3ra-160/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3ra–160/22 2-20061226-01-3ra-16022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc) D E C I Z I E 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 5 iunie 2020 Dumitru Popovici a depus cerere de chemare în judecată în procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor afacerilor interne în perioada 4 noiembrie 2011, după care, a obținut calitatea de pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne și a demisionat. A menționat că la data de 5 iulie 2013, a fost reîncadrat în organele afacerilor interne și a continuat serviciul în Inspectoratul de Poliție Edineț până la 29 decembrie 2019. Astfel, în perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, a continuat să contribuie la fondul de pensii și fondul social. Reclamantul a susținut că cu actele ce confirmă prelungirea activității după plecarea la pensie, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț în vederea recalculării cuantumului pensiei, însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 i-a fost respinsă cererea în stabilirea pensiei.

A notat că ulterior, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere în ordinea art. 40 din Legea nr. 156/1998, însă, prin răspunsul din 10 mai 2020, i s-a refuzat în satisfacerea cerințelor. 1 În opinia reclamantului decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-896/20 din 10 mai 2020, sunt nefondate, ilegale și pasibile de a fi anulate, deoarece, sunt în contradicție cu dispozițiile Legii nr. 156/1998.

Astfel, reclamantul a solicitat declararea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 din 23 martie 2020 și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale cu numărul P-896/20 din 10 mai 2020 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i efectueze recalcularea cuantumului pensiei cu achitarea acesteia, reieșind din contribuțiile pentru perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, potrivit certificatului Inspectoratului de Poliție Edineț nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020. Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Edineț) nr. 08/2020/1152 din 19 martie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime în muncă a reclamantului Dumitru Popovici și actul administrativ nr. P-896/20 din 10 mai 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă.

S-a obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual favorabil privind recalcularea pensiei reclamantului Dumitru Popovici cu includerea perioadei de la 5 iulie 2013 până la 29 decembrie 2019 în vechimea în muncă și recalcularea pensiei în baza certificatului nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020 eliberat de Inspectoratul de Poliție Edineț. Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 29 martie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond, care a fost suplimentat la 21 mai 2021. Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 19 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs nemotivat, iar la 7 februarie 2022 motivarea recursului împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel cu adoptarea unei noi decizii. În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept anterior invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia contestată, deoarece instanța de apel a emis o soluție pripită, fără a studia minuțios actele în vigoare, ce reglementează obiectul litigiului. A menționat că de către instanța inferioară nu au fost luate în considerare argumentele apelantului, care prin materialele probante a solicitat respingerea acțiunii.

A specificat că pensia intimatului i-a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu în corespundere cu art. 2 alin. (2) din aceeași lege. A precizat că pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 pot fi recalculate în baza dispozițiilor art. 61. A notat că apreciază critic poziția instanței de apel precum că intimatul întrunește condițiile art. 61 alin. (1) din Legea invocată, or, norma dată nu prevede recalcularea pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a unei noi vechimi în muncă în urma reangajării.

2 În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 244, 245, 247, 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2021, decizia motivată fiind notificată recurentului la data de 10 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal (f.d.124). Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ. La 16 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs a notificat intimatului copia recursului, acordându-i posibilitatea de a prezenta referință. Însă, până la examinarea recursului, ultimul nu și- a valorificat dreptul a depune referință.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale s-a numit spre examinare în fond, în complet de cinci judecători. În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces. În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii, din motivele ce succed. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie. De asemenea, în corespundere cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231 alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se 3 aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă altceva. La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de participanți.

Din materialele dosarului se denotă cu certitudine că în perioada de la 20 iunie 1991 până la 4 noiembrie 2011, Dumitru Popovici a activat în cadrul subdiviziunilor Ministerului Afacerilor Interne. La data de 9 decembrie 2011 Dumitru Popovici s-a adresat cu cerere către Direcția economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne întru stabilirea pensiei pentru vechie în serviciu (f.d.25-26), iar prin încheierea de stabilirea a pensiei de vechime în muncă din 15 decembrie 2011, ultimului i-a fost stabilită pensia începând cu data de 4 noiembrie 2011, pentru vechime în muncă de 22 de ani și 2 luni, în mărime de 53% din salariu (f.d.28). Ulterior, prin ordinul nr. 238 ef din 5 iulie 2013 a Inspectoratului General al Poliției, Dumitru Popovici a fost angajat în serviciu (f.d.37).

La 7 noiembrie 2019, Dumitru Popovici a depus cerere în temeiul art. 38 alin. (4) din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitând prelungirea raporturilor de serviciu. Prin ordinul nr. 722 ef. din 24 decembrie 2019 a Inspectoratului General al Poliției a fost încetat de la data de 29 decembrie 2019 raportul de serviciu al comisarului principal Dumitru Popovici (f.d.31-32). La 27 februarie 2020 Dumitru Popovici s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite la 4 noiembrie 2011, cu includerea perioadei de activitate 5 iulie 2013-29 decembrie 2019 (f.d.29).

Prin decizia din 19 martie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț, a fost respinsă cererea lui Dumitru Popovici (f.d.28). La data de 15 aprilie 2020, Dumitru Popovici a depus cerere prealabilă către Casa Națională de Asigurări Sociale. Iar, prin răspunsul nr. P-896/20 din 10 mai 2020 Casa Națională de Asigurări Sociale i-a respins cererea prealabilă, pe motiv că Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, nu prevede și nu admite posibilitatea stabilirii repetate a pensiei și nu admite situația de reexaminare/recalculare a pensiei, în legătură cu faptul obținerii unei vechimi suplimentare în muncă după pensionare, sau reangajare în serviciu (f.d.40).

Nefiind de acord cu actele sus menționate, la 5 iunie 2020 Dumitru Popovici a depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat declararea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 din 23 martie 2020 și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale cu numărul P-896/20 din 10 mai 2020 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i efectueze recalcularea cuantumului pensiei cu achitarea acesteia, reieșind din contribuțiile pentru 4 perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, potrivit certificatului Inspectoratului de Poliție Edineț nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020. Instanțele ierarhic inferioare fiind învestite cu examinarea cauzei au conchis asupra temeiniciei integrale a acțiunii depusă de către Dumitru Popovici.

Întru consolidarea soluției date, instanțele de judecată reținând că Dumitru Popovici beneficiază de pensie, iar după realizarea dreptului la pensie a continuat să activeze, au conchis că acesta are dreptul de a pretinde la reexaminarea dreptului la pensie conform art. 61 din Legea nr. 1544/1993. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția emisă de către instanțele inferioare este greșită. În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În corespundere cu dispozițiile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)–e). În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care au dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu.

Persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50 procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în temeiul art. 7 coroborat cu art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea lor.

Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern. Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru funcționari publici cu statut 5 special din sistemul administrației penitenciare - de la data eliberării din serviciu, dar nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și pentru persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne. Sub acest aspect și având în vedere că din data de 4 noiembrie 2011, Dumitru Popovici beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul Inspectoratului General al Poliției, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este evident că instanțele ierarhic inferioare, examinând cauza, eronat au concluzionat despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Dumitru Popovici.

Or, deși ultimul, prin ordinul nr. 238 ef din 5 iulie 2013 a Inspectoratului General al Poliției, a fost reangajat în serviciu, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la pensie pentru vechime în muncă – 4 noiembrie 2011. Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Deci, luând în considerare faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare în judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza dreptul lui Dumitru Popovici la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a pensiei prin prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, care reglementează expres că recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi. Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită 6 anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne precum și funcționari publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de aflare în serviciul prin contract.

În speță, la actele cauzei însă nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la 4 noiembrie 2011 lui Dumitru Popovici i-a fost stabilită pensia la prelungirea termenului de aflare în serviciu în condițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație termenul de aflare în serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei cereri de chemare în judecată a ajuns la vârsta limită de 50 de ani de a se afla în serviciul militar și a fost trecută în rezervă sau retragere.

La rândul său, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri se referă la pensia stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la stabilirea pensiei au fost aplicate prevederile art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție însă ce nu rezultă la caz. Or, conform materialelor dosarului care nu au fost contestate de părțile în litigiu, pensia lui Dumitru Popovici a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și nicidecum la prelungirea termenului de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

În condițiile stabilite, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate argumentele recurentului, precum că situația lui Dumitru Popvici nu cade sub incidența art. 61 din Legea nominalizată, deoarece Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă, după restabilirea la serviciu în serviciul militar, or, din sensul acestei Legi nu se deduce în niciun fel, că militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale pensiei.

În așa mod, Dumitru Popovici avea posibilitatea de a pretinde la stabilirea unei noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă, în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, or, acesta a pretins din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 4 noiembrie 2011. 7 De asemenea, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a aceiași categorie de pensie.

Prin urmare, actele administrative de refuz ale Casei Naționale de Asigurări Sociale, sunt legale și careva temeiuri de a fi anulate nu sunt, ceea ce impune de a constata că cerințele lui Dumitru Popovici cu privire la declararea ilegalității deciziei din 19 martie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț și a răspunsului nr. P-896/20 din 10 mai 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale cu obligarea pârâtului de a-i efectua recalcularea cuantumului pensiei cu achitarea acesteia, reieșind din contribuțiile pentru perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, sunt neîntemeiate, motiv pentru care recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea reclamantului/intimatului urmează a fi respinsă.

Or, Dumitru Popovici nu se încadrează în categoria persoanelor, ce ar putea să beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, conform Legii nr. 1544 din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie pentru vechime în muncă și este deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă stabilită conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La segmentul dat, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia i-a fost stabilită lui Dumitru Popovici – 4 noiembrie 2011, conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, calculată în cuantum de 53% pentru o vechime totală de 22 de ani, urmare a reangajării în serviciu pentru perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019 și obținerii a unei noi vechimi în serviciu, Dumitru Popovici nu este în drept de a solicita Casei Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei lui Dumitru Popovici, în baza certificatului nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020 a Inspectoratului de Poliție Edineț, cu actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 29 decembrie 2019, nu au luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare.

Așadar, Dumitru Popovici poate beneficia ulterior conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru limita de vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse toate perioadele contributive.

Finalmente, circumstanțele descrise mai sus permit instanței de recurs să conchidă că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări 8 Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

Dat fiind cele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie cu privire la respingerea integrală a acțiunii în contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de Dumitru Popovici. În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție d e c i d e: Se admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și se emite o nouă decizie, prin care: Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil. Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva Judecătorii Ala Cobăneanu Nina Vascan Aliona Miron Nicolae Craiu 9