2ra-354/22 — declararea nulitatii contractului de fidejusiune

2ra-354/22 — declararea nulitatii contractului de fidejusiune (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.2ra-354/22

2-20113057-01-2ra-04042022

Prima instanță - Judecătoria Soroca, sediul Central ( jud.: O. Jamba)

Instanța de Apel - Curtea de Apel Bălți (jud.: S. Procopciuc, N. Chircu, E. Grumeza)

Î N C H E I E R E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Olesea Rusu (Barschi)

reprezentată de avocatul Cojocaru Elena,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Microinvest”

Societate cu Răspundere Limitată împotriva lui Dmitrii Barschi și Olesea Rusu

(Barschi) privind încasarea datoriei și cheltuielilor de judecată, și acțiunea

reconvențională înaintată de Olesea Rusu (Barschi) către OCN „Microinvest”

Societății cu Răspundere Limitată privind declararea nulității contractului de

fidejusiune,

împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021 prin care s-a admis

apelul declarat de OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată, s-a casat

hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 19 martie 2021, s-a admis integral

cererea de chemare în judecată depusă de OCN „Microinvest” Societate cu

Răspundere Limitată și s-a respins acțiunea reconvențională înaintată de Olesea Rusu

(Barschi)

c o n s t a t ă :

La 15 septembrie 2020 OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitrii Barschi și Olesea Rusu

(Barschi) prin care a solicitat încasarea în mod solidar a sumei de 56 915,12 lei cu titlu

de datorie, 1707, 45 lei cu titlu de cheltuieli de plata taxei de stat.

În motivarea acțiunii a invocat că la 18 mai 2019 între OCN „Microinvest”

Societate cu Răspundere Limitată și Dmitrii Barschi a fost încheiat contractul de credit

cu dobândă nr. 19290012704 prin care creditorul i-a acordat un credit în valoare de

50000 lei, pe termen de 36 luni.

La momentul semnării contractului de credit, părțile au stabilit modalitatea de

rambursare a creditului conform anexei B1 - Graficul de rambursare.

În conformitate cu pct. 1.5 al contractului pentru utilizarea creditului debitorul s-a

obligat să plătească creditorului dobândă la credit în mărime de 14,0% anual.

Prin pct. 1.4. părțile au convenit asupra faptului că pentru serviciile prestate în

1

legătură cu utilizarea creditului, debitorul se obligă să plătească creditorului un

comision în mărime de 2,90%, care se calculează la soldul creditului în prima zi a lunii

și care va fi achitat lunar conform graficului de rambursare.

Prin pct. 6.1 părțile au stabilit de comun acord că pentru neachitarea în termen a

creditului, creditorul este în drept să calculeze, iar debitorul va achita creditorului o

penalitate în mărime fixă de 20 de lei, calculată de la creditul restant pentru fiecare zi

de întârziere, începând cu prima zi de restanță și până la data achitării efective a plății.

În caz de neexecutare corespunzătoare a obligațiilor asumate de către Dmitrii

Barschi a fost asigurată cu fidejusiunea de către Olesea Rusu (Barschi) în baza clauzei

din contractul de credit, precum și în baza contractului de fidejusiune nr.19290012704

F1 din 18 mai 2019.

Conform pct. 3.1 al contractului de fidejusiune nr.19290012704 F1 din 18 mai

2019 fidejusorul s-a obligat să răspundă solidar și în volum deplin cu debitorul în fața

creditorului pentru obligațiile asumate de debitor conform contractului de credit.

Astfel, drept urmare a neexecutării obligațiilor contractuale și în scopul

soluționării pe cale amiabilă a litigiului reclamantul s-a adresat către pârâți cu multiple

apeluri telefonice și notificări, printre care ultima notificare a fost expediata la 23 iunie

2020, însă cu toate acțiunile întreprinse, atât pârâtul cât și fidejusorul nu reacționează

și până astăzi nu și-au onorat obligațiile asumate.

Ca urmare, la 24 iulie 2020, conform certificatului de creanțe nr.24004131 suma

datoriilor acumulate de către pârâți, constituie 56915,12 lei, dintre care soldul

creditului rămas în sumă de 43860,53 lei, dobânda 2975,08 lei, comision 7286,9 lei,

penalitate 2792,61 lei.

La 25 noiembrie 2020, Olesea Rusu (Barschi) a depus cerere reconvențională

către OCN „Microinvest” SRL prin care a solicitat recunoașterea nulității contractului

de fidejusiune nr. 19290012704 F1 din 18 mai 2019.

În motivare a invocat că cererea de chemare în judecată înaintată de OCN

„Microinvest” Societatea cu Răspundere Limitată este neîntemeiată în partea încasării

datoriei în mod solidar din contul pârâtei Barschi Olesea în calitate de fidejusor în

baza contractului de fidejusiune Nr, 19290012704 FI din 18 mai 2019, și totodată fiind

pasibilă de nulitatea absolută prin prisma art. 329 Cod civil.

Reclamanta a indicat că în speță este un raport juridic civil profesionist -

consumator, în sensul art. 3 Cod civil în care indubitabil partea slabă a raportului

juridic contractual este consumatorul, ce beneficiază de o protecție juridică specială

contra abuzurilor din partea profesioniștilor.

Înainte încheierii contractului de fidejusiune Olesea Rusu (Barschi) în calitate de

fidejusor nu a avut posibilitatea reală să se familiarizeze cu prevederile contractului de

fidejusiune, neavând posibilitatea de a intra în esența actului ce semnează.

Contractul de fidejusiune ce a fost semnat, conține o singură pagină, comparativ

cu contractul de credit încheiat cu debitorul, fără clauze certe ce urmează a fi onorate

de către pârâtă, iar asemenea obligație este direct incubată profesionistului.

OCN „Microinvest” SRL a neglijat prevederile art. 1663 Cod civil menționând

faptul că debitorul obligației și fidejusorul nu au relații de încredere de foarte mult

timp, circumstanță confirmată de martori, Olesea Barschi întreține singură copilul de

18 ani, Dumitru Barschi nu contribuie la creșterea copilului și este în concubinaj cu

altă doamnă, fapt la fel confirmat prin martori, totodată aceștia sunt divorțați din 14

2

octombrie 2019.

O consultație nu a avut loc, un certificat în acest sens nu este la materialele cauzei

și nici o altă dovadă privind respectare modalității consultării prevăzute de Guvern.

Respectiv, obligația incubată creditorului nu a fost respectată, fidejusorul ne fiind

informat corespunzător asupra fidejusiunii pe care și-a asumat, or asemenea sarcina

este pusă direct pe seama profesionistului.

Un alt aspect ceste starea fidejusorul în care se afla acum, dar și la momentul

încheierii contractului, suferind de boală oncologică severă ce necesită îngrijiri

medicale costisitoare, în același timp având la întreținere fiica de 18 ani care la fel

necesită grijă nu doar morală dar și economică.

Respectiv, dacă era consultată și informată adecvat de către un specialist după

cum prevede Hotărârea Guvernului nr. 251 din 21 aprilie 2019, nu avea să încheie un

asemenea contract ce o pune direct în pericol financiar, neavând suportul și ajutorul

nimănui.

Prin hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 19 martie 2021 acțiunea

înaintată de OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată a fost admisă

parțial.

S-a încasat de la Dmitrii Barschi în beneficiul OCN „Microinvest” Societate cu

Răspundere Limitată datoria în mărime de 43860,53 lei.

În rest pretențiile OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată au fost

respinse.

S-a admis acțiunea reconvențională înaintată de Olesea Rusu (Barschi) împotriva

Societății cu Răspundere Limitată „Microinvest” privind declararea nulității

contractului de fidejusiune.

S-a declarat nulitatea absolută a contractului de fidejusiune nr. 19290012704F1

din 18 mai 2019, încheiat între SRL „Microinvest” și Olesea Rusu (Barschi).

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, OCN „Microinvest” Societate cu

Răspundere Limitată la 22 martie 2021 a declarat apel solicitând casarea hotărârii

Judecătoarei Soroca, sediul Central din 19 martie 2021 în partea respingerii

pretențiilor și emiterea unei decizii de admitere integrală a acțiunii înaintată față de

Dmitrii Barschi și Olesea Rusu (Barschi).

Prin decizia Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021, s-a admis apelul declarat

de OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată.

S-a casat hotărârea Judecătoriei Soroca, sediul Central din 19 martie 2021 cu

emiterea unei noi hotărâri prin care:

S-a admis integral cererea de chemare în judecată a înaintată de OCN

„Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată.

S-a încasat în mod solidar de la Dmitrii Barschi și Olesea Rusu (Barschi) în

beneficiul OCN „Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată datoria în mărime de

56915,12 lei, și cheltuieli de judecată 2442,45 lei.

S-a respins cererea reconvențională depusă de Olesea Rusu (Barschi) către OCN

„Microinvest” Societate cu Răspundere Limitată privind recunoașterea nulității

contractului de fidejusiune, ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel instanța de apel a reținut că la încheierea contractului de

împrumut Dmitri Barschi s-a obligat să ramburseze împrumutul și plățile aferente în

conformitate cu prevederile contractuale și graficul de rambursare a creditului.

3

Potrivit înscrisului-Evoluția contului de împrumut, Dmitri Barschi a efectuat în

total achitări pe contractul de credit în mărime de 23 033 lei, admițând restanțe și nu

și-a onorat obligațiile contractuale pe deplin în mărime de 56915,12 lei, inclusiv

soldul creditului rămas 43860,53 lei, dobânda 2975,08 lei, comision 7286,9 lei,

penalitate 2792,61 lei.

Instanța a constata că contractul de credit cu dobândă nu conține clauze abuzive,

ca urmare a faptului că reclamantul nu a explicat consumatorului clauzele

contractuale, operațiunile concrete al reclamantului care l-ar îndreptăți de a solicita

acest comision. Prin informația precontractuală privind creditul solicitat, semnată

personal de către Dmitri Barschi, ultimul a declarat că a luat cunoștință cu conținutul

și a semnat la recepția prezentei informații precontractuale și a solicitat reducerea

termenului de 15 zile pentru oferirea informației precontractuale, până la 1 zile.

La momentul încheierii contractului de credit cu dobândă nr. 19290012704 din

18 mai 2019, debitorul Dmitri Barschi careva neclarități sau neînțelegeri privind

conținutul și condițiile contractuale nu a avut, părțile au negociat condițiile

contractuale și au convenit asupra tuturor clauzelor contractuale.

Reieșind din prevederile art. 9 al Legii cu privire la organizațiile de creditare

nebancară, odată ce corpul creditului acordat este de 50 000 lei, celelalte plăți aferente

(inclusiv dobânzi, comisioane, taxe, penalități, dobânzi de întârziere și orice alt tip de

plăți) nu pot să depășească suma debursată de 50 000 lei conform contractului de

credit cu dobândă nr. 19290012704 din 18 mai 2019.

Respectiv, costurile totale ale unui contract de împrumut acordat de organizații

nebancare consumatorilor, nu poate depăși suma inițial împrumutată, în speță 50 000

lei.

Adică, suma total achitată de către debitor nu poate fi mai mare de 100 000 lei

(50 000 lei corpul împrumutului și 50 000 lei costurile împrumutului), legiuitorul

stabilind că pentru organizațiile nebancare anume dublul sumei debursate inițial este

una rezonabilă, nefiind una abuzivă, sub aspectul clauzelor abuzive pentru

consumatori., și astfel pretențiile OCN „Microinvest” SRL față de Barschi Dumitru

sunt întemeiate și urmează a fi admise.

Cu referire la acțiunea reconvențională instanța de apel a reținut că, în scopul

asigurării creditului contractat de către Dmitri Barschi, la 18 mai 2019, creditorul

OCN ”Microinvest” SRL a încheiat cu Olesea Barschi contractul de fidejusiune nr.

19290012704 F1, în temeiul căruia fidejusorul s-a obligat să răspundă solidar cu

debitorul Dmitri Barschi pentru obligațiile acesteia asumate în cadrul contractului de

credit nr. 19290012704 din 18 mai 2019.

Olesea Rusu (Barschi) a invocat faptul că reclamantul OCN „Microinvest” SRL a

neglijat prevederile art. 1663 alin. (2) Cod civil, și anume nu a prezentat certificatul

privind consultația independentă a potențialului fidejusor consumator, care în coraport

cu obiectul contractului de credit încheiat între OCN ”Microinvest” SRL și Dmitri

Barschi, urma să fie prezentat ținând cont de faptul că, Olesea Rusu (Barschi) a semnat

contractul de fidejusiune și s-a obligat solidar cu intimatul Dmitri Barschi să achite

obligațiile ultimului.

Faptul că la 14 octombrie 2019 Barschi Dmitrii și Rusu (Barschi) Olesea au

divorțat nu confirmă starea de fapt a relațiilor ultimilor la 18 mai 2019.

Instanța a constatat că creditorul nu era obligat să solicite de la potențialul

4

fidejusor Barschi Olesea prezentarea certificatului eliberat de consultant independent

ca urmare a consultației oferite, iar în lipsa certificatului eliberat de consultant

independent ca urmare a consultației oferite nu duce la nulitatea absolute a

contractului de fidejusiune.

La momentul încheierii contractului de fidejusiune, creditorul OCN

”Microinvest” SRL, conform art.1663 alin.1 CC al RM a efectuat toate acțiunile legale

pentru a explica potențialului fidejusorul Olesea Rusu (Barschi) efectele generale ale

fidejusiunii preconizate, a explicat riscurile concrete la care se expune fidejusorul,

conform informațiilor disponibile creditorului, fapt confirmat prin înscrisul autentic al

fidejusorului Olesea Rusu (Barschi) în contractul de fidejusiune „înțeleg toate

obligațiile asumate din contract” și contrasemnat de ultima.

Instanța de apel a reținut că Olesea Rusu (Barschi) a cunoscut și a fost de acord

cu condițiile și efectele contractului de fidejusiune nr. 19290012704F1.

La 21 februarie 2022, Olesea Rusu (Barschi) reprezentată de avocatul Cojocaru

Elena, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Bălți din 21 decembrie 2021

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii

instanței de fond.

În motivare a invocat că, nu este de acord cu soluția instanței de apel, fiind

neîntemeiată.

Examinând cauza instanța de apel a ignorat raționamentele expuse în acțiune

reconvențională și a dat o apreciere eronată prevederilor expuse în pct.1 și 2 al

hotărârii Guvernului nr.251 din 24 aprilie 2019 cu privire la constatarea consultării

independente a potențialului consumator.

Soluția instanței de apel este contrară prevederile art. 1663 Cod civil.

Instanța de apel a examinat cauza fără a da apreciere tuturor argumentelor

invocate în acțiunea reconvențională, circumstanțele cauzei, și probele anexate la

materiale dosarului.

Ca temei de drept recurentul a indicat dispoziția art. 432 alin.(2) lit. c) din Codul

de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 21 decembrie 2021.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs a fost declarată la 21 februarie 2022, respectiv în termen legal.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor invocate

în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 24 ianuarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii.

La 11 mai 2022, intimatul a depus referință menționând că, recursul recurentei nu

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de

5

procedură civilă.

Argumentele invocate nu au un caracter nefondat și derivă din interpretarea

subiectivă și defectuoasă a normelor de drept, iar soluția instanței de apel este legală și

întemeiată.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs

cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în cadrul

judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de

apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe

sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma

probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului

Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în special cazul

condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o

reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă

de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva

Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și

de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v. Norway,

hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea căii

6

de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi

conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie

1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători

decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra inadmisibilității

recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Olesea Rusu (Barschi)

reprezentată de avocatul Cojocaru Elena, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Olesea Rusu (Barschi) reprezentată de

avocatul Cojocaru Elena.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

7