3ra-181/22 — la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si a extrasului

3ra-181/22 — la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a dreptului detinatorului de teren si a extrasului (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-181/22

2-19191920-01-3ra-18022022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, V. Negru, E. Palanciuc)

Î N C H E I E R E

25 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

examinând admisibilitatea recursului depus de Constantin Purcel reprezentat

de avocatul Viorel Slabu,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Constantin Purcel împotriva Primăriei satului Hirova raionul Călărași, Consiliului

sătesc Hirova raionul Călărași și Agenției Servicii Publice, persoană terță Ecaterina

Purcel cu privire la contestarea actului administrativ, anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren și extrasului din Registrul de evidență

a gospodăriei țărănești,

împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Constantin Purcel împotriva hotărârii din 14

octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

c o n s t a t ă:

La 2 decembrie 2019 Constantin Purcel a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Primăriei satului Hirova raionul Călărași, Consiliului sătesc Hirova

raionul Călărași și Agenției Servicii Publice, persoană terță Ecaterina Purcel cu

privire la contestarea actului administrativ, anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren și extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei

țărănești.

În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că fiind acționat în judecată de fosta

soție Purcel Ecaterina cu privire la partajul averii comune, i-a fost prezentat un

certificat eliberat de Agenția Servicii Publice la 17 iunie 2019, în care la rubrica:

dreptul de proprietate asupra bunului imobil - teren cu numărul cadastral xxxxx și

asupra bunurilor imobile - construcții cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx,

figurează în calitate de proprietar și fosta sa soție Ecaterina Purcel, cu care este

divorțat din data de 11 iulie 2007.

1

A menționat că drept temei de înscriere în certificatul eliberat la data de 17

iunie 2019 de Agenția Servicii Publice a dreptului de proprietate după fosta soție

Ecaterina Purcel, este indicat că a servit extrasul din Registrul de evidență a

gospodăriilor țărănești nr.119 din 22 aprilie 2019 și titlul de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019.

A comunicat că la începutul lunii septembrie 2019, pentru a clarifica situația

creată privind înregistrarea dreptului de proprietate comună, a depus o cerere la

Agenția Servicii Publice prin care a solicitat informația cu privire la înregistrarea

dreptului de proprietate după fosta soție Ecaterina Purcel, asupra bunului imobil -

teren cu număr cadastral xxxxx și asupra bunurilor imobile - construcții cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în satul Hirova raionul Călărași.

A relatat că drept răspuns la cererea depusă, Agenția Servicii Publice a expediat

copia cererii depuse de fosta soție Ecaterina Purcel, extrasul din Registrul de

evidență a gospodăriei nr. 119 din 22 aprilie 2019 și copia titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx.

La fel, a indicat că la 21 august 2019 a depus o cerere la Primăria satului Hirova

raionul Călărași privind furnizarea informației și eliberarea actelor care au stat la

baza efectuării înscrierii în Registrul de evidență a gospodăriilor țărănești, a

dreptului de proprietate după fosta soție Ecaterina Purcel.

Prin răspunsul din 21 august 2019 a Primăriei satului Hirova raionul Călărași,

a fost informat că decizia nr.01.01 din 1 martie 1993, care a constituit temei pentru

eliberarea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul

cadastral xxxxx din data de 22 aprilie 2019, nu a fost găsită nici în arhiva Primăriei

satului Hirova și nici în arhiva raionului Călărași.

De asemenea, printr-un alt răspuns din 10 septembrie 2019 a Primăriei satului

Hirova, a fost informat că anularea extrasului din Registrul de evidență a gospodăriei

țărănești nr.119 din 22 aprilie 2019 și a titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019, nu este de

competența administrației publice locale.

A mai declarat că la 30 septembrie 2019, printr-o cerere suplimentară adresată

Primăriei satului Hirova raionul Călărași, a solicitat anularea deciziei nr.01.01 din

1 martie 1993 cu privire la repartizarea în proprietate a lotului de teren de pe lângă

casă cu suprafața de 0.1285 ha, însă nu a primit niciun răspuns din partea

administrației publice locale.

Reclamantul a considerat că înregistrarea dreptului de proprietate comună

asupra bunului imobil: teren cu numărul cadastral xxxxx și asupra bunurilor

imobile construcții cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, situate în satul Hirova

raionul Călărași, a avut loc cu grave abateri de la lege.

A solicitat anularea deciziei Consiliului sătesc Hirova raionul Călărași nr.01.01

din 1 martie 1993, a titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu

numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019 și extrasului din Registrul de evidență

a gospodăriei țărănești nr. 119 din 22 aprilie 2019.

Prin hotărârea din 14 octombrie 2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,

cererea de chemare în judecată a fost respinsă ca neîntemeiată.

2

La 27 octombrie 2020, cu respectarea termenului prevăzut de art. 232 Cod

administrativ, Constantin Purcel a depus apel împotriva hotărârii din 14 octombrie

2020 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Prin decizia din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Constantin Purcel împotriva hotărârii din 14 octombrie 2020 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a reținut ca fiind întemeiată

concluzia primei instanțe referitoare la netemeinicia acțiunii, menționând că

Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași, a adoptat decizia nr.01.01 din 1 martie 1993

în conformitate cu art. 11 Cod funciar, în baza căreia soților Constantin Purcel și

Ecaterina Purcel, le-a fost atribuit lotul de teren pentru construcție cu numărul

cadastral xxxxx, cu suprafața de 0.1285 ha, în limitele dreptului discreționar acordat

prin lege autorităților publice locale, iar apelantul Constantin Purcel nu a invocat

care prevederi legale nu au fost respectate de către Consiliul sătesc Hirova raionul

Călărași la adoptarea actului administrativ contestat și care drepturi și libertăți

prevăzute de lege i-au fost încălcate acestuia prin adoptarea deciziei nr.01.01 din

1 martie 1993.

În astfel de circumstanțe, instanța de apel a subscris concluziei primei instanțe

asupra netemeiniciei pretenției reclamantului cu privire la anularea deciziei

Consiliul sătesc Hirova raionul Călărași nr.01.01 din 1 martie 1993 și a pretențiilor

subsecvente cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu numărul cadastral xxxxx din 22 aprilie 2019 și a extrasului din Registrul

de evidență a gospodăriei țărănești nr. 119 din data de 22 aprilie 2019.

Prin urmare, Curtea de Apel Chișinău a conchis că soluția primei instanțe de

respingere a acțiunii este justă, fiind rezultată din aprecierea probelor cercetate în

cadrul procesului de judecată în coraport cu normele de drept ce guvernează raportul

juridic litigios.

La 2 decembrie 2021 Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu,

a depus recurs împotriva deciziei din 19 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

La 28 februarie 2022 Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, a

prezentat motivarea recursului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel,

considerând-o neîntemeiată și ilegală prin faptul că au fost încălcate și aplicate

eronat normele de drept material și procedural.

A declarat că instanța de apel urma să verifice legalitatea actelor care au stat la

baza înregistrării dreptului de proprietate asupra terenurilor litigioase și să verifice

minuțios circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei.

La fel, a relevat că în speță se deduce existența unor înscrieri ilegale în Registrul

bunurilor imobile, în baza unor decizii inexistente, respectiv, dreptul de proprietate

urmează a fi radiat, din motiv că înregistrarea acestuia a avut loc în baza unor acte

care de fapt, nu există, însă dacă ar fi existat, acestea urmează a fi anulate, din motiv

că acest imobil a fost repartizat altei persoane.

Recurentul a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi decizii de admitere a acțiunii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

3

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții

Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune

la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 19 octombrie 2021.

Dispozitivul deciziei a fost notificat reprezentantului recurentului avocatul Viorel

Slabu în data de 22 noiembrie 2021, iar recurentului Constantin Purcel în data de 29

noiembrie 2021, fapt ce rezultă din avizele de recepție a scrisorilor recomandate

(f.d.141, 144 Vol.II). Totodată, actele dosarului atestă că decizia motivată a fost

notificată recurentului Constantin Purcel conform avizului de recepție a scrisorii

recomandate, însă care nu cuprinde și data recepționării corespondenței de către

destinatar (f.d.148 Vol.II). Astfel, potrivit informației plasată pe pagina web a ÎS

„Poșta Moldovei” la rubrica „serviciul on-line de urmărire a expedierii (Track &

Trace)”, rezultă că trimiterea poștală DS8006195090AS a fost livrată contra

semnătură destinatarului Constantin Purcel la data de 2 februarie 2022.

Prin urmare, recursul depus la 2 decembrie 2021 și motivarea recursului depusă

la 28 februarie 2022, este în termen.

La 1 martie 2022 în adresa intimaților a fost expediată copia recursului, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 24 martie 2022, Ecaterina Purcel reprezentată de avocatul

Vladislav Negura a solicitat respingerea recursului.

La rândul lor, intimații Primăria satului Hirova raionul Călărași, Consiliul

sătesc Hirova raionul Călărași și Agenția Servicii Publice, deși au recepționat

recursul, nu și-au valorificat dreptul procedural de depunere a unei referințe.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Constantin Purcel

reprezentat de avocatul Viorel Slabu, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

4

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile

să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de

Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a

erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ

notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină

o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest

argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în

Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin.

(2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în

circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel

Slabu.

5

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Constantin Purcel reprezentat de avocatul Viorel Slabu, se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Iurie Bejenaru

Aliona Miron

6