3ra-239/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
3ra-239/22 — contestarea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 3ra-239/22
2-20010773-01-3ra-01032022
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)
Î N C H E I E R E
18 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
examinând admisibilitatea recursului depus de către Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră,
în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de
către Angela Colesnicenco împotriva Inspectoratului General al Poliției de Frontieră,
terț Ministerul Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ și
obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,
împotriva deciziei din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă:
La 22 ianuarie 2020, Angela Colesnicenco a depus cerere de chemare în judecată
în procedura contenciosului administrativ împotriva Inspectoratului General al Poliției
de Frontieră, terț Ministerul Afacerilor Interne cu privire la anularea actului
administrativ și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că la data de 24 decembrie 2019 a
recepționat răspunsul Inspectoratului General al Poliției de Frontieră cu privire la
refuzul în asigurarea obligatorie de stat a familiei sale drept rezultat al decesului soțului
Victor Colesnicenco, subofițer superior al Unității control al frontierei a Sectorului
Poliției de Frontieră Sculeni al Direcției regionale Vest la xxxxx în timpul exercitării
atribuțiilor de serviciu, soluție pe care o apreciază ca fiind prematură, deoarece potrivit
informației medicale, la 10 iulie 2019, orele 03.00, pacientul internat de către asistența
medicală de urgență în conștiință, contact verbal prezent, parametrii vitali (tensiunea
arterială, puls, saturația cu oxigen în sânge) erau în normă. Pacientul nu s-a aflat la
evidenta medicului de familie la locul de trai cu nici o patologie, nu consuma pastile,
intervenții nu a avut. S-a efectuat electrocardiograma atât în ambulanță ora 01.45 min.,
cât și în secția Unitate de primire urgentă la 03.00 (UPU), fiind efectuate de urgență
toate analizele necesare, și anume generală de sânge și biochimia, în urma căreia s-a
stabilit în rezultatul electrocardiogramei era cu mici devieri de la normă.
1
Reclamanta a menționat că soțul ei a plecat la serviciu în stare absolut normală și,
fiind luat de la serviciu, a decedat în spital. Comisia nu a studiat când soțul său a trecut
controlul profilactic medical anual, deși conform art. 45 alin. (2) din Legea privind
funcționarul public cu statut special din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,
funcționarul public cu statut special este supus, anual, unui examen medical profilactic
în instituțiile medico-sanitare ale Ministerului Afacerilor Interne.
A precizat că nu este expertiză medico-legală în constatarea timpului și condițiilor
necesare pentru dezvoltarea unei astfel de stări a sănătății ce poate duce la stop
cardiorespirator. Nu s-au examinat intervențiile medicale efectuate, suficiența și
rezonabilitatea lor, deși conform art. 45 alin. (1) al legii enunțate, funcționarul public
cu statut special beneficiază de asistență medicală și de tratament (ambulatoriu și
staționar) gratuite în orice instituție medico-sanitară a Ministerului Afacerilor Interne.
Dacă asistența medicală nu poate fi asigurată în instituțiile medico-sanitare ale
Ministerului Afacerilor Interne, aceasta se acordă într-o altă instituție medico-sanitară
publică, cu rambursarea cheltuielilor în limita alocațiilor de la bugetul de stat, în modul
și în condițiile stabilite de Guvern, iar art. 42 al legii nominalizate prevedea că
funcționarul public cu statut special are următoarele drepturi: a) dreptul de a-și
cunoaște drepturile și obligațiile de serviciu; b) dreptul de a evolua în carieră în modul
și condițiile stabilite prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne; c) dreptul la plăți
salariate și alte drepturi bănești stabilite de legislația în vigoare; d) dreptul la uniformă,
la echipament special și de protecție, la asistență medicală și psihologică, la proteze,
precum și la medicamente gratuite, în condițiile stabilite prin hotărâre de Guvern; e)
dreptul la locuință de serviciu în condițiile legii; f) dreptul la concediu de odihnă anual
plătit, la concediu de odihnă anual suplimentar plătit și la concediu neplătit, precum și
la concediile sociale prevăzute de legislația în vigoare și de contractele colective de
muncă și convențiile colective; g) dreptul la tratament și recuperare în condițiile
stabilite de Guvern; h) dreptul la recuperarea cheltuielilor de deplasare în interes de
serviciu; i) dreptul la portul armelor din dotare sau personale în condițiile legii; j)
dreptul la asigurarea obligatorie și protecție din partea statului conform legii.
A invocat dispozițiile art. 67 din Legea precitată, conform cărora viața, sănătatea
și capacitatea de muncă a funcționarului public cu statut special sunt supuse asigurării
de stat obligatorii din bugetul de stat. Plata indemnizației de asigurare funcționarului
public cu statut special nu se efectuează dacă evenimentul asigurat a survenit ca urmare
a săvârșirii de către funcționar: a) a unei infracțiuni sau contravenții; b) a unei fapte ce
reprezintă consecința consumului benevol de băuturi alcoolice, droguri sau substanțe
toxice; c) a suicidului sau a tentativei de suicid, dacă aceste acțiuni nu au fost provocate
de o stare patologică sau de acțiuni de determinare la sinucidere; d) a altor fapte ce nu
au legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu. În caz de mutilare (rănire, traumă,
contuzie) în legătură cu exercitarea atribuțiilor de serviciu, funcționarului public cu
statut special i se plătește o indemnizație unică în raport cu gravitatea mutilării, având
următoarele valori: a) mutilare ușoară - 1 salariu lunar; b) mutilare medie - 3 salarii
lunare; c) mutilare gravă - 5 salarii lunare. În caz de încetare a raportului de serviciu pe
motivul indicat la art. 38 alin. (1) lit. e) ca urmare a unei mutilări (răniri, traume,
contuzii) legate de exercitarea atribuțiilor de serviciu, funcționarului public cu statut
special i se plătește o indemnizație unică, valoarea căreia se determină prin acordarea
pentru fiecare procent de pierdere a capacității de muncă a câte unui salariu mediu
lunar, calculat în ultimele 6 luni anterioare survenirii evenimentului asigurat, conform
2
ultimei funcții deținute. În caz de apariție a dizabilității funcționarului public cu statut
special în legătură cu exercitarea atribuțiilor sale de serviciu sau după încetarea
serviciului în Ministerul Afacerilor Interne, însă ca urmare a unei afecțiuni din perioada
serviciului, dacă lipsește temeiul pentru primirea pensiei de vechime în muncă, până la
restabilirea capacității de muncă acestuia i se plătește o compensație lunară raportată
la salariul lunar conform ultimei funcții deținute, având următoarele valori: a) 100% -
pentru dizabilitate severă; b) 80% - pentru dizabilitate accentuată; c) 60% - pentru
dizabilitate medie. Funcționarul public cu statut special care primește compensația
prevăzută la alin. (5) nu beneficiază concomitent și de pensia de dizabilitate. În caz de
deces al funcționarului public cu statut special, survenit în legătură cu exercitarea
nemijlocită a obligațiilor sale de serviciu ori ca urmare a unei mutilări (răniri, traume,
contuzii) survenite în urma exercitării obligațiilor de serviciu, familia celui decedat sau
persoanele întreținute de către acesta beneficiază de o indemnizație unică în valoare de
120 de salarii lunare, conform ultimei funcții deținute de cel decedat. Timp de 5 ani din
ziua decesului funcționarului public cu statut special, persoanele care s-au aflat la
întreținerea acestuia beneficiază de o indemnizație lunară a cărei valoare este egală cu
salariul lunar corespunzător ultimei funcții deținute de acesta. La încheierea perioadei
menționate se stabilește o pensie în legătură cu pierderea întreținătorului, în modul
prevăzut de legislația în vigoare.
În opinia reclamantei procesul-verbal nr. 3 al ședinței Comisiei pentru examinarea
cazurilor de asigurare de stat obligatorie din 17 decembrie 2019 este pasibil de a fi
anulat, cu obligarea emiterii unui act administrativ, deoarece acesta este emis contrar
prevederilor art. art. 3 și 24 din Codul administrativ, în condițiile în care membrii
Comisiei nu au cercetat circumstanțele în care a efectuat serviciu soțul său și care a fost
influența lor asupra înrăutățirii sănătății acestuia, care nu sta la evidență medicală cu
vreo diagnoză medicală.
A susținut că contrar prevederilor art. 31 și 118 din Codul administrativ, procesul-
verbal nu este motivat, nu sunt expuse considerentele ce justifică emiterea acestui act
administrativ individual, în motivare nu sunt indicate temeiurile esențiale de drept și
de fapt care au fost luate în considerare autoritatea publică pentru decizia sa, iar
trimiterea la ordinul Ministerului Afacerilor Interne, ce nu este publicat în Monitorul
Oficial, îl apreciază critic și atestă că lipsește dreptul persoanei de a cunoaște acest act
și de a-și apăra interesele sub aspectul acestui act.
Reclamanta a notat că ședința de examinare a cazului a avut loc fără participarea
sa, astfel încât i s-a încălcat dreptul consfințit la art. 40 din Codul administrativ.
Reclamanta a solicitat anularea procesului-verbal nr. 3 din 17 decembrie 2019 al
Comisiei pentru examinarea cazurilor de asigurare de stat obligatorie a Inspectoratului
General al Poliției de Frontieră, cu obligarea Inspectoratului General al Poliției de
Frontieră, să emită actul administrativ de constatare a asigurării de stat obligatorii pe
numele Angelei Colesnicenco.
Prin încheierea din 17 mai 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost atras
în proces în calitate de terț Ministerul Afacerilor Interne.
La 1 iunie 2021 Angela Colesnicenco a depus cerere de concretizare a pretențiilor,
prin care a solicitat anularea procesului-verbal nr. 3 din 17 decembrie 2019 al Comisiei
pentru examinarea cazurilor de asigurare de stat obligatorie a Inspectoratului General
al Poliției de Frontieră, obligarea Inspectoratului General al Poliției de Frontieră să
emită actul administrativ individual de examinare a cazurilor de asigurare de stat
3
obligatorie și să constatate că decesul agentului principal Victor Colesnicenco,
subofițer superior al Unității control al frontierei a Sectorului Poliției de Frontieră
Sculeni al Direcției regionale Vest are legătură cauzală cu exercitarea nemijlocită a
obligațiilor de serviciu.
Prin hotărârea din 11 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost
admisă acțiunea depusă de către Angela Colesnicenco. S-a anulat procesul-verbal nr. 3
din 17 decembrie 2019 al Comisiei pentru examinarea cazurilor de asigurare de stat
obligatorie a Inspectoratului General al Poliției de Frontieră, și s-a obligat Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră, prin intermediul Comisiei pentru examinarea cazurilor
de asigurare de stat obligatorie, să emită actul administrativ individual favorabil de
examinare a cazurilor de asigurare de stat obligatorie, privind constatarea că decesul
agentului principal Victor Mihail Colesnicenco, subofițer superior al Unității control
al frontierei a Sectorului Poliției de Frontieră Sculeni al Direcției regionale Vest are
legătură cauzală cu exercitarea nemijlocită a obligațiilor de serviciu.
Cu respectarea dispozițiilor art. 232 din Codul administrativ, la 5 iulie 2021
Inspectoratul General al Poliției de Frontieră a depus apel nemotivat, iar la 29
septembrie 2021 motivarea apelului împotriva hotărârii instanței de fond.
Prin decizia din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă cererea
de apel depusă de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
Întru consolidarea soluției, instanțele ierarhic inferioare au stabilit că argumentul
pârâtului și concluzia Comisiei acestuia, expusă în actul contestat, referitoare la faptul
că pentru a beneficia de dreptul nominalizat legea instituie drept condiție ca decesul
persoanei să survină în timpul orelor de muncă este nefondat și contravine logicii
legiuitorului, deoarece o astfel de interpretare a legii este abuzivă și contravine sensului
și scopului acesteia, deoarece legea instituie drept condiție pentru acordarea
indemnizațiilor în cazul nominalizat doar cerința ca decesul funcționarului public cu
statut special să fi survenit în legătură cu exercitarea nemijlocită a obligațiilor de
serviciu.
Instanțele de judecată au notat că, deși decesul soțului reclamantei, care deținea o
funcție publică cu statut special a survenit ulterior finalizării programului de lucru al
acestuia, cauza care a determinat decesul a survenit în timpul orelor de lucru și de
exercitare de către acesta a obligațiunilor funcționale.
Instanțele inferioare au apreciat constatările emitentului actului administrativ
individual defavorabil contestat ca fiind nejustificate, fapt ce denotă necesitatea
anulării acestuia de către instanța de judecată, reieșind din considerentul că materialele
cauzei atestă că decesul funcționarului public cu statut special Victor Colesnicenco a
decedat în legătură cu exercitarea obligațiilor de serviciu, pentru motive survenite în
timpul exercitării acestor obligații.
În consecință, instanțele de judecată au constatat că anularea actului administrativ
individual defavorabil contestat este succedată, potrivit normelor ce reglementează
contenciosul administrativ, de obligația instanței de a înlătura consecințele negative ale
actului anulat și, respectiv, de a obliga autoritatea emitentă să înlăture inadvertențele
admise prin emiterea actului administrativ anulat în vederea acordării soluției pe
marginea contenciosului administrativ soluționat a unui caracter eficient.
La data de 20 decembrie 2021, Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, a
depus recurs nemotivat, iar la 2 martie 2022 motivarea recursului împotriva deciziei
din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea acestuia,
4
casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi
decizii de respingere integrală a acțiunii.
În argumentarea cererii de recurs cu reiterarea motivelor de drept și de fapt anterior
invocate, recurentul a indicat că consideră soluția instanțelor ierarhic inferioare privind
temeinicia acțiunii ca fiind rezultată din interpretarea eronată a normelor de drept
material, fiind bazată pe concluzii contrare situației de fapt a cauzei, motiv din care
actele judecătorești nu pot fi menținute. Deci, instanțele de judecată și-au întemeiat
concluziile pe argumente eronate care vin în contradicție cu actele normative ce
guvernează paliera cazurilor asigurării de stat obligatorii.
A opinat ca fiind îndoielnică poziția instanțelor ierarhic inferioare în situația din
speță de a califica actul administrativ individual defavorabil contestat ca nejustificat.
A afirmat că hotărârile instanțelor inferioare nu au fost motivate prin prisma
practicii Curții Europene a Drepturilor Omului și a Codului de procedură civilă.
În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de
apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.
În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se
depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă
Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de
apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la
instanța de apel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 1 decembrie 2021,
dispozitivul deciziei fiind notificat recurentului, prin intermediul poștei electronice, la
16 decembrie 2021 (f.d.99, Vol. II).
Totodată, decizia motivată din 1 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost
notificată recurentului la data de 9 februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de
recepție/livrarea anexat la materialele cauzei (f.d.100, Vol. II).
Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ menționează că Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, s-a
conformat prevederilor legale și a depus recursul în termenul prevăzut de art. 245 din
Codul administrativ.
Prin referința depusă la 13 aprilie 2022, Angela Colesnicenco, reprezentată de
avocatul Vladimir Kovali a solicitat respingerea recursului depus de către Inspectoratul
General al Poliției de Frontieră.
Examinând temeiurile invocate în recursul depus de către Inspectoratul General al
Poliției de Frontieră, în raport cu materialele cauzei, completul specializat pentru
examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră inadmisibil, din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de
Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,
recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2) din art. 246 din
Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la
literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/inadmisibilitatea
recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să
însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de
legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.
5
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al
Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul
neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv
al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din
examinarea cererii în completul de 5 judecători.
În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării
unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să
răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel
ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de
drept.
Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ
notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o
motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. Acest
argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul
administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din
Codul administrativ.
În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și
filtrului de admisibilitate.
De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios
administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în
contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de
contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal
fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la
instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului
Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul
condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o
reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă
de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de
drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v.
Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39).
La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii
de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot
fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie
1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
6
În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus
de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră.
În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, completul specializat
pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul depus de către Inspectoratul General al Poliției de Frontieră, se declară
inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Ala Cobăneanu
Judecătorii Nina Vascan
Nicolae Craiu
7