-a anulat decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din

28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.

La data de 23 decembrie 2020 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne a depus recurs împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

La 15 ianuarie 2021 Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a depus

motivarea recursului împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei

instanțe (f.d.195-197).

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-

o ilegală și neîntemeiată, prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept

material și nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea justă a cauzei, probele fiind apreciate eronat.

A invocat că art. 55 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în

Republica Moldova, nicidecum nu stipulează că la dispunerea măsurii declarării străinului

persoană indezirabilă, urmează să existe o hotărâre judecătorească irevocabilă, astfel fiind

eronat interpretată norma de drept respectivă. A indicat recurentul că acest fapt, la care se

face trimitere de către instanța de apel, poate fi invocat prin prisma art. 62 din aceeași Lege,

în care se prevede că în privința străinului care a săvârșit o contravenție sau o infracțiune pe

teritoriul Republicii Moldova poate fi dispusă măsura expulzării, în condițiile prevăzute de

Codul penal și de Codul contravențional. Însă, în actul administrativ contestat nu se

regăsesc anumite date sau indicii, în vederea atragerii la răspundere contravențională a lui

Shalabi Samer. Astfel, în opinia recurentului, instanța de apel a apreciat eronat procedura de

declarare a străinului persoană indezirabilă, prin prisma normelor ce prevede procedura de

expulzare a străinilor.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în

termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un

termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de

30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 25 noiembrie 2020,

fiind notificată prin poșta electronică recurentului Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne la data de 24 decembrie 2020 (f.d. 181).

Astfel, recursul depus la data de 15 ianuarie 2021 de către Biroul Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne împotriva deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, este în termen.

La data de 20 ianuarie 2021, în adresa intimatului Shalabi Samer și reprezentantului

acestuia, avocatului Bosîi Ion, a fost expediată copia recursului depus de Biroul Migrație și

Azil al Ministerului Afacerilor Interne, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.199). Însă până în prezent intimatul Shalabi Samer și reprezentantul acestuia,

avocatul Bosîi Ion, nu și-au valorificat dreptul de a se expune pe marginea recursului depus

de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne.

3

Prin încheierea din 24 februarie 2021 a Curții Supreme de Justiție, recursul depus de

Biroul Migrație și Azil al Republicii Moldova a fost numit pentru examinare în complet din

5 judecători.

Conform art. 247 al Codului administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și

soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de

Justiție poate decide citarea participanților la proces.

La caz, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost

expuse cu suficientă claritate.

Verificând argumentele invocate în recurs, pe baza materialelor din dosar, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a ajuns la

concluzia de admite recursul și de a casa decizia instanței de apel, cu emiterea unei decizii

noi de menținere a hotărârii primei instanțe, din următoarele motive.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea

Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia instanței de apel și

emite o nouă decizie.

Potrivit art. 21 alin. (1) al Codului administrativ, autoritățile publice și instanțele de

judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative.

Totodată, conform art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu. Acestea stabilesc

felul și volumul cercetărilor și nu sînt legate nici de expunerile participanților, nici de

cererile lor de reclamare a probelor.

La fel, potrivit art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a

cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința

existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

În temeiul art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ,

pentru procedura de recurs se aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia,

dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se

aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva.

În același timp, în corespundere cu art. 219 alin. (1) și (2) din Codul administrativ,

instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor

probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de

solicitare a probelor înaintate de participanți. Instanța de judecată depune eforturi pentru

înlăturarea greșelilor de formă, explicarea cererilor neclare, depunerea corectă a cererilor,

completarea datelor incomplete și pentru depunerea tuturor declarațiilor necesare constatării

și aprecierii stării de fapt. Instanța de judecată indică asupra aspectelor de fapt și de drept

ale litigiului care nu au fost discutate de participanții la proces.

Recapitulând esența litigiului în scopul verificării aplicării corecte a dreptului

material și procedural, instanța de recurs reține starea de fapt constatată de instanțe și

confirmată de părți.

Din materialele cauzei rezultă că cetățeanul Statului Israel, Shalabi Samer, născut la

xxxxx, este titular al permisului de ședere provizorie nr. xxxxx, emis la 16 mai 2018,

valabil până la 31 iulie 2021.

4

Conform evidențelor subsistemelor informaționale aflate în gestiunea Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Intern, Shalami Samer este student la anul V,

facultatea Medicină Generală nr. 2, a Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae

Testemițanu”.

Conform probelor administrate la dosar, la data de 29 ianuarie 2019, organul de

urmărire penală a pornit cauza penală nr. xxxxx în baza art. 217¹ alin. (4) lit. b), d) Cod

Penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în

scop de înstrăinare, după indicii: procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte

operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de

către un grup criminal organizat, în proporții deosebit de mari.

Se atestă că în cadrul efectuării acțiunilor de urmărire penală, la 30 octombrie 2019

de către Judecătoria Chișinău, sediul Ciocana a fost autorizată efectuarea percheziției la

domiciliul lui Shalabi Samer, str. xxxxx, fiind ridicate bunuri ce ar avea importanță pentru

cauza penală.

În același timp, la 31 octombrie 2019, în urma prelevării probelor biologice s-a

constatat faptul că Shalabi Samer a fost testat pozitiv că a consumat droguri (act confirmativ

– procesul verbal nr. 6780 a Dispensarului Republican de Narcologie), iar la 04 decembrie

2019 a fost recunoscut în calitate de bănuit pa faptul comiterii infracțiunii prevăzute de art.

42 alin. (2), art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) din Codul Penal.

Prin ordonanța procurorului delegat în Procuratura pentru Combaterea Criminalității

Organizate și Cauze Speciale din 05 februarie 2020, s-a dispus scoaterea de sub urmărire

penală în cauza penală nr. xxxxx, a lui Shalabi Samer, născut la xxxxx, bănuit de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (2), art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) din Codul penal, din

motiv, că acțiunile lui nu întrunesc elementele infracțiunii.

Totodată, s-a stabilit că la 25 mai 2020 la Biroul Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne a fost înregistrat raportul nr. 5/1-296, întocmit de către ofițerul superior

al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, urmare a

desfășurării acțiunilor speciale de investigații, în cadrul cauzei penale nr. xxxxx, pornite la

29 ianuarie 2019, în baza art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe faptul circulației ilegale

a drogurilor, etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii:

procurarea, păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu

analogi ai acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în

proporții deosebit de mari (f.d. 62).

Prin încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020 s-a propus declararea cetățeanului Statului

Israel, Shalabi Samer, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă

de 5 ani; instituirea consemnului nominal în Sistemul informațional integrat automatizat în

domeniul migrației și azilului; afișarea deciziei privind declararea străinului Shalabi Samer

persoană indezirabilă pe o perioadă de 5 ani, la sediul autorității competente pentru străini și

pe pagina web oficială a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne;

finisarea examinării materialului nr. 5/1-296 din 25 mai 2020 cu transmiterea încheierii și a

materialelor acumulate în arhiva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

(f.d. 64-66).

Astfel, fiind stabilit că Shalabi Samer prezintă pericol pentru ordinea publică în

Republica Moldova, prin decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, cetățeanul

5

Statului Israel, Shalabi Samer a fost declarat persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii

Moldova, pe un termen de 5 ani (f.d.63).

În sensul enunțat, s-a mai constatat că la 04 iunie 2020 Procuratura pentru

Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale a expediat în adresa Inspectoratului

de Poliție Centru a Direcției de Poliție mun. Chișinău demersul nr. 70/19-4870, întru luarea

deciziei în conformitate cu legislația în vigoare pe faptul implicării cetățeanului Statului

Israel, Shalabi Samer, în consumul de droguri de tip marihuana.

Ca urmare, prin decizia din 05 iunie 2020 a Inspectoratului General de Poliție de

frontieră, Direcția regională Vest, Shalabi Samer a fost informat referitor la faptul că îi este

refuzată intrarea în țară în temeiul art. 8 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, pe motivul că este instituit un consemn la frontieră de

nepermitere a intrării în Republica Moldova.

Ulterior, la 18 iunie 2020 de către ofițerul Sectorului de Poliție nr. 5 al

Inspectoratului de Poliție Centru, în privința lui Shalabi Samer a fost întocmit procesul-

verbal cu privire la contravenție, în baza art. 85 alin. (1) Cod contravențional, cu stabilirea

sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 60 u.c.

Nefiind de acord cu decizia Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, la

data de 16 iunie 2020 Shalabi Samer s-a adresat cu prezenta cerere de chemare în judecată.

Având ca reper ordonanța organului de urmărire penală din 05 februarie 2020, prin care s-a

constatat că în acțiunile lui Shalabi Samer lipsesc elementele unei infracțiuni, reclamantul a

solicitat anularea deciziei nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la declararea străinului persoană

indezirabilă, invocând că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne în mod

arbitrar, în lipsa cărorva probe, a emis o decizie ilegală, care urmează a fi anulată.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea cauzei, a respins acțiunea, invocând că

declararea lui Shalabi Samer persoană indezirabilă a fost argumentată și probată într-o

manieră plauzibilă, cu identificarea în conduita reclamantului a indiciilor prevăzuți de art.

55 alin. (1) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica

Moldova.

Judecând apelul depus de către Shalabi Samer, instanța de apel a considerat că

hotărârea primei instanțe urmează a fi casată integral, cu emiterea unei noi decizii prin care

acțiunea reclamantului Shalabi Samer să fie admisă și să fie anulată decizia Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la

declararea străinului persoană indezirabilă.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut că motivarea autorității

competente pentru străini, pentru justificarea soluției de declarare a lui Shalabi Samer

persoană indezirabilă și anume procesul-verbal nr. 6780 a Dispensarului Republican de

Narcologie din 31 octombrie 2019, este neîntemeiată și are un caracter incert.

De asemenea, instanța de apel a menționat că la 18 iunie 2020 de către ofițerul

Sectorului de Poliție nr. 5 al Inspectoratului de Poliție Centru, în privința lui Shalabi Samer

a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție, în baza art. 85 alin. (1) Cod

contravențional, cu stabilirea sancțiunii sub formă de amendă în mărime de 60 u.c.

În acest sens, instanța de apel a indicat că procesul-verbal cu privire la contravenție din

18 iunie 2020 a fost contestat în instanța de judecată de către Shalabi Samer, la moment

nefiind adoptată o soluție judecătorească pe marginea contestației respective.

6

Astfel, instanța de apel a concluzionat că decizia Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020, emisă în privința lui Shalabi Samer

este ilegală și nemotivată, aceasta urmând a fi anulată.

Sub acest aspect, instanța de apel a subliniat că la data emiterii deciziei contestate –

28 mai 2020, în privința lui Shalabi Samer nu era întocmit proces-verbal cu privire la

contravenție pentru consumul ilegal de droguri, situație ce denotă că autoritatea competentă

pentru străini nu putea să-și aroge competențe specifice unui organ de constatare, în sensul,

că autoritatea nu putea să constate că apelantul-reclamant a comis o contravenție. Or,

potrivit Codului contravențional, competența de constatare și sancționare a faptei ilicite –

consumul ilegal de droguri, revine agentului constatator din cadrul Inspectoratului de

Poliție.

Curtea de Apel a reținut că procesul-verbal cu privire la contravenție, întocmit în baza

art. 85 alin. (1) Cod contravențional în privința lui Shalabi Samer, a fost emis la 18 iunie

2020, adică, după emiterea deciziei de declarare a străinului persoană indezirabilă, iar la

moment, decizia agentului constatator nu este definitivă, fiind obiect de examinare în cadrul

unui alt proces.

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

consideră concluzia instanței de apel contradictorie circumstanțelor cauzei, fiind rezultată

din interpretarea eronată a normelor de drept material, stabilind greșit starea de fapt în

prezenta cauză, pe când concluzia primei instanțe privind respingerea acțiunii fiind justă,

având la bază cumulul probelor administrate, în coraport cu normele legale ce guvernează

raportul juridic litigios.

În conformitate cu art. 841 alin. (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, pe timpul aflării sau șederii în Republica Moldova, străinii

sunt obligați să respecte legislația Republicii Moldova și să se supună, în condițiile legii,

controlului organelor abilitate.

În conformitate cu art. 847 alin. (4) din aceeași Lege, străinii admiși la studii în

instituții de învățămînt au drepturi și îndatoriri în conformitate cu legislația în vigoare și cu

regulile stabilite de aceste instituții.

Conform art. 55 alin. (1) – (3) din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, declararea străinului persoană indezirabilă este o măsură

asigurătorie de autoritate, dispusă împotriva unui străin care a desfășurat, desfășoară ori în a

cărui privință există indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să

pună în pericol securitatea națională sau ordinea publică.

Măsura prevăzută la alin.(1) se dispune de autoritatea competentă pentru străini din

oficiu sau la propunerea unor alte autorități cu competențe în domeniul ordinii publice și al

securității naționale care dețin date sau indicii temeinice în sensul celor indicate la alin.(1).

Autoritatea competentă pentru străini emite o decizie motivată privind declararea

străinului persoană indezirabilă după ce s-a constatat că este ca atare. Atunci când decizia

privind declararea străinului persoană indezirabilă se întemeiază pe rațiune de securitate

națională, în decizie nu vor fi menționate motivele care stau la baza ei.

Colegiul remarcă că ordinea publică constituie componentă a ordinii de drept care

exprimă starea de funcționare eficace a instituțiilor statului de drept, de respectare a

drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor, a proprietății publice și private,

7

asigurată prin ansamblul necesar de reglementări juridice, norme comportamentale, valori

sociale și instituții specifice, inclusiv pentru restabilirea echilibrelor perturbate.

Astfel, reieșind din dispozițiile Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul

străinilor în Republica Moldova, care reglementează intrarea, aflarea și ieșirea străinilor

pe/de pe teritoriul Republicii Moldova, încălcarea ordinii publice constituie temei pentru

declararea străinului persoană indezirabilă, sancțiune ce se aplică prin decizie de către

autoritatea competentă pentru străini.

În continuarea ideii, Colegiul indică că în conformitate cu pct. 46 din Regulamentul cu

privire la procedurile de returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul

Republicii Moldova, aprobat prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07

iulie 2011, împotriva străinului care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că

intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională ori

ordinea publică, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie motivată de

declarare a persoanei indezirabile.

Decizia de declarare a străinului persoană indezirabilă se va dispune de către

autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea altor autorități cu

competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date sau indicii

temeinice, fapt prevăzut de pct. 47 din Regulamentul menționat.

În pct. 47¹ din același Regulament se indică că înainte de a emite decizia privind

declararea străinului persoană indezirabilă, ofițerul de caz va lua în considerare

următoarele: 1) aplicarea corectă a legislației; 2) străinul nu cade sub incidența art.60

alin.(1) lit.d) din Legea nr.200/2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova.

Conform pct. 47² și 47³ din Regulamentul enunțat, ofițerul de caz analizează situația

străinului și decide dacă acesta poate sau nu să fie îndepărtat. În cazul în care străinul poate

fi îndepărtat, ofițerul de caz întocmește raportul (încheierea), motivat în drept și în fapt, cu

privire la declararea străinului persoană indezirabilă, care se aprobă de către conducerea

autorității competente pentru străini.

Din pct. 474 al aceluiași Regulament rezultă că, după întocmirea raportului (încheierii)

cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă, autoritatea competentă pentru

străini emite decizia privind declararea străinului persoană indezirabilă, care se aprobă de

către conducerea autorității competente pentru străini.

Raportând prevederile legale menționate la circumstanțele speței, Colegiul remarcă

că condițiile prevăzute de lege au fost materializate până la emiterea deciziei prin care

Shalabi Samer a fost declarat persoană indezirabilă. În acest sens, Colegiul menționează că

la data de 25 mai 2020 la Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a fost

înregistrat raportul nr. 5/1-296, întocmit de către ofițerul superior al SIE al CPTS al

Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, urmare a desfășurării acțiunilor

speciale de investigații, în cadrul cauzei penale nr. xxxxx, pornite la 29 ianuarie 2019, în

baza art. 217 ¹ alin. (4) lit. b), d) Cod penal, pe faptul circulației ilegale a drogurilor,

etnobotanicelor sau analogilor acestora în scop de înstrăinare, după indicii: procurarea,

păstrarea, transportarea, distribuirea sau alte operațiuni ilegale cu droguri sau cu analogi ai

acestora, săvârșite în scop de înstrăinare de către un grup criminal organizat, în proporții

deosebit de mari.

Totodată, după examinarea materialului înregistrat cu nr. 5/1-296 din 25 mai 2020,

prin încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020 s-a propus declararea cetățeanului Statului

Israel, Shalabi Samer, persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova, pe o perioadă

8

de 5 ani; instituirea consemnului nominal în Sistemul informațional integrat automatizat în

domeniul migrației și azilului; afișarea deciziei privind declararea străinului Shalabi Samer

persoană indezirabilă pe o perioadă de 5 ani, la sediul autorității competente pentru străini și

pe pagina web oficială a Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne;

finisarea examinării materialului nr. 5/1-296 din 25 mai 2020 cu transmiterea încheierii și a

materialelor acumulate în arhiva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor

Interne.

După cum rezultă din încheierea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne din 28 mai 2020, în cadrul acțiunilor

procesuale penale efectuate, au fost administrate probe ce confirmă faptul că Shalabi Samer

întrebuința substanțe narcotice sub formă de marihuană.

De asemenea, în încheierea specificată este indicat că după efectuarea perchezițiilor pe

adresa din mun. xxxxx Shalabi Samer a fost testat pozitiv pe faptul consumului de droguri,

la Dispensarul Republican de Narcologie; actul confirmativ – procesul-verbal nr. 6780 din

31 octombrie 2019.

Mai mult, conform ordonanței din 05 februarie 2020 a procurorului delegat în

Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale, în care, la 04

decembrie 2019 fiind recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală xxxxx, însuși Shalabi

Samer a recunoscut că este consumator de droguri de tip marihuana, de aproximativ de 10

ani, dat fiind faptul că în Statul Israel consumul de droguri de tip marihuana nu este interzis.

Iar, obiectele ridicate în cadrul percheziției din 31 octombrie 2019, le folosea pentru a

mărunți marihuana și pentru a o consuma prin fumare (f.d. 21).

Aici, Colegiul notează că conform art. 85 Cod contravențional al Republicii Moldova,

procurarea, ori păstrarea ilegală, fără scop de înstrăinare a drogurilor și a analogilor acestora

în cantități mici, precum și consumul de droguri fără prescripția medicului, constituie

contravenție și se sancționează cu amendă sau cu muncă neremunerată în folosul

comunității.

Or, noțiunea de contravenție semnifică situația abaterii de la o lege, cu un anumit grad

de pericol social, care este sancționată prin lege.

Este de menționat și faptul că Shalabi Samer a fost exmatriculat din cadrul

Universității de Medicină și Farmacie „Nicolae Testemițanu”, fapt confirmat prin Ordinul

de exmatriculare nr. 64 st/str din 11 iunie 2020, în temeiul nerespectării legislației

Republicii Moldova și pentru neîndeplinirea planului de studii.

În aceste circumstanțe, Colegiul apreciază elocvente situației considerările Biroului

Migrației și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, că prezența pe teritoriul țării a străinului

Shalabi Samer reprezintă un risc pentru ordinea publică, cu necesitatea stabilirii unei

măsuri care, într-o societate democratică, este necesară pentru siguranța publică, apărarea

ordinii și prevenirea faptelor penale, protejării sănătății sau a moralei, ori protejarea

drepturilor și libertăților altor persoane.

Reieșind din cele menționate, Colegiul consideră că prima instanță just a concluzionat

că cele menționate fac dovada faptului că în conduita reclamantului Shalabi Samer au fost

identificate indicii temeinice că acesta intenționează să desfășoare activități de natură să

pună în pericol ordinea publică, circumstanță ce cade sub incidența art. 55 din Legea

privind regimul străinilor în Republica Moldova. Or, după cum s-a menționat, în privința

acestuia s-au efectuat acțiuni de urmărire penală pe faptul circulației ilegale a drogurilor,

fiind testat pozitiv la consumul de droguri, iar drept urmare a fost emisă decizia privind

declararea persoanei indezirabile, bazată pe rațiuni de securitate a ordinii publice.

9

Colegiul consideră că însumate, acestea pot fi calificate ca activități care pun în pericol

valorile laice și democratice ale țării, precum și ocrotirea sănătății omului și asigurarea

securității sociale. Iar, declararea lui Shalabi Samer persoană indezirabilă urmărește doar un

singur scop legitim și anume apărarea siguranței și ordinii publice, prevenirea faptelor

penale, necesare într-o societate democratică.

În atare condiții, se explică necesitatea dispunerii la 28 mai 2020, în conformitate cu

art. 55 al Legii nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, în

privința lui Shalabi Samer a măsurii asiguratorii de autoritate – declararea străinului

persoană indezirabilă în Republica Moldova pe un termen de 5 ani, în condițiile în care s-a

constatat cu certitudine că în acțiunile și comportamentul acestuia există indicii temeinice

prin care se atestă intenția de atentare la ordinea publică.

Astfel, declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă se justifică printr-o

nevoie socială imperioasă și este proporțională cu scopul legitim urmărit, reieșind din

gravitatea faptului invocat și de valorile sociale care sunt puse în pericol.

Asigurarea ordinii publice reprezintă o cerință esențială a stabilității interne care

garantează asigurarea condițiilor corespunzătoare edificării unui stat de drept. Cu alte

cuvinte, asigurarea ordinii publice reprezintă o necesitate socială, realizată prin activități

specifice de organe speciale - forțele de ordine publică, ce reprezintă autorități deținând

competențe și atribuții în materie de ordine publică și cărora, prin lege și prin alte acte

normative, li se conferă sarcini în exercitarea dreptului de poliție a statului întru realizarea

în concret a atributului de apărare a valorilor de securitate pe linia prevenirii și combaterii

amenințărilor la adresa ordinii publice.

Iar, împotriva străinului care a desfășurat, desfășoară ori există indicii temeinice că

intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol securitatea națională ori

ordinea publică, autoritatea competentă pentru străini va emite o decizie motivată de

declarare a străinului persoană indezirabilă.

Este de menționat că decizia de declarare a străinului persoană indezirabilă se va

dispune de către autoritatea competentă pentru străini din oficiu sau la propunerea altor

autorități cu competențe în domeniul ordinii publice și securității naționale care dețin date

sau indicii temeinice că intenționează să desfășoare activități de natură să pună în pericol

ordinea publică, fapt stipulat în pct. 46 din Regulamentul cu privire la procedurile de

returnare, expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat

prin Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011.

Reieșind din cele menționate, instanța de recurs apreciază ca fiind justă hotărârea

primei instanțe privind temeinicia emiterii deciziei nr. 10 din 27 mai 2020 a Biroului

Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne privind declararea lui Shalabi Samer

persoană indezirabilă, în condițiile în care s-a constatat cu certitudine că în acțiunile și

comportamentul acestuia există indicii temeinice prin care se atestă intenția de atentare la

ordinea publică, prin ce se explică necesitatea aplicării măsurii dispuse.

Totodată, Colegiul consideră că reclamantul a interpretat eronat prevederile art. 50

din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind regimul străinilor în Republica Moldova, cu

referire la faptul că Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne i-ar fi lezat

dreptul acestuia prin neaducerea la cunoștință a deciziei de revocare/anulare a dreptului de

ședere.

Colegiul atenționează că conform art. 50 din Legea nr. 200 din 16 iulie 2010 privind

regimul străinilor în Republica Moldova, decizia privind revocarea dreptului de ședere se

10

aduce în scris la cunoștință străinului care se află pe teritoriul Republicii Moldova de către

autoritatea competentă pentru străini, în termen de 3 zile lucrătoare de la emitere.

Conform art. 53 din Legea menționată, dacă străinul nu este prezent, comunicarea se

face: a) prin poștă, cu confirmare de primire, la adresa declarată de străin ca loc al său de

trai; b) prin afișare la sediul autorității competente pentru străini, în cazul în care nu se

cunoaște adresa la care locuiește străinul.

Întru susținerea faptului reflectat, instanța de recurs menționează că Biroul Migrație

și Azil al Ministerului Afacerilor Interne a luat în vedere toate căile posibile de notificare

lui Shalabi Samer a deciziei privind declararea acestuia persoană indezirabilă.

Astfel, s-a stabilit că deoarece Shalabi Samer se afla în afara teritoriului Republicii

Moldova, la 29 mai 2020 decizia a fost afișată la sediul Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne. Totodată, fiind verificată adresa de domiciliu a străinului

Shalabi Samer în mun. Chișinău, acesta nu a putut fi găsit întru aducerea la cunoștință și

înmânării deciziei privind declararea sa persoană indezirabilă. Iar, în urma verificării

efectuate prin intermediul Sistemului informațional integrat al Inspectoratului General al

Poliției de Frontieră, s-a stabilit că Shalabi Samer, are înregistrări referitor la traversarea

frontierei de stat, pe direcția „ieșire” la data de 18 martie 2020 prin PTF Aeroportul

Internațional Chișinău (f.d. 71).

În sensul enunțat, Colegiul mai menționează că la 11 iunie 2020 Shalabi Samer a fost

notificat prin scrisoarea Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 5/1-

2667, la adresa declarată de acesta ca loc de trai, situată în mun. xxxxx (f.d 70), însă nu

există confirmare că scrisoarea a fost recepționată de către destinatar.

În concluzie, verificând legalitatea deciziei nr. 10 din 28 mai 2020 cu privire la

declararea străinului persoană indezirabilă, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de fond corect a ajuns

la concluzia că acesta a fost emis în corespundere cu normele ce prevăd procedura declarării

străinului persoană indezirabilă, nefiind constatate temeiuri de a anula actul administrativ

contestat. Instanța fond a apreciat corect argumentele și probele participanților la proces,

legalitatea și temeinicia hotărârii primei instanțe fiind evidentă și urmează a fi menținută.

Totodată, având în vedere dispozițiile normelor citate supra, instanța de recurs

constată netemeinicia concluziei instanței de apel, care eronat a aplicat și interpretat

normele de drept material și a dat o apreciere greșită situației de fapt.

În acest context, Colegiul apreciază ca fiind neîntemeiate concluziile instanței de

apel, care indică în motivarea soluției în favoarea anulării actului administrativ contestat,

precum că în cazul în care se pretinde că Shalabi Samer prezintă pericol pentru ordinea

publică, autoritatea competentă pentru străini, la data emiterii deciziei de declarare a

străinului persoană indezirabilă, urma să dețină o hotărâre judecătorească irevocabilă care

să confirme vinovăția lui Shalabi Samer în consumul ilegal de substanțe narcotice.

La acest capitol, Colegiul menționează că existența unei hotărâri judecătorești

irevocabile ar fi obligatorie la aplicarea măsurii de expulzare a străinului, procedură

prevăzută de Capitolul VII al Regulamentului cu privire la procedurile de returnare,

expulzare și readmisie a străinilor de pe teritoriul Republicii Moldova, aprobat prin

Hotărârea Guvernului Republicii Moldova nr. 492 din 07 iulie 2011, ceea ce este diferită de

procedura de declarare a străinului persoană indezirabilă, prevăzută de Capitolul VI din

același Regulament, unde condiția esențială pentru declararea persoanei indezirabile

presupune existența indiciilor temeinice că străinul ar intenționa să desfășoare activități de

11

natură să pună în pericol ordinea publică, fiind necesară existența raportului (încheierii)

întocmit de o autoritate competentă.

În speță, decizia de declarare a lui Shalabi Samer persoană indezirabilă a fost dispusă

de autoritatea competentă - Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, din

oficiu, la propunerea ofițerului superior al SIE al CPTS al Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne, expusă prin raportul din 25 mai 2020 și încheierea din 28

mai 2020 cu privire la declararea străinului Shalabi Samer persoană indezirabilă, în

condițiile în care s-au stabilit cu certitudine indicii temeinice că acesta desfășoară activități

de natură ce ar putea pune în pericol ordinea publică.

De asemenea, este de menționat că nici art. 55 din Legea privind regimul străinilor în

Republica Moldova, ce prevede măsura declarării persoanei indezirabile, nu stipulează că la

dispunerea măsurii declarării străinului persoană indezirabilă, urmează să existe o hotărâre

judecătorească irevocabilă. Acest fapt poate fi invocat prin prisma art. 62 din aceeași Lege,

care prevede măsura expulzării străinului în Condițiile prevăzute de Codul penal și de

Codul contravențional.

Nu pot fi reținute nici concluziile instanței de apel, precum că prin emiterea la 28 mai

2020 a deciziei de declarare a lui Shalabi Samer persoană indezirabilă, în lipsa unui proces-

verbal cu privire la contravenție pentru consumul ilegal de droguri, autoritatea competentă

pentru străini și-a delegat competențe specifice unui organ de constatare, or, potrivit

Codului contravențional, competența de constatare și sancționare a faptei ilicite – consumul

ilegal de droguri, revine agentului constatator din cadrul Inspectoratului de poliție. În acest

sens, Colegiul remarcă că prin actul administrativ contestat străinul Shalabi Samer nu a fost

sancționat contravențional, dispunerea măsurii de declarare a acestuia ca persoană

indezirabilă, fiind îndreptată anume întru prevenirea și combaterea amenințărilor în adresa

ordinii publice.

În astfel de împrejurări, Colegiul apreciază ca fiind justă concluzia primei instanțe prin

care s-a respins cererea de chemare în judecată înaintată de Shalabi Samer privind anularea

deciziei Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne nr. 10 din 28 mai 2020

cu privire la declararea străinului persoană indezirabilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că hotărârea primei instanțe

este legală și întemeiată, iar decizia instanței de apel a fost emisă cu interpretarea eronată a

legii și aprecierea greșită a probelor, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa decizia din

25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și a emite o decizie nouă prin care a menține

hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

În cele din urmă, Colegiul învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a

ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind

prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează integral decizia

instanței de apel și emite o nouă decizie.

În conformitate cu prevederile art. 258 alin. (3), 248 alin. (1) lit. c) din Codul

administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție,

12

d e c i d e :

Se admite recursul depus de Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

al Republicii Moldova.

Se casează integral decizia din 25 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și se

emite o decizie nouă, prin care se menține hotărârea din 06 iulie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, adoptată în cauza de contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Shalabi Samer împotriva Biroului Migrație și Azil al

Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova cu privire la contestarea actului

administrativ.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Maria Ghervas

Victor Burduh

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

13