3ra-181/22 — la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si a extrasului

Dosarul nr. 3ra-181/22 2-19191920-01-3ra-18022022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 25 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Constantin Purcel împotriva Primăriei satului Hirova raionul Călărași, Consiliului sătesc Hirova raionul Călărași și Agenției Servicii Publice, persoană terță Ecaterina Purcel cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei țărănești, împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Constantin Purcel împotriva hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, c o n s t a t ă: La 2 decembrie 2019 Constantin Purcel a depus cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Hirova raionul Călărași, Consiliului sătesc Hirova raionul Călărași și Agenției Servicii Publice, persoană terță Ecaterina Purcel cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren și extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei țărănești.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că fiind acționat în judecată de fosta soție Purcel Ecaterina cu privire la partajul averii comune, i-a fost prezentat un certificat eliberat de Agenția Servicii Publice la 17 iunie 2019, în care la rubrica: dreptul de proprietate asupra bunului imobil - teren cu numărul cadastral xxxxx și asupra bunurilor imobile - construcții cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, figurează în calitate de proprietar și fosta sa soție Ecaterina Purcel, cu care este divorțat din data de 11 iulie 2007. 1 A menționat că drept temei de înscriere în certificatul eliberat la data de 17 iunie 2019 de Agenția Servicii Publice a dreptului de proprietate după fosta soție Ecaterina Purcel, este indicat că a servit extrasul din Registrul de evidență a gospodăriilor țărănești nr.119 din 22 aprilie 2019 și titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019. A comunicat că la începutul lunii septembrie 2019, pentru a clarifica situația creată privind înregistrarea dreptului de proprietate comună, a depus o cerere la Agenția Servicii Publice prin care a solicitat informația cu privire la înregistrarea dreptului de proprietate după fosta soție Ecaterina Purcel, asupra bunului imobil - teren cu număr cadastral xxxxx și asupra bunurilor imobile - construcții cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,

situate în satul Hirova raionul Călărași. A relatat că drept răspuns la cererea depusă, Agenția Servicii Publice a expediat copia cererii depuse de fosta soție Ecaterina Purcel, extrasul din Registrul de evidență a gospodăriei nr. 119 din 22 aprilie 2019 și copia titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx. La fel, a indicat că la 21 august 2019 a depus o cerere la Primăria satului Hirova raionul Călărași privind furnizarea informației și eliberarea actelor care au stat la baza efectuării înscrierii în Registrul de evidență a gospodăriilor țărănești, a dreptului de proprietate după fosta soție Ecaterina Purcel.

Prin răspunsul din 21 august 2019 a Primăriei satului Hirova raionul Călărași, a fost informat că decizia nr.01.01 din 1 martie 1993, care a constituit temei pentru eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din data de 22 aprilie 2019, nu a fost găsită nici în arhiva Primăriei satului Hirova și nici în arhiva raionului Călărași. De asemenea, printr-un alt răspuns din 10 septembrie 2019 a Primăriei satului Hirova, a fost informat că anularea extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei țărănești nr.119 din 22 aprilie 2019 și a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019, nu este de competența administrației publice locale.

A mai declarat că la 30 septembrie 2019, printr-o cerere suplimentară adresată Primăriei satului Hirova raionul Călărași, a solicitat anularea deciziei nr.01.01 din 1 martie 1993 cu privire la repartizarea în proprietate a lotului de teren de pe lângă casă cu suprafața de 0.1285 ha, însă nu a primit niciun răspuns din partea administrației publice locale. Reclamantul a considerat că înregistrarea dreptului de proprietate comună asupra bunului imobil: teren cu numărul cadastral xxxxx și asupra bunurilor imobile construcții cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în satul Hirova raionul Călărași, a avut loc cu grave abateri de la lege.

A solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Hirova raionul Călărași nr.01.01 din 1 martie 1993, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019 și extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei țărănești nr. 119 din 22 aprilie 2019. Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată. 2 La 27 octombrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod administrativ, Constantin Purcel a depus apel împotriva hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central. Prin decizia din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul depus de Constantin Purcel împotriva hotărârii din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, menționând că Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași, a adoptat decizia nr.01.01 din 1 martie 1993 în conformitate cu art. 11 Cod funciar, în baza căreia soților Constantin Purcel și Ecaterina Purcel, le-a fost atribuit lotul de teren pentru construcție cu numărul cadastral xxxxx, cu suprafața de 0.1285 ha, în limitele dreptului discreționar acordat prin lege autorităților publice locale, iar apelantul Constantin Purcel nu a invocat care prevederi legale nu au fost respectate de către Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași la adoptarea actului administrativ contestat și care drepturi și libertăți prevăzute de lege i-au fost încălcate acestuia prin adoptarea deciziei nr.01.01 din 1 martie 1993. În astfel de circumstanțe, instanța de apel a subscris concluziei primei instanțe asupra netemeiniciei pretenției reclamantului cu privire la anularea deciziei Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași nr.01.01 din 1 martie 1993 și a pretențiilor subsecvente cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019 și a extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei țărănești nr. 119 din data de 22 aprilie 2019. Prin urmare,

Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția primei instanțe de respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul juridic litigios. La 2 decembrie 2021 Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, a depus recurs împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 28 februarie 2022 Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, a prezentat motivarea recursului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural.

A declarat că instanța de apel urma să verifice legalitatea actelor care au stat la baza înregistrării dreptului de proprietate asupra terenurilor litigioase și să verifice minuțios circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei. La fel, a relevat că în speță se deduce existența unor înscrieri ilegale în Registrul bunurilor imobile, în baza unor decizii inexistente, respectiv, dreptul de proprietate urmează a fi radiat, din motiv că înregistrarea acestuia a avut loc în baza unor acte care de fapt, nu există, însă dacă ar fi existat, acestea urmează a fi anulate, din motiv că acest imobil a fost repartizat altei persoane. Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. 3 În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 octombrie 2021. Dispozitivul deciziei a fost notificat reprezentantului recurentului avocatul Viorel Slabu în data de 22 noiembrie 2021, iar recurentului Constantin Purcel în data de 29 noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor recomandate (f.d.141, 144 Vol.II).

Totodată, actele dosarului atestă că decizia motivată a fost notificată recurentului Constantin Purcel conform avizului de recepție a scrisorii recomandate, însă care nu cuprinde și data recepționării corespondenței de către destinatar (f.d.148 Vol.II). Astfel, potrivit informației plasată pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track & Trace)”, rezultă că trimiterea poștală DS8006195090AS a fost livrată contra semnătură destinatarului Constantin Purcel la data de 2 februarie 2022. Prin urmare, recursul depus la 2 decembrie 2021 și motivarea recursului depusă la 28 februarie 2022, este în termen. La 1 martie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 24 martie 2022, Ecaterina Purcel reprezentată de avocatul Vladislav Negura a solicitat respingerea recursului. La rândul lor, intimații Primăria satului Hirova raionul Călărași, Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași și Agenția Servicii Publice, deși au recepționat recursul, nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a unei referințe. Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o 4 motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut.

Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A). În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu.

5 În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Iurie Bejenaru Aliona Miron 6