2ra-493/22 — cu privire la executarea dreptului de ipoteca

Dosarul nr. 2ra-493/22 2-20089529-01-2ra-08042022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași – A. Ucraințeva Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi ÎNCHEIERE 18 mai 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului depus de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Mariei Vioară cu privire la exercitarea dreptului la ipotecă, împotriva deciziei din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul depus de către Maria Vioară și s-a menținut hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, constată: La data de 29 iulie 2020 BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Vioară, prin care a solicitat exercitarea dreptului la ipotecă.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că prin hotărârea nr. 2-875- 2011 din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei Călărași s-a dispus încasarea în mod solidar de la Asociația de Economii și Împrumut al Cetățenilor ,,Dacia din Săseni”, Efimia Ciubotaru, Ludmila Ivanov, Svetlana Capranov, Maria Vioară, Vera Tocarjevschi, Emilia Cemîrtan, Svetlana Covalenco a datoriei în suma de 754 724, 26 lei. La data de 22 mai 2020 BC ,,Moldova-Agroindbank” SA a înregistrat în Registrul bunurilor imobile sub nr. 2501/20/4493 avizul de constituire a ipotecii legale nr. C391/E00226 din 17 aprilie 2020, asupra terenului cu suprafața de 0,1339 ha, modul de folosință grădină, situate în sat.

Săseni, raionul Călărași, cu numărul cadastral xxxxx, care aparține cu drept de proprietate Mariei Vioară, sub numărul xxxxx, avizul de constituire a ipotecii legale nr. xxxxx din 17 aprilie 2020, asupra casei de locuit individuală și terenului pentru construcții cu suprafața de 0,274 ha, 1 situate în sat. Săseni, raionul Călărași cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care aparțin cu drept de proprietate Mariei Vioară. Reclamanta a indicat că Maria Vioară nu a achitat datoria formată față de BC ,,Moldova-Agroindbank” SA. De asemenea, a menționat că la data de 22 aprilie 2020, datoria AEÎC ,,Dacia din Săseni” față de banca constituia suma de 741 514,10 lei. În terminul fixat în aviz Maria Vioară nu a achitat datoria față de bancă, iar bunurile ipotecate au fost transmise în posesia Băncii pentru a fi vândute forțat.

Din motivele supra reclamanta BC ,,Moldova-Agroindbank” SA a solicitat exercitarea dreptului de ipotecă, prin transmiterea în posesia BC ,,Moldova- Agroindbank” SA pentru a fi vândute forțat bunurile ipotecate ce aparțin Mariei Vioară: - terenul cu suprafața de 0,1339 ha, modul de folosință grădină, situat în sat. Săseni, raionul Călărași cu numărul cadastral xxxx; casa de locuit și teren pentru construcții cu suprafața de 0,274 ha, situate în sat. Săseni, raionul Călărași cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care aparțin cu drept de proprietate Mariei Vioară, cu evacuarea persoanelor și bunurilor. De a încasa de la Maria Vioară în beneficiul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA, cheltuieli de judecată ce constau din taxa de stat la înaintarea acțiunii civile în instanța de judecată în mărime de 270 lei.

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s- a admis cererea de chemare în judecată depusă de către BC ,,Moldova-Agroindbank” SA. S-a dispus de a transmite în posesia BC ,,Moldova-Agroindbank” SA pentru a fi vândute forțat bunurile ipotecate ce aparțin Mariei Vioară: - terenul cu suprafața de 0, 1339 ha, modul de folosință grădină, situat în sat. Săseni, raionul Călărași cu numărul cadastral xxxxx; - casa de locuit și terenul pentru construcții cu suprafața de 0,274 ha, situate în sat. Săseni, raionul Călărași cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care aparțin cu drept ce proprietate Mariei Vioară, cu evacuarea persoanelor și bunurilor. S-a încasat de la Maria Vioară în beneficiul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat la înaintarea acțiunii civile în instanța de judecată în mărime de 270 lei.

(f.d. 60, 64-66, vol. I) La 25 februarie 2021 Maria Vioară a depus apel nemotivat, ulterior, la data de 16 iunie 2021 apel motivat, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cu trimiterea cauzei spre rejudecare în prima instanță. Prin decizia din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Maria Vioară și s-a menținut hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond just a constatat că BC ,,Moldova- Agroindbank” SA s-a conformat prevederilor Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din 26 iunie 2008, precum și ale art. 448 și art. 490 din Codul civil și în mod temeinic a conchis că cererea de chemare în judecată privind exercitarea dreptului de ipotecă este una întemeiată și pasibilă de a fi admisă, pentru executarea hotărârii Judecătoriei Călărași din 23 noiembrie 2011, ori s-a stabilit că nu au fost onorate obligațiile asumate conform contractului de credit nr. SO8179 din 17 martie 2008 și a contractelor de fidejusiune față de creditorul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA.

2 Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute afirmațiile Mariei Vioară în susținerea cererii de apel, precum că este proprietară a 1/3 cotă-parte din casa de locuit individuală situată în r-nul Călărași, s. Săseni și nu 1.0 cotă-parte, prezentând copia certificatului privind dreptul la moștenire nr. 1438 din 20 februarie 1990 și adeverința de înregistrare a dreptului de posesie asupra construcțiilor, indicând că în asemenea circumstanțe prin transmiterea bunurilor din litigiu către BC ,,Moldova- Agroindbank”, pentru a fi vândute, se încalcă dreptul de proprietate a altor persoane neatrase în proces, și anume, a fraților apelantei cărora le aparține 2/3 cotă-parte din bunul imobil din litigiu, ori conform extrasului din Registrul bunurilor imobile bunurile ipotecate aparțin cu drept de proprietate Mariei Vioară cu cota-parte de 1.0.

Astfel, dreptul de proprietate a Mariei Vioară asupra casei de locuit menționate a devenit opozabil terților din data înregistrării în registrul bunurilor imobile 06 iunie 2013. La data de 28 februarie 2022 Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cu transmiterea cauzei la rejudecare în prima instanță. (f.d. 3-4, vol. I) În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și ilegală, deoarece la examinarea cauzei s-a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

De asemenea, a menționat că instanța de apel a fost informată că la Judecătoria Strășeni au fost depuse două cereri de chemare în judecată de către Maria Vioară și Ion Cemîrtan, care pretinde la cota-parte din averea succesorală rămasă după decesul mamei lor, iar până la examinarea acestor cereri este prematur de a adopta o decizie în prezenta cauză. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, aceasta este depusa de către Maria Vioară, care are calitatea procesuală de pârâtă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 16 decembrie 2021. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa Mariei Vioară și avocatului Vladislav Negură la data de 28 decembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal, însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării. (f.d. 203, vol. I) Astfel, recursul declarat la 28 februarie 2022 de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, este în termen.

3 Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială 4 sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 5