2ra-493/22 — cu privire la executarea dreptului de ipoteca

Dosarul nr. 2ra-493/22

2-20089529-01-2ra-08042022

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași – A. Ucraințeva

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi

ÎNCHEIERE

18 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând admisibilitatea recursului depus de către Maria Vioară,

reprezentată de avocatul Vladislav Negură,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Banca Comercială „Moldova-Agroindbank” Societate pe Acțiuni împotriva Mariei

Vioară cu privire la exercitarea dreptului la ipotecă,

împotriva deciziei din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul depus de către Maria Vioară și s-a menținut hotărârea din 28

ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași,

constată:

La data de 29 iulie 2020 BC „Moldova-Agroindbank” SA a depus cerere de

chemare în judecată împotriva Mariei Vioară, prin care a solicitat exercitarea

dreptului la ipotecă.

În motivarea acțiunii reclamanta a menționat că prin hotărârea nr. 2-875- 2011

din 23 noiembrie 2011 a Judecătoriei Călărași s-a dispus încasarea în mod solidar de

la Asociația de Economii și Împrumut al Cetățenilor ,,Dacia din Săseni”, Efimia

Ciubotaru, Ludmila Ivanov, Svetlana Capranov, Maria Vioară, Vera Tocarjevschi,

Emilia Cemîrtan, Svetlana Covalenco a datoriei în suma de 754 724, 26 lei.

La data de 22 mai 2020 BC ,,Moldova-Agroindbank” SA a înregistrat în

Registrul bunurilor imobile sub nr. 2501/20/4493 avizul de constituire a ipotecii

legale nr. C391/E00226 din 17 aprilie 2020, asupra terenului cu suprafața de 0,1339

ha, modul de folosință grădină, situate în sat. Săseni, raionul Călărași, cu numărul

cadastral xxxxx, care aparține cu drept de proprietate Mariei Vioară, sub numărul

xxxxx, avizul de constituire a ipotecii legale nr. xxxxx din 17 aprilie 2020, asupra

casei de locuit individuală și terenului pentru construcții cu suprafața de 0,274 ha,

1

situate în sat. Săseni, raionul Călărași cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care

aparțin cu drept de proprietate Mariei Vioară.

Reclamanta a indicat că Maria Vioară nu a achitat datoria formată față de BC

,,Moldova-Agroindbank” SA.

De asemenea, a menționat că la data de 22 aprilie 2020, datoria AEÎC ,,Dacia

din Săseni” față de banca constituia suma de 741 514,10 lei. În terminul fixat în aviz

Maria Vioară nu a achitat datoria față de bancă, iar bunurile ipotecate au fost

transmise în posesia Băncii pentru a fi vândute forțat.

Din motivele supra reclamanta BC ,,Moldova-Agroindbank” SA a solicitat

exercitarea dreptului de ipotecă, prin transmiterea în posesia BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA pentru a fi vândute forțat bunurile ipotecate ce aparțin Mariei

Vioară: - terenul cu suprafața de 0,1339 ha, modul de folosință grădină, situat în sat.

Săseni, raionul Călărași cu numărul cadastral xxxx; casa de locuit și teren pentru

construcții cu suprafața de 0,274 ha, situate în sat. Săseni, raionul Călărași cu

numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care aparțin cu drept de proprietate Mariei

Vioară, cu evacuarea persoanelor și bunurilor. De a încasa de la Maria Vioară în

beneficiul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA, cheltuieli de judecată ce constau din

taxa de stat la înaintarea acțiunii civile în instanța de judecată în mărime de 270 lei.

Prin hotărârea din 28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-

a admis cererea de chemare în judecată depusă de către BC ,,Moldova-Agroindbank”

SA.

S-a dispus de a transmite în posesia BC ,,Moldova-Agroindbank” SA pentru

a fi vândute forțat bunurile ipotecate ce aparțin Mariei Vioară:

- terenul cu suprafața de 0, 1339 ha, modul de folosință grădină, situat în sat.

Săseni, raionul Călărași cu numărul cadastral xxxxx;

- casa de locuit și terenul pentru construcții cu suprafața de 0,274 ha, situate

în sat. Săseni, raionul Călărași cu numerele cadastrale xxxxx și xxxxx, care aparțin

cu drept ce proprietate Mariei Vioară, cu evacuarea persoanelor și bunurilor.

S-a încasat de la Maria Vioară în beneficiul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA

cheltuielile de judecată ce constau din taxa de stat la înaintarea acțiunii civile în

instanța de judecată în mărime de 270 lei. (f.d. 60, 64-66, vol. I)

La 25 februarie 2021 Maria Vioară a depus apel nemotivat, ulterior, la data de

16 iunie 2021 apel motivat, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii din

28 ianuarie 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în prima instanță.

Prin decizia din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Maria Vioară și s-a menținut hotărârea din 28 ianuarie 2021

a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași.

Instanța de apel a reținut că instanța de fond just a constatat că BC ,,Moldova-

Agroindbank” SA s-a conformat prevederilor Legii cu privire la ipotecă nr. 142 din

26 iunie 2008, precum și ale art. 448 și art. 490 din Codul civil și în mod temeinic a

conchis că cererea de chemare în judecată privind exercitarea dreptului de ipotecă

este una întemeiată și pasibilă de a fi admisă, pentru executarea hotărârii Judecătoriei

Călărași din 23 noiembrie 2011, ori s-a stabilit că nu au fost onorate obligațiile

asumate conform contractului de credit nr. SO8179 din 17 martie 2008 și a

contractelor de fidejusiune față de creditorul BC ,,Moldova-Agroindbank” SA.

2

Instanța de apel a considerat că nu pot fi reținute afirmațiile Mariei Vioară în

susținerea cererii de apel, precum că este proprietară a 1/3 cotă-parte din casa de

locuit individuală situată în r-nul Călărași, s. Săseni și nu 1.0 cotă-parte, prezentând

copia certificatului privind dreptul la moștenire nr. 1438 din 20 februarie 1990 și

adeverința de înregistrare a dreptului de posesie asupra construcțiilor, indicând că în

asemenea circumstanțe prin transmiterea bunurilor din litigiu către BC ,,Moldova-

Agroindbank”, pentru a fi vândute, se încalcă dreptul de proprietate a altor persoane

neatrase în proces, și anume, a fraților apelantei cărora le aparține 2/3 cotă-parte din

bunul imobil din litigiu, ori conform extrasului din Registrul bunurilor imobile

bunurile ipotecate aparțin cu drept de proprietate Mariei Vioară cu cota-parte de 1.0.

Astfel, dreptul de proprietate a Mariei Vioară asupra casei de locuit menționate a

devenit opozabil terților din data înregistrării în registrul bunurilor imobile 06 iunie

2013.

La data de 28 februarie 2022 Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav

Negură, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 16

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 28 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, cu transmiterea cauzei la rejudecare în prima

instanță. (f.d. 3-4, vol. I)

În motivarea recursului recurenta a invocat că decizia instanței de apel este

neîntemeiată și ilegală, deoarece la examinarea cauzei s-a soluționat problema

drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces.

De asemenea, a menționat că instanța de apel a fost informată că la Judecătoria

Strășeni au fost depuse două cereri de chemare în judecată de către Maria Vioară și

Ion Cemîrtan, care pretinde la cota-parte din averea succesorală rămasă după decesul

mamei lor, iar până la examinarea acestor cereri este prematur de a adopta o decizie

în prezenta cauză.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 16 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Maria Vioară, care are calitatea procesuală de pârâtă și

este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 16

decembrie 2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa Mariei

Vioară și avocatului Vladislav Negură la data de 28 decembrie 2021 prin intermediul

oficiului poștal, însă la materialele cauzei nu este dovada recepționării. (f.d. 203,

vol. I)

Astfel, recursul declarat la 28 februarie 2022 de către Maria Vioară,

reprezentată de avocatul Vladislav Negură, este în termen.

3

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Maria Vioară,

reprezentată de avocatul Vladislav Negură, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care

se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau

a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică

să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie

să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură,

asemenea aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

4

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav Negură și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav

Negură, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Maria Vioară, reprezentată de avocatul Vladislav

Negură, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

5