3ra-160/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-160/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra–160/22

2-20061226-01-3ra-16022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 5 iunie 2020 Dumitru Popovici a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale

cu privire la anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil.

În motivarea acțiunii, reclamantul a indicat că a activat în cadrul organelor

afacerilor interne în perioada 4 noiembrie 2011, după care, a obținut calitatea de

pensionar pe linia Ministerului Afacerilor Interne și a demisionat.

A menționat că la data de 5 iulie 2013, a fost reîncadrat în organele afacerilor

interne și a continuat serviciul în Inspectoratul de Poliție Edineț până la 29 decembrie

la fondul de pensii și fondul social.

Reclamantul a susținut că cu actele ce confirmă prelungirea activității după

plecarea la pensie, s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț în vederea

recalculării cuantumului pensiei, însă, prin decizia Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 i-a fost respinsă cererea în stabilirea pensiei.

A notat că ulterior, a depus la Casa Națională de Asigurări Sociale cerere în

ordinea art. 40 din Legea nr. 156/1998, însă, prin răspunsul din 10 mai 2020, i s-a

refuzat în satisfacerea cerințelor.

1

În opinia reclamantului decizia Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr.

08/2020/1152 și răspunsul Casei Naționale de Asigurări Sociale nr. P-896/20 din 10

mai 2020, sunt nefondate, ilegale și pasibile de a fi anulate, deoarece, sunt în

contradicție cu dispozițiile Legii nr. 156/1998.

Astfel, reclamantul a solicitat declararea ilegalității deciziei Casei Teritoriale de

Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 din 23 martie 2020 și a răspunsului Casei

Naționale de Asigurări Sociale cu numărul P-896/20 din 10 mai 2020 cu obligarea

Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i efectueze recalcularea cuantumului pensiei

cu achitarea acesteia, reieșind din contribuțiile pentru perioada 5 iulie 2013 – 29

decembrie 2019, potrivit certificatului Inspectoratului de Poliție Edineț nr. 34/35-1695

din 18 februarie 2020.

Prin hotărârea din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost

anulată decizia Casei Naționale de Asigurări Sociale (oficiul teritorial Edineț) nr.

08/2020/1152 din 19 martie 2020 privind refuzul recalculării pensiei pentru vechime

în muncă a reclamantului Dumitru Popovici și actul administrativ nr. P-896/20 din 10

mai 2020 adoptat de Casa Națională de Asigurări Sociale în procedura prealabilă. S-a

obligat Casa Națională de Asigurări Sociale să emită actul administrativ individual

favorabil privind recalcularea pensiei reclamantului Dumitru Popovici cu includerea

perioadei de la 5 iulie 2013 până la 29 decembrie 2019 în vechimea în muncă și

recalcularea pensiei în baza certificatului nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020 eliberat

de Inspectoratul de Poliție Edineț.

Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 29 martie 2021,

Casa Națională de Asigurări Sociale a depus apel împotriva hotărârii instanței de fond,

care a fost suplimentat la 21 mai 2021.

Prin decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă

cererea de apel depusă de Casa Națională de Asigurări Sociale.

La 19 noiembrie 2021, Casa Națională de Asigurări Sociale a depus recurs

nemotivat, iar la 7 februarie 2022 motivarea recursului împotriva deciziei din 10

noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea acestuia, casarea

deciziei instanței de apel cu adoptarea unei noi decizii.

În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior invocate, recurentul a indicat că nu este de acord cu decizia contestată,

deoarece instanța de apel a emis o soluție pripită, fără a studia minuțios actele în

vigoare, ce reglementează obiectul litigiului.

A menționat că de către instanța inferioară nu au fost luate în considerare

argumentele apelantului, care prin materialele probante a solicitat respingerea acțiunii.

A specificat că pensia intimatului i-a fost stabilită la eliberarea din serviciu

conform art. 2 alin. (1) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și nicidecum la

prelungirea termenului de aflare în serviciu în corespundere cu art. 2 alin. (2) din

aceeași lege.

A precizat că pensiile stabilite în temeiul Legii nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 pot

fi recalculate în baza dispozițiilor art. 61.

A notat că apreciază critic poziția instanței de apel precum că intimatul întrunește

condițiile art. 61 alin. (1) din Legea invocată, or, norma dată nu prevede recalcularea

pensiei stabilite anterior colaboratorilor instituțiilor de forță în legătură cu obținerea a

unei noi vechimi în muncă în urma reangajării.

2

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza prevederilor art. 244, 245, 247,

248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de

apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la

instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 10 noiembrie 2021,

decizia motivată fiind notificată recurentului la data de 10 ianuarie 2022, prin

intermediul oficiului poștal (f.d.124).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că Casa Națională de Asigurări Sociale, s-a conformat

prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din Codul

administrativ.

La 16 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție în scopul asigurării unui proces

echitabil în ordine de recurs a notificat intimatului copia recursului, acordându-i

posibilitatea de a prezenta referință. Însă, până la examinarea recursului, ultimul nu și-

a valorificat dreptul a depune referință.

Prin încheierea din 11 mai 2022 a Curții Supreme de Justiție recursul depus de

către Casa Națională de Asigurări Sociale s-a numit spre examinare în fond, în complet

de cinci judecători.

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar,

Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Studiind actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră

necesar de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe, cu emiterea unei decizii noi de respingere a acțiunii, din motivele ce

succed.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând

recursul, Curtea Supremă de Justiție casează integral decizia instanței de apel și emite

o nouă decizie.

De asemenea, în corespundere cu art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în

procedura de examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se

examinează din oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a

dreptului material.

Aplicabile litigiului sunt și prevederile art. 244 alin. (2) în coroborare cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, care reglementează că, pentru procedura de recurs se

3

aplică corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile

prezentului capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu rezultă

altceva.

La acest capitol, se rețin și dispozițiile art. 22 alin. (1) în coroborare cu art. 219

alin. (1) din Codul administrativ, care stipulează că, instanța de judecată este obligată

să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal admisibile, nefiind

legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a probelor înaintate de

participanți.

Din materialele dosarului se denotă cu certitudine că în perioada de la 20 iunie

1991 până la 4 noiembrie 2011, Dumitru Popovici a activat în cadrul subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne.

La data de 9 decembrie 2011 Dumitru Popovici s-a adresat cu cerere către Direcția

economie și finanțe a Ministerului Afacerilor Interne întru stabilirea pensiei pentru

vechie în serviciu (f.d.25-26), iar prin încheierea de stabilirea a pensiei de vechime în

muncă din 15 decembrie 2011, ultimului i-a fost stabilită pensia începând cu data de 4

noiembrie 2011, pentru vechime în muncă de 22 de ani și 2 luni, în mărime de 53% din

salariu (f.d.28).

Ulterior, prin ordinul nr. 238 ef din 5 iulie 2013 a Inspectoratului General al

Poliției, Dumitru Popovici a fost angajat în serviciu (f.d.37).

La 7 noiembrie 2019, Dumitru Popovici a depus cerere în temeiul art. 38 alin. (4)

din Legea nr. 288 din 16 decembrie 2016 privind funcționarul cu statut special din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne, solicitând prelungirea raporturilor de serviciu.

Prin ordinul nr. 722 ef. din 24 decembrie 2019 a Inspectoratului General al Poliției

a fost încetat de la data de 29 decembrie 2019 raportul de serviciu al comisarului

principal Dumitru Popovici (f.d.31-32).

La 27 februarie 2020 Dumitru Popovici s-a adresat Casei Teritoriale de Asigurări

Sociale Edineț cu cerere, prin care a solicitat recalcularea pensiei stabilite la 4

noiembrie 2011, cu includerea perioadei de activitate 5 iulie 2013-29 decembrie 2019

(f.d.29).

Prin decizia din 19 martie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț, a

fost respinsă cererea lui Dumitru Popovici (f.d.28).

La data de 15 aprilie 2020, Dumitru Popovici a depus cerere prealabilă către Casa

Națională de Asigurări Sociale. Iar, prin răspunsul nr. P-896/20 din 10 mai 2020 Casa

Națională de Asigurări Sociale i-a respins cererea prealabilă, pe motiv că Legea nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, nu prevede și nu admite posibilitatea stabilirii repetate a pensiei

și nu admite situația de reexaminare/recalculare a pensiei, în legătură cu faptul obținerii

unei vechimi suplimentare în muncă după pensionare, sau reangajare în serviciu

(f.d.40).

Nefiind de acord cu actele sus menționate, la 5 iunie 2020 Dumitru Popovici a

depus prezenta cerere de chemare în judecată, prin care a solicitat declararea ilegalității

deciziei Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț nr. 08/2020/1152 din 23 martie

2020 și a răspunsului Casei Naționale de Asigurări Sociale cu numărul P-896/20 din

10 mai 2020 cu obligarea Casei Naționale de Asigurări Sociale să-i efectueze

recalcularea cuantumului pensiei cu achitarea acesteia, reieșind din contribuțiile pentru

4

perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, potrivit certificatului Inspectoratului de

Poliție Edineț nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020.

Instanțele ierarhic inferioare fiind învestite cu examinarea cauzei au conchis

asupra temeiniciei integrale a acțiunii depusă de către Dumitru Popovici.

Întru consolidarea soluției date, instanțele de judecată reținând că Dumitru

Popovici beneficiază de pensie, iar după realizarea dreptului la pensie a continuat să

activeze, au conchis că acesta are dreptul de a pretinde la reexaminarea dreptului la

pensie conform art. 61 din Legea nr. 1544/1993.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția emisă de către instanțele

inferioare este greșită.

În favoarea concluziei date se menționează următoarele.

În corespundere cu dispozițiile art. 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ,

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată respinge

acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite condițiile de adoptare a unei

hotărâri prevăzute la lit. a)–e).

În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr.1544 -XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul

administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri care au

dreptul la pensie li se stabilește pensie după eliberare din serviciu. Persoanelor din

corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior) al organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabineri cărora li s-a

prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație, termenul de aflare în serviciu

militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne și care au dreptul la

pensie în conformitate cu art.13 lit. a) din prezenta lege li se acordă, de la data emiterii

ordinului privind prelungirea termenului de aflare în serviciu, pensie în mărime de 50

procente din suma pensiei cuvenite.

Iar, în temeiul art. 7 coroborat cu art. 48 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri,

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, precum și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, familiilor lor care au

concomitent dreptul la diferite pensii de stat li se stabilește o singură pensie, la alegerea

lor. Pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit serviciul prin

contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și sistemului penitenciar, ale ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor

securității statului, Centrului National Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora

se stabilesc de către Casa Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Conform art. 50 alin. (1) lit. b) din aceeași Lege, pensiile se stabilesc pentru

militarii care au îndeplinit serviciu prin contract, pentru funcționari publici cu statut

5

special din sistemul administrației penitenciare - de la data eliberării din serviciu, dar

nu mai devreme de ultima zi în care au fost asigurați cu soldă.

În contextul normelor legale enunțate, reiese că legislatorul a stipulat concret

momentul apariției dreptului pentru primirea pensiei militarilor și pentru persoanele

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne.

Sub acest aspect și având în vedere că din data de 4 noiembrie 2011, Dumitru

Popovici beneficiază de dreptul la pensie pentru vechime în muncă în cadrul

Inspectoratului General al Poliției, în temeiul art. 2 alin. (1) al Legii nr. 1544 -XII din

23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă

și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, prin aplicarea regulilor de interpretare corectă a normelor sus-indicate, este

evident că instanțele ierarhic inferioare, examinând cauza, eronat au concluzionat

despre necesitatea admiterii acțiunii depuse de Dumitru Popovici.

Or, deși ultimul, prin ordinul nr. 238 ef din 5 iulie 2013 a Inspectoratului General

al Poliției, a fost reangajat în serviciu, aceste circumstanțe nu pot constitui drept temei

pentru stabilirea/recalcularea unei noi pensii pentru vechime în muncă, prin includerea

la stabilirea acesteia a vechimii de muncă obținute după data realizării dreptului la

pensie pentru vechime în muncă – 4 noiembrie 2011.

Aceasta, deoarece dreptul la pensie pentru vechimea în muncă apare o dată, și

anume, după eliberarea din serviciu, cu dreptul de recalculare în condițiile legii.

Deci, luând în considerare faptul că din solicitările expuse în cererea de chemare

în judecată, obiectul acțiunii ține de dreptul persoanei la recalcularea pensiei, drept ce

face parte din categoria drepturilor sociale, iar Curtea Europeană a Drepturilor Omului

a asimilat dreptul la prestații sociale unui drept de proprietate, în sensul articolului 1

din Protocolul nr.1 la Convenția Europeană, Colegiul pentru a nu leza dreptul lui

Dumitru Popovici la proprietate, va analiza temeiurile de recalculare a pensiei prin

prisma prevederilor art. 61 alin. (1) și (2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne nr. 1544

-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri, care reglementează expres că recalcularea pensiilor stabilite

anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei

legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele

de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda

dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar

cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de

data punerii în aplicare a prezentei legi.

Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu

excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de

legislație, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele

afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

Din sensul logico-juridic al normei art. 61 din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

rezultă cert și expres trei situații în care pensia pentru vechimea în serviciu stabilită

6

anterior urmează a fi recalculată, și anume: existența documentelor aflate la organele

de pensionare la momentul recalculării pensiei; prezentarea ulterioară a actelor

suplimentare ce ar acorda persoanei dreptul la majorarea pensiei până la stabilirea

pensiei, iar recalcularea pensiei se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult

pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare și nu mai devreme de data

punerii în aplicare a prezentei legi; recalcularea pensiei se efectuează în cazul în care

persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de comandă (cu excepția celui inferior)

al organelor afacerilor interne precum și funcționari publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare li s-a prelungit peste limita de vârstă termenul de

aflare în serviciul prin contract.

În speță, la actele cauzei însă nu sunt anexate probe, din care să rezulte că la 4

noiembrie 2011 lui Dumitru Popovici i-a fost stabilită pensia la prelungirea termenului

de aflare în serviciu în condițiile art. 2 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie

1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

și i s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislație termenul de aflare în

serviciul militar prin contract, iar la data depunerii prezentei cereri de chemare în

judecată a ajuns la vârsta limită de 50 de ani de a se afla în serviciul militar și a fost

trecută în rezervă sau retragere.

La rândul său, art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării

cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri se referă la pensia

stabilită pentru limită de vârstă și este aplicabil cazului doar în situația în care la

stabilirea pensiei au fost aplicate prevederile art. 2 alin. (2) din aceeași Lege, condiție

însă ce nu rezultă la caz.

Or, conform materialelor dosarului care nu au fost contestate de părțile în litigiu,

pensia lui Dumitru Popovici a fost stabilită la eliberarea din serviciu conform art. 2

alin. (1) din Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și

a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri și nicidecum la prelungirea termenului

de aflare în serviciu conform art. 2 alin. (2) din Legea menționată.

În condițiile stabilite, instanța de recurs reține ca fiind întemeiate argumentele

recurentului, precum că situația lui Dumitru Popvici nu cade sub incidența art. 61 din

Legea nominalizată, deoarece Legea nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nu prevede

stabilirea repetată a dreptului la pensie pentru vechime în muncă, după restabilirea la

serviciu în serviciul militar, or, din sensul acestei Legi nu se deduce în niciun fel, că

militarii, persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

au dreptul la stabilirea repetată a mărimii pensiei în cazul în care au fost reangajați și

au mai obținut o oarecare vechime în muncă, în caz contrar, ar reieși că subiecții

menționați ar avea, teoretic, dreptul la nenumărate stabiliri sau repetate majorări ale

pensiei.

În așa mod, Dumitru Popovici avea posibilitatea de a pretinde la stabilirea unei

noi mărimi a pensiei, doar în cazul în care dispunea de dreptul la diferite pensii, însă,

în speța dedusă judecății, astfel de circumstanțe nu s-au constatat, or, acesta a pretins

din nou la aceiași categorie de pensie, de care beneficiază din 4 noiembrie 2011.

7

De asemenea, această concluzie derivă și din Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998

privind sistemul public de pensii, care de asemenea nu admite stabilirea din nou a

aceiași categorie de pensie.

Prin urmare, actele administrative de refuz ale Casei Naționale de Asigurări

Sociale, sunt legale și careva temeiuri de a fi anulate nu sunt, ceea ce impune de a

constata că cerințele lui Dumitru Popovici cu privire la declararea ilegalității deciziei

din 19 martie 2020 a Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Edineț și a răspunsului nr.

P-896/20 din 10 mai 2020 a Casei Naționale de Asigurări Sociale cu obligarea

pârâtului de a-i efectua recalcularea cuantumului pensiei cu achitarea acesteia, reieșind

din contribuțiile pentru perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019, sunt neîntemeiate,

motiv pentru care recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate,

iar acțiunea reclamantului/intimatului urmează a fi respinsă.

Or, Dumitru Popovici nu se încadrează în categoria persoanelor, ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu, conform Legii nr. 1544

din 23 iunie 1993, având în vedere faptul că acestuia anterior i-a fost stabilită pensie

pentru vechime în muncă și este deja beneficiar de pensie pentru vechime în muncă

stabilită conform Legii nr. 1544 -XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor

și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri.

La segmentul dat, instanța de recurs subliniază că atunci când pensia i-a fost

stabilită lui Dumitru Popovici – 4 noiembrie 2011, conform Legii nr. 1544 -XII din 23

iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, calculată în cuantum de 53% pentru o vechime totală de 22 de ani, urmare

a reangajării în serviciu pentru perioada 5 iulie 2013 – 29 decembrie 2019 și obținerii

a unei noi vechimi în serviciu, Dumitru Popovici nu este în drept de a solicita Casei

Naționale de Asigurări Sociale stabilirea unei noi pensii pentru vechime în muncă.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Casa Națională de Asigurări Sociale de

a reexamina și stabili din nou mărimea pensiei lui Dumitru Popovici, în baza

certificatului nr. 34/35-1695 din 18 februarie 2020 a Inspectoratului de Poliție Edineț,

cu actualizarea mărimii în raport cu vechimea obținută la 29 decembrie 2019, nu au

luat în considerare prevederile legale expuse supra, și anume, că recalcularea mărimii

pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a

prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în

organele de pensionare.

Așadar, Dumitru Popovici poate beneficia ulterior conform Legii nr. 1544 -XII

din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de

comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului

General de Carabinieri în coroborare cu Legea nr. 156 din 14 octombrie 1998 privind

sistemul public de pensie, la momentul depunerii cererii, de stabilire a pensiei pentru

limita de vârstă în condiții generale unde în stagiu de cotizare vor fi incluse toate

perioadele contributive.

Finalmente, circumstanțele descrise mai sus permit instanței de recurs să conchidă

că atât prima instanță, cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv

din care actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare

în judecată depusă de către Dumitru Popovici împotriva Casei Naționale de Asigurări

8

Sociale privind recalcularea pensiei pentru vechime în muncă, conform prevederilor

art. 61 alin. (2) din Legea nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, urmează a fi respinsă, ca

neîntemeiată.

Dat fiind cele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa

integral decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe și de a emite o nouă decizie

cu privire la respingerea integrală a acțiunii în contencios administrativ, la cererea de

chemare în judecată depusă de Dumitru Popovici.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c), alin. (2) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de către Casa Națională de Asigurări Sociale.

Se casează decizia din 10 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 19 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza de contencios

administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, și se

emite o nouă decizie, prin care:

Se respinge cererea de chemare în judecată depusă de către Dumitru Popovici

împotriva Casei Naționale de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor

administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

Judecătorii Ala Cobăneanu

Nina Vascan

Aliona Miron

Nicolae Craiu

9