3r-73/22 — anularea actului administrativ si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

Dosarul nr. 3r-73/22

2-21075598-01-3r-06042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. O. Melniciuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, Gr. Dașchevici, Gh. Mîra)

D E C I Z I E

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de către Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

către Bulut Yucel împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne

cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii actului administrativ

individual favorabil,

împotriva încheierii din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de către Bulut Yucel, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam,

c o n s t a t ă :

La 20 mai 2021, Bulut Yucel a depus cerere de chemare în judecată în ordinea

contenciosului administrativ împotriva Biroului Migrație și Azil al Ministerului

Afacerilor Interne cu privire la anularea actului administrativ și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil.

Prin hotărârea din 20 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a

fost respinsă ca fiind neîntemeiată acțiunea depusă de către Bulut Yucel.

La data de 1 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, Bulut Yucel,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam a depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii instanței de fond din 20 septembrie 2021.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam, pe motiv că motivarea apelului nu a fost depusă în termenul stabilit de art. 232

alin. (2) din Codul administrativ.

La 28 februarie 2022, Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru Adam a

depus recurs împotriva încheierii din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea acestuia, casarea încheierii instanței de apel ca fiind ilegală și

nemotivată.

1

În argumentarea cererii de recurs a invocat că nu este de acord cu încheierea

contestată, deoarece la motivarea acesteia instanța de judecată a indicat eronat că

avocatul Alexandru Adam a recepționat la data de 1 octombrie 2021, prin intermediul

poștei electronice, hotărârea motivată a instanței de fond.

A menționat că la 1 octombrie 2021 nu a avut posibilitate să ia cunoștință de

hotărârea motivată, întrucât la acea dată, prin intermediul poștei electronice, a fost

depus apelul nemotivat.

A afirmat cu certitudine că nu a luat cunoștință și nu a recepționat hotărârea

motivată a instanței de fond.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 241-243 din Codul

administrativ.

În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată

în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește

un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată transmite

neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar

instanței competente să soluționeze recursul.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 27 ianuarie 2022, fiind

comunicată reprezentantului recurentului – avocatul Alexandru Adam la data de 23

februarie 2022, fapt confirmat prin avizul de recepție/livrare anexat la materialele

cauzei (f.d.93).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție conchide că recursul depus de către Bulut Yucel, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam, la 28 februarie 2022, este în termen.

La 6 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs, într-

un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție prin intermediul oficiului poștal, în

adresa intimatului Biroul Migrație și Azil al Ministerului Afacerilor Interne, a expediat

copia recursului cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, însă intimatul

nu și-a valorificat acest drept procedural și nu a depus referință.

În corespundere cu art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de către Bulut Yucel,

reprezentat de avocatul Alexandru Adam, urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) din Codul administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a

recursului.

2

Din conținutul recursului, rezultă că Bulut Yucel, reprezentat de avocatul

Alexandru Adam, nu este de acord cu încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care apelul depus de către ultimul, împotriva hotărârii din 20 septembrie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, a fost declarat inadmisibil pe motiv că

apelul motivat nu a fost depus în termenul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

În corespundere cu dispozițiile art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Codul administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil,

apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate. Dacă

se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care

a emis hotărârea contestată.

Prin prisma normei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ relevă că dispozitivul hotărârii primei instanțe a fost pronunțat

public la 20 septembrie 2021 (f.d.62), fiind notificat reprezentantului recurentului –

avocatul Alexandru Adam la aceeași dată, fapt contrasemnat de către ultimul (f.d.63).

La 1 octombrie 2021, prin intermediul poștei electronice, cu respectarea

dispozițiilor art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, Bulut Yucel, reprezentat de

avocatul Alexandru Adam a depus cererea de apel nemotivată împotriva hotărârii

instanței de fond.

În continuare, în sensul art. 96 alin. (1) din Codul administrativ, notificările și

comunicările către participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă

de comunicare adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor.

Comunicarea prin mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului

comunicării și acceptată de participantul la procedură.

Conform extrasului de pe poșta electronică anexată la materialele cauzei (f.d.74)

se denotă cu certitudine că hotărârea motivată a instanței de fond a fost notificată

recurentului la data de 29 noiembrie 2021, la adresa electronică

(adamalexavocat@mail.ru) indicată în cererea de chemare în judecată și cererea de apel

nemotivată.

Totodată, se menționează că hotărârea motivată a primei instanțe a fost expediată

și în adresa recurentului Bulut Yucel, însă plicul a fost returnat cu mențiunea „refuzat”

(f.d.76-77).

La acest aspect, instanța de recurs notează că în temeiul art. 102 alin. (3) din Codul

administrativ, înscrisul se consideră notificat odată cu refuzarea primirii.

Prin urmare, în condițiile date, se reține că, termenul de depunere a apelului motivat

a început să curgă de la 30 noiembrie 2021 și a expirat la data de 29 decembrie 2021.

Cu toate acestea, Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru Adam nu a

înregistrat în termenul prevăzut de lege motivarea apelului în Curtea de Apel Chișinău.

În astfel de circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că Curtea de Apel Chișinău corect a apreciat

incidența la caz a prevederilor art.236 alin.(2) lit. e) din Codul administrativ și a

3

declarat inadmisibil apelul depus de Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam.

Întru răsturnarea concluziei date, nu poate fi reținut nici argumentul recursului

precum că în motivarea actului judecătoresc contestat instanța de apel a indicat eronat

faptul că avocatul Alexandru Adam a recepționat la data de 1 octombrie 2021, prin

intermediul poștei electronice, hotărârea motivată a instanței de fond, or, această

alegație în sine nu influențează soluția de inadmisibilitate a apelului, în situația în care

motivarea apelului nu a fost prezentată în interiorul termenului prevăzut de legislație

(până la 29 decembrie 2021).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

conchide că recurentul/reprezentantul acestuia nu a depus diligența necesară în vederea

valorificării dreptului său de acces la instanță.

În contextul dat, relevante sunt și dispozițiile art. 65 alin. (1) din Codul

administrativ, care statuează că culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se

atribuie reprezentatului.

În continuare, instanța de recurs remarcă că importanța termenelor de procedură

este dictată de faptul că ele determină regimul temporar optimal pentru realizarea

justiției, mobilizează cercetarea cauzei, totodată contracarează urgentarea nejustificată

a realizării drepturilor și obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii

de către participanții la proces de a se folosi cu rea-credință de drepturile sale

procedurale.

Respectiv, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Cu privire la acest aspect Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat în

jurisprudența sa că reglementările referitoare la formalitățile și termenele ce trebuie

respectate pentru exercitarea unei căi de atac, urmăresc să asigure o bună administrare

a justiției și, în particular, să respecte principiul securității raporturilor juridice, iar cei

interesați trebuie să aibă posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate.

Aceste termene urmăresc mai multe scopuri importante, și anume să garanteze

securitatea juridică, fixând un termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la

adăpost de plângeri introduse foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut,

și să împiedice nedreptățile ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se

pronunțe în legătură cu evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la

elemente de probă cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din

cauza timpului scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

Deci, conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind

proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență derularea

procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale procedurale.

În concluzie, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate, contrare

celor menționate mai sus și nu constituie temei de anulare a încheierii recurate, care

este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil în sensul art. 6 din

CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ amintește că, art. 6§1 din Convenția Europeană pentru

4

Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și

obligațiile sale cu caracter civil.

În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul la instanță”, la fel ca și dreptul

de acces, nu are un caracter absolut. În această privință Curtea Europeană, în multe

cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac (cauza Bacev vs fosta

Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxemburg; Diaz Ochoa vs Spania), în

care CEDO a reiterat că, termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează

accesul la justiție.

Din considerentele expuse și având în vedere faptul că, încheierea instanței de apel

este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu prevederile art. 243 alin. (1), lit. b) din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de către Bulut Yucel, reprezentat de avocatul Alexandru

Adam și se menține încheierea din 27 ianuarie 2022 a Curții de Apel Chișinău.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5