2ra-1915/21 — incasarea datoriei
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- incasarea datoriei
- Temei legal
- scoaterea de pe rol a cererii de chemare in judecata
2ra-1915/21 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-1915/21
(2-16193591-01-2ra-30112021)
Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Miron)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, O. Cojocaru, A. Pahopol)
D E C I Z I E
11 mai 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
lărgit al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Galina Stratulat
examinând recursul declarat de către reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik,
avocatul Anatolie Bacalâm,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Pluzhnik
împotriva lui Victor Copiimulț cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de
întârziere,
la acțiunea reconvențională depusă de Victor Copiimulț împotriva lui Igor
Pluzhnik cu privire la declararea nulă a recipisei,
împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
admis apelul declarat de către apelantul Victor Copiimulț, a fost casată parțial
hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea
admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Igor Pluzhnik, cu emiterea în
această parte a unei noi hotărâri sub formă de încheiere privind scoaterea de pe rol a
cererii de chemare în judecată depusă de Igor Pluzhnik, ca fiind depusă de către o
persoană neîmputernicită. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe,
c o n s t a t ă :
La data de 13 septembrie 2016, Igor Pluzhnik a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Victor Copiimulț cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii
de întârziere.
În motivarea acțiunii reclamantul a indicat că, la 20 octombrie 2007 în baza
procurii, i-a împrumutat lui Victor Copiimulț, suma de 333 000 dolari SUA pe un
termen de până la 31 decembrie 2013, anexând în acest sens recipisa și specificând
că din suma datorată, Victor Copiimulț a restituit suma de 92 000 dolari SUA iar la
momentul de față datoria constituie suma în mărime de 241 000 dolari SUA.
A afirmat reclamantul că, toate încercările de a-și recupera datoria pe cale
extrajudiciară nu au dat nici un rezultat.
1
A menționat reclamantul prevederile legale ale art. 871 alin. (1) Cod civil,
conform căruia împrumutatul trebuie să restituie împrumutul în termenul și în modul
stabilit în contract și prevederile art. 872 alin. (l) Cod civil, care prevăd că în cazul
în care împrumutatul nu restituie în termen împrumutul, împrumutătorul poate cere
pentru întreaga sumă datorată o dobândă în mărimea prevăzută la art. 619 dacă legea
sau contractul nu prevede altfel.
De asemenea, a mai invocat și, prevederile art.619 alin. (l), (2) Cod civil, care
stipulează că, obligațiilor pecuniare li se aplică dobânzi pe perioada întârzierii.
Dobânda de întârziere reprezintă peste rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea
sau contractul nu prevede altfel. Este admisă proba unui prejudiciu mai redus. În
cazul actelor juridice la care nu participă consumatorul, dobânda este de 9% peste
rata dobânzii prevăzută la art. 585 dacă legea sau contractul nu prevede altfel. Nu
este admisă proba unui prejudiciu mai redus. La data înaintării acțiunii în instanța de
judecată, suma dobânzii de întârziere calculată conform art. 619 Cod civil, constituie
129 661 dolari SUA.
Totodată, pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul lui Victor Copiimulț,
avocatul Adrian Manolache a depus acțiune reconvențională împotriva lui Igor
Pluzhnik cu privire la declararea nulă a recipisei și încasarea cheltuielilor de judecată
(f.d. 132-136, Vol. 1).
A solicitat reclamantul Igor Pluzhnik, încasarea datoriei în mărime de 241 000
dolari SUA și a dobânzii de întârziere în mărime de 129 661 dolari SUA.
Prin hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat din contul pârâtului Victor Copiimulț în
beneficiul reclamantului Igor Pluzhnik datoria în sumă de 241 000 dolari SUA,
dobânda de întârziere în sumă de 231 498 dolari SUA și 66 cenți, iar în total s-a
încasat suma de 472 498 dolari SUA și 66 cenți, echivalentul în lei moldovenești la
momentul executării hotărârii. S-a încasat din contul pârâtului Victor Copiimulț în
beneficiul reclamantului Igor Pluzhnik cheltuielile de judecată cu titlul de taxă de
stat în sumă de 25 000 lei. În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Acțiunea reconvențională depusă de către reprezentantul lui Victor Copiimulț,
avocatul Adrian Manolache a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul
declarat de către apelantul Victor Copiimulț, a fost casată parțial hotărârea din 30
septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea admiterii cererii de
chemare în judecată depusă de Igor Pluzhnik, cu emiterea în această parte a unei noi
hotărâri sub formă de încheiere privind scoaterea de pe rol a cererii de chemare în
judecată depusă de Igor Pluzhnik, ca fiind depusă de către o persoană
neîmputernicită. În rest, a fost menținută hotărârea primei instanțe.
Judecătorul Curții de Apel Chișinău, Anatol Pahopol participând la judecarea
cauzei, în ordine de apel, și-a exprimat dezacordul cu decizia din 29 iunie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, și a înaintat opinie separată. Astfel, judecătorul vizat nu a
fost de acord cu concluzia Colegiului civil privind depunerea cererii de chemare în
judecată de o persoană neîmputernicită – avocatul Valentin Mocanu, or, ultimul a
prezentat procura valabilă și mandatul întocmit în conformitate cu prevederile legale
(f.d. 81-83, Vol. 2).
Pentru a decide astfel, Colegiul a reținut că, în conformitate cu pct. 6, alin. 2)
2
lit. a) și b) din Hotărârea Guvernului a Republicii Moldova, cu privire la aprobarea
formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,
nr.158 din 28 februarie 2013, pe verso formularului mandatului avocatului se conțin
următoarele elemente obligatorii: împuternicirile avocatului și semnătura clientului.
Prin urmare, dat fiind că Hotărârea Guvernului a Republicii Moldova, cu
privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și
al avocatului stagiar nr.158 din 28 februarie 2013, stabilește expres modul de
completare a formularului mandatului avocatului, cu reflectarea conținutului
mandatului, unde pe verso-ul mandatului urmează să fie reflectată mențiunea
împuternicirilor pentru care avocatul necesită a le avea expres menționate,
exercitarea acestor atribuții în alt mod arbitrar este una contrară normelor de drept
material și procedural, care duce la limitarea în exercitarea acestor drepturi, în urma
coroborării prevederilor legale indicate supra și circumstanțele stabilite, instanța de
apel a considerat că, mandatul avocatului Valentin Mocanu, nu este completat în
conformitate cu prevederile legale ori nu sunt indicate expres împuternicirile
avocatului.
Astfel, având în vedere că, avocatul Valentin Mocanu, a acționat în baza
mandatului, fără a fi indicate împuternicirile și fără semnătura clientului, instanța de
apel a ajuns la concluzia că, cererea de chemare în judecată a fost semnată și depusă
de către o persoană neîmputernicită.
La 10 noiembrie 2021, reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik, avocatul
Anatolie Bacalâm, a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a
Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din 30 septembrie 2019 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Ulterior, la 11 februarie 2022, reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik,
avocatul Anatolie Bacalâm, a depus cerere de recurs suplimentară împotriva deciziei
din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea
integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din 30
septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
În motivarea recursului a indicat că, instanța de apel a dat o apreciere eronată
materialului probator, precum și a aplicat eronat legea, iar ca consecință a emis o
decizie neîntemeiată.
Reprezentantul recurentului a opinat că, instanța de apel a aplicat eronat
normele de drept material, nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele
importante pentru soluționarea cauzei, a apreciat arbitrar probele prezentate de către
participanții la proces, iar concluziile instanței sunt în contradicție cu circumstanțele
cauzei.
În conformitate cu prevederile art. 434 alin.(1) Cod de procedură civilă,
recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
Decizia instanței de apel a fost adoptată la 29 iunie 2021, iar cererea de recurs
a fost depusă la 10 noiembrie 2021.
Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale participanților la
proces la 09 septembrie 2021 prin intermediul oficiului poștal, conform scrisorii de
însoțire (f.d. 86, Vol. II), și la 20 septembrie 2021, prin intermediul poștei
3
electronice, conform scrisorii de însoțire (f.d. 87, Vol. II), însă careva date ce ar
confirma recepționarea acesteia de către recurent la actele cauzei lipsesc. Astfel,
recursul este declarat în termen.
În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după
parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității
recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre
necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii
acesteia.
Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor
invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în
conformitate cu alin. (2).
Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 30 noiembrie
2021, instanța de recurs a comunicat participanților la proces recursul, informând
despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 100, Vol. II).
Prin referința din 14 ianuarie 2022, reprezentantul lui Victor Copiimulț,
avocatul Adrian Manolache a solicitat respingerea cererii de recurs ca inadmisibilă.
Până la data examinării recursului alte referințe nu au fost depuse.
Prin încheierea din 19 ianuarie 2022 a Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, recursul declarat de către
reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik, avocatul Anatolie Bacalâm, a fost
considerat admisibil și a fost fixat spre examinare într-un complet din 5 judecători,
în vederea examinării fondului recursului.
În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, prin încheierea din
16 februarie 2022 a Curții Supreme de Justiție s-a decis asupra oportunității invitării
participanților și a reprezentanților acestora pentru a se pronunța cu privire la
problemele de legalitate invocate în cererea de recurs.
Respectând principiul contradictorialității și aplicând dispozițiile de
procedură privind înștiințarea legală a tuturor participanților la proces, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție a
acționat cu toată diligența necesară pentru ca justițiabilii să fie informați despre
procedura care îi privește, atât prin plasarea pe pagina web a Curții Supreme de
Justiție a informației despre data ședinței, cât și prin alte mijloace de informare.
În ședința de judecată s-a prezentat reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik,
avocatul Anatolie Bacalâm, care a susținut recursul declarat și a solicitat admiterea
acestuia conform cerințelor indicate în cererea de recurs, solicitând casarea integrală
a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe din 30 septembrie
2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
De asemenea, în ședința de judecată s-a prezentat și reprezentantul intimatului
Victor Copiimulț, avocatul Adrian Manolache.
Intimatul Victor Copiimulț în ședința de judecată nu s-a prezentat, dar a fost
citat cu aviz recomandat la adresa indicată la materialele dosarului – s. Stăuceni, str.
Cotovsc 8, ap. 85, plicul fiind restituit instanței cu mențiunea „necunoscut”.
Din considerentele menționate și având în vedere că participanții la proces au
fost citați legal, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție a dispus examinarea recursului în lipsa acestuia.
Audiind reprezentantul recurentului, studiind materialele dosarului în raport
4
cu argumentele invocate în recursul declarat și obiecțiile expuse în referință,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de
apel și restituirea cauzei spre rejudecare instanței de apel, pentru motivele ce succed.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
instanța, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral
decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o
singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În conformitate cu art. 432 alin. (2) lit. c) din Codul de procedură civilă, se
consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul
în care instanța judecătorească a interpretat în mod eronat legea.
După cum denotă actele cauzei, la 13 septembrie 2016, Igor Pluzhnik a depus
cerere de chemare în judecată împotriva lui Victor Copiimulț, solicitând încasarea
datoriei în mărime de 241 000 dolari SUA și a dobânzii de întârziere în mărime de
129 661 dolari SUA.
Ulterior, pe parcursul examinării cauzei, reprezentantul lui Victor Copiimulț,
avocatul Adrian Manolache a depus acțiune reconvențională împotriva lui Igor
Pluzhnik cu privire la declararea nulă a recipisei și încasarea cheltuielilor de judecată
(f.d. 132-136, Vol. 1).
Fiind învestită cu judecarea cauzei, prima instanță a admis parțial acțiunea. S-
a încasat din contul pârâtului Victor Copiimulț în beneficiul reclamantului Igor
Pluzhnik datoria în sumă de 241 000 dolari SUA, dobânda de întârziere în sumă de
231 498 dolari SUA și 66 cenți, iar în total s-a încasat suma de 472 498 dolari SUA
și 66 cenți, echivalentul în lei moldovenești la momentul executării hotărârii. S-a
încasat din contul pârâtului Victor Copiimulț în beneficiul reclamantului Igor
Pluzhnik cheltuielile de judecată cu titlul de taxă de stat în sumă de 25 000 lei. În
rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Acțiunea reconvențională depusă de către reprezentantul lui Victor Copiimulț,
avocatul Adrian Manolache a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.
Judecând apelul declarat de apelantul Victor Copiimulț, instanța de apel a admis
apelul, a casat parțial hotărârea din 30 septembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru, în partea admiterii cererii de chemare în judecată depusă de Igor
Pluzhnik, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri sub formă de încheiere,
prin care cererea de chemare în judecată a fost scoasă de pe rol. În rest, a fost
menținută hotărârea primei instanțe.
Instanța de recurs, analizând materialele dosarului în coraport cu normele
juridice ce guvernează raportul juridic litigios ajunge la concluzia că, instanța de
apel neîntemeiat a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, pe
motiv că cererea de chemare în judecată în numele și interesele persoanei fizice Igor
Pluzhnik, a fost semnată și depusă de către avocatul Valentin Mocanu care nu
dispunea de împuternicirile procedurale în acest sens.
În susținerea opiniei enunțate, se vor reține prevederile art. 75, alin. (1) Cod
de procedură civilă, potrivit cărora în proces civil, persoanele fizice își pot apăra
interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar. Participarea personală în proces
nu face ca persoana fizică să decadă din dreptul de a avea avocat.
În conformitate cu art. 80, alin. (7) Cod de procedură civilă, împuternicirile
5
date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat, eliberat de
reprezentat și certificat de avocat.
În același timp, art. 81 Cod de procedură civilă, stabilește că împuternicirea
de reprezentare în judecată acordă reprezentantului dreptul de a exercita în numele
reprezentantului toate actele procedurale, cu excepția dreptului de a semna cererea
și de a o depune în judecată, de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului, de
a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul
acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a o recunoaște, de a
recurge la mediere, de a încheia tranzacții, de a intenta acțiune reconvențională, de
a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de
ai schimba modul de executare, de a amîna sau eșalona executarea ei, de a prezenta
un titlu executoriu spre urmărire, de a primi bunuri sau bani în temeiul hotărîrii
judecătorești, drept care trebuie menționat expres, sub sancțiunea nulității, în procura
eliberată reprezentantului persoanei juridice sau în mandatul eliberat avocatului.
Conform pct. 8 din hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu
privire la aprobarea formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și
al avocatului stagiar, împuternicirile avocatului și ale avocatului stagiar în procesul
civil, stabilite conform art. 81 Cod de procedură civilă, urmează a fi consemnate pe
versoul mandatului sau, după caz, în procura întocmită la cererea clientului, în modul
stabilit de lege.
Raportând la caz cadrul legislativ enunțat, instanța de recurs constată că, din
conținutul mandatului seria MA nr. 0872900 din 13 septembrie 2016 anexat la dosar,
rezultă că avocatul Valentin Mocanu, în conformitate cu contractul de asistență
juridică nr. 13/09 din 13 septembrie 2016, a fost împuternicit să acorde asistență
juridică în prezenta cauză civilă în conformitate cu art. 81 Cod de procedură civilă
– conform procurii nr. 1451 din 06 martie 2014, semnată de către Igor Pluzhnik, este
indubitabil că împuternicirile au fost în conformitate cu prevederile art. 81 Cod de
procedură civilă, ultimul acordând împuterniciri avocatului Valentin Mocanu,
pentru reprezentarea intereselor lui, cu toate drepturile conferite de lege, dreptul de
a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, inclusiv cu dreptul de
a semna cererea de chemare în judecată și de a o depune în judecată, de a renunța
total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul acestor
pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a transmite împuterniciri
unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba modul de
executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu
spre urmărire etc. (f. d. 3, 6 Vol. I).
Din conținutul mandatului seria MA nr. 0012412 din 27 octombrie 2016
anexat la dosar, rezultă că avocatul Anatolie Bacalîm, în conformitate cu contractul
de asistență juridică nr. 41 din 21 septembrie 2016, a fost împuternicit să acorde
asistență juridică în prezenta cauză civilă în conformitate cu art. 81 Cod de procedură
civilă – conform procurii nr. D-429 din 21 septembrie 2016, semnată de către Igor
Pluzhnik, este indubitabil că împuternicirile au fost în conformitate cu prevederile
art. 81 Cod de procedură civilă, ultimul acordând împuterniciri avocatului Anatolie
Bacalîm, pentru reprezentarea intereselor lui, cu toate drepturile conferite de lege,
dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele procedurale, inclusiv cu
dreptul de a semna cererea de chemare în judecată și de a o depune în judecată, de a
6
renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a majora sau reduce cuantumul
acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul acțiunii, de a transmite
împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea judecătorească, de a-i schimba
modul de executare, de a amâna sau eșalona executarea ei, de a prezenta un titlu
executoriu spre urmărire etc. (f. d. 34, 35 Vol. I).
Din conținutul mandatului seria MA nr. 1515751 din 20 septembrie 2019
anexat la dosar, rezultă că avocatul Anatolie Bacalîm, în conformitate cu contractul
de asistență juridică nr. 41 din 21 septembrie 2016, a fost împuternicit să acorde
asistență juridică în prezenta cauză civilă în conformitate cu art. 81 Cod de procedură
civilă – conform procurii nr. 50/444-H/50-2019-2-438 din 09 iulie 2019, semnată de
către Igor Pluzhnik, este indubitabil că împuternicirile au fost în conformitate cu
prevederile art. 81 Cod de procedură civilă, ultimul acordând împuterniciri
avocatului Anatolie Bacalîm, pentru reprezentarea intereselor lui, cu toate drepturile
conferite de lege, dreptul de a exercita în numele reprezentatului toate actele
procedurale, inclusiv cu dreptul de a semna cererea de chemare în judecată și de a o
depune în judecată, de a renunța total sau parțial la pretențiile din acțiune, de a
majora sau reduce cuantumul acestor pretenții, de a modifica temeiul sau obiectul
acțiunii, de a transmite împuterniciri unei alte persoane, de a ataca hotărârea
judecătorească, de a-i schimba modul de executare, de a amâna sau eșalona
executarea ei, de a prezenta un titlu executoriu spre urmărire etc. (f. d. 122, 123 Vol.
II).
Instanța de recurs conchide că, mandatul avocațional eliberat avocatului
Valentin Mocanu, cu anexele necesare, întrunește toate condițiile prevăzute de lege
pentru depunerea și semnarea cererii de chemare în judecată de către avocatul
Valentin Mocanu în interesele persoanei fizice Igor Pluzhnik.
Mai mult ca atât, până la emiterea încheierii instanței de fond din 05 februarie
2018 privind respingerea demersului reprezentantului pârâtului de scoatere de pe rol
a cererii de chemare în judecată, în proces a fost antrenat un alt reprezentant al
reclamantului, avocatul Anatolie Bacalâm, în baza procurii eliberate de reclamantul
Igor Pluzhnik din 21 septembrie 2016 și mandatului seria MA nr. 0012412 din 27
octombrie 2016 semnat de client, cu indicarea inclusiv și a dreptului de a semna și a
depune cerere în instanța de judecată.
În acest context, este cert că, instanța de apel eronat a apreciat că anexele la
mandatul avocatului Valentin Mocanu nu sunt admisibile în calitate de acte juridice
care demonstrează existența împuternicirilor procedurale și nu echivalează cu
mandatul avocațional.
Și asta deoarece, contrar concluziei instanței de apel, anexele sus menționate,
fac parte integrantă a mandatelor avocaționale seria MA nr. 0872900 din 13
septembrie 2016 și seria MA nr. 0012412 din 27 octombrie 2016, care cuprind
expres numărul și seria mandatului, numele prenumele și semnătura avocatului,
precum și împuternicirile acestuia stipulate în mandat în conformitate cu art. 81 Cod
de procedură civilă, conferite acestora în temeiul procurii nr. 1451 din 06 martie
2014 și procurii nr. D-429 din 21 septembrie 2016.
În conexiunea celor relatate, instanța de apel într-un mod greșit a concluzionat
că, actele juridice prezentate de avocat, ca dovadă a existenței împuternicirilor de a
reprezenta reclamantul sunt lovite de nulitate absolută, deoarece nu corespund
7
formei impuse de lege.
Aici de principiu este de relevat și faptul că normele Codului de procedură
civilă, Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002, precum și
hotărârea Guvernului nr. 158 din 28 februarie 2013 cu privire la aprobarea
formularului și modului de utilizare a mandatului avocatului și al avocatului stagiar,
stabilesc că, dacă se întocmește o procură, avocatul sau avocatul stagiar va nota pe
versoul mandatului textul ,,Conform procurii anexate” și va semna versoul
mandatului în locul clientului. Împuternicirile avocatului sau ale avocatului stagiar
stabilite în procură sunt valabile doar dacă aceasta se prezintă împreună cu mandatul.
Iar în conformitate cu art. 5 alin. (2) Cod de procedură civilă, nici unei persoane
nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a legislației, de
imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare.
Față de cele ce preced, se stabilește că, concluzia instanței de apel cu privire
la scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată, ca fiind depusă de o persoană
neîmputernicită este neîntemeiată, fiind cert că instanța de apel a interpretat și aplicat
incorect dispozițiile legale incidente.
Pentru considerentele expuse, se impune admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel și remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel
Chișinău, or, instanța de apel nu s-a expus cu privire la fondul cererii de apel depusă
de către apelantul Victor Copiimulț.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Cod de procedură civilă, Colegiul
civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție,
d e c i d e :
Se admite recursul declarat de către reprezentantul recurentului Igor Pluzhnik,
avocatul Anatolie Bacalâm.
Se casează decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă,
la cererea de chemare în judecată depusă de Igor Pluzhnik împotriva lui Victor
Copiimulț cu privire la încasarea datoriei și a dobânzii de întârziere, cu remiterea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Maria Ghervas
Dumitru Mardari
Victor Burduh
Galina Stratulat
8