2ra-1321/22 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-1321/22 — cu privire la încasarea datoriei și a cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-1321/22
2-21081275-01-2ra-19092022
Instanța de fond: Judecătoria Soroca, sediul central – C. Botnaru
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți – S. Procopciuc, D. Stănilă, D. Corolevschi
ÎNCHEIERE
11 ianuarie 2023 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componență:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Leonid Sîrbu, reprezentat
de avocatul Sergiu Beșliu,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de către Organizația de
Creditare Nebancară „Microinvest” SRL împotriva lui Leonid Sîrbu, lui Dinu Popa,
lui Vladislav Sîrbu, Nataliei Carasiova și Tatianei Gherța cu privire la încasarea
datoriei și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din data de 28 aprilie 2022 a Curții de Apel Bălți prin care s-a
admis apelul declarat de către Organizația de Creditare Nebancară „Microinvest”
SRL, s-a casat hotărârea din data de 26 august 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul
central cu emiterea unei noi hotărâri privind admiterea integrală a cererii de chemare
în judecată,
constată:
La 31 mai 2021 OCN „Microinvest” SRL a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Leonid Sîrbu, lui Dinu Popa, lui Vladislav Sîrbu, Nataliei Carasiova și
Tatianei Gherța cu privire la încasarea datoriei în cuantum de 186 688,40 lei dintre
care: soldul creditului - 123 936,45 lei, dobânda - 6 747,08 lei, comisionul - 928,45
lei, penalitatea - 55 076,42 lei, precum și cheltuielile de judecată în valoare de 5
600,65 lei.
În motivarea cererii de chemare în judecată OCN „Microinvest” SRL a indicat
că cu Leonid Sîrbu la 29 ianuarie 2020 a încheiat contractul de credit (cu dobândă)
nr. 20330001819, prin care creditorul OCN „Microinvest” SRL a acordat lui Leonid
Sîrbu un credit în suma de 130 000,00 lei, cu rata aferentă dobânzii creditului stabilită
în mărime de 21,00 % anual, pe un termen de 22 luni. La momentul semnării
contractului de credit s-a stabilit modalitatea de rambursare a creditului și anume
conform graficul de rambursare.
Totodată, la pct. 1.4. din contractul de credit nr. 20330001819 din 29 ianuarie
2020, au fost prevăzute următoarele comisioane:
1
- 2,00 % din valoarea totală a creditului și achitat de Debitor la data acordării
creditului din surse proprii sau este reținut de Creditor din suma creditului indicat în
pct. 1.1., pentru ce Debitorul își exprimă acordul;
- 0,30 % lunar, calculat în prima zi a lunii, din soldul creditului curent și achitat
conform graficului de rambursare.
Pentru garantarea respectării obligației privind rambursarea integrală și în timp
util a creditului acordat, au fost încheiate contractele de fidejusiune nr. 20330001819
F1, nr. 20330001819 F2, nr. 20330001819 F3 și nr. 20330001819 F4 din 29 ianuarie
2020 cu Dinu Popa, Vladislav Sîrbu, Natalia Carasiova și Tatiana Gherța.
În scopul soluționării extrajudiciare a litigiului OCN „Microinvest” SRL a
avertizat pârâtul și copârâții despre existența și mărimea datoriilor, prin expedierea
notificărilor în adresa acestora, prin care ultimii au fost somați despre necesitatea
stingerii obligației deținute de către ultimii, precum și despre intenția de a acționa în
judecată, în cazul în care nu vor efectua plățile în mărimea și în termenul stabilit.
Prin hotărârea din data de 26 august 2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central s-
a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către OCN „Microinvest”
SRL, s-a încasat în mod solidar de la Leonid Sîrbu, Dinu Popa, Vladislav Sîrbu,
Natalia Carasiova și Tatiana Gherța în beneficiul OCN „Microinvest” SRL datoria
restantă conform contractului de credit (cu dobânda) nr.20330001819 din 29 ianuarie
2020 și contractelor de fidejusiune nr. 20330001819 F1, 20330001819 F2,
20330001819 F3, 20330001819 F4 din 29 ianuarie 2020 în sumă de 127 401,00 lei și
cheltuielile de judecată în mărimea pretențiilor admise pentru achitarea taxei de stat
în sumă de 3 822,03 lei, în rest s-au respins ca fiind neîntemeiate pretențiile înaintate
de OCN „Microinvest” SRL. ( f.d. 93, 109-112)
Instanța de fond a concluzionat ca fiind parțial întemeiate pretențiile înaintate de
către OCN „Microinvest” SRL, reținând în temeiul art. 947, alin. (1), art. 1072, alin.
(1), art. 1076, alin. (1), pct. 6) din Codul civil, în colaborare cu art. 5, alin. (1) și (2),
art. 7, alin. (1) din Legea nr. 256 din 09 decembrie 2011 cu privire la clauzele
abuzive din contractele încheiate cu consumatorii, că pretenția cu privire la încasarea
penalității este abuzivă.
Hotărârea instanței de fond a fost contestată cu apel, în termen, de către OCN
„Microinvest” SRL. ( f.d.104-105)
Curtea de Apel Bălți prin decizia din data de 28 aprilie 2022 a admis apelul
declarat de către OCN „Microinvest” SRL, a casat hotărârea din data de 26 august
2021 a Judecătoriei Soroca, sediul central cu emiterea unei noi hotărâri prin care a
încasat în mod solidar de la Leonid Sîrbu, Dinu Popa, Vladislav Sîrbu, Natalia
Carasiova și Tatiana Gherța în beneficiul OCN „Microinvest” SRL suma de
186 688,40 lei cu titlu de datorie, suma de 6 934,61 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată. (f.d.148,149-153)
Instanța de apel în temeiul art. 774, alin. (1), art. 775, alin. (1), art. 776, art. 786,
art. 901, alin. (1), alin. (4-5), art. 942, alin. (1), art. 1628, alin. (2), art. 1636, art. 1765
din Codul civil a concluzionat că pretenția OCN „Microinvest” SRL cu privire la
încasarea datoriei în mod solidar este întemeiată, deoarece s-a constatat că la situația
din 19 martie 2021 Leonid Sîrbu a înregistrat datorie la credit în mărime de
123 936,45 lei, pentru care s-a calculat dobânda de 6 747,08 lei, comisionul de
928,45 lei și penalitatea de 55 ,76,42 lei.
2
Cu referire la argumentul instanței de fond precum că cerința privind încasarea
penalității este abuzivă, instanța de apel a menționat că acest argument este
nejustificat, deoarece creditorul și-a executat corespunzător obligația de a pune la
dispoziția potențialului Debitor informația precontractuală, prin care să-i ofere
dreptul ultimului de a analiza și de a avea posibilitatea să compare mai multe oferte
pentru a lua o decizie informativă și asumată cu privire la eventuala încheiere a
contractului de credit. Totodată, potrivit informației precontractuale furnizate, părțile
au evaluat anticipat prejudiciul în cazul în care Debitorul nu își va executa
corespunzător obligațiile, respectiv, se demonstrează indubitabil că obligația
Creditorului aferentă furnizării informației ce ține de mărimea penalității a fost
îndeplinită.
Împotriva deciziei instanței de apel a depus recurs Leonid Sîrbu, reprezentat de
avocatul Sergiu Beșliu, prin care a solicitat admiterea recursului casarea deciziei
instanței de apel cu menținerea hotărârii instanței de fond și încasarea cheltuielilor de
judecată suportate la depunerea recursului. (f.d.167-173)
În motivarea recursului Leonid Sîrbu a menționat că instanța de apel nu a aplicat
legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată și a
interpretat în mod eronat legea.
Recurentul a indicat că pretenția cu privire la încasarea penalității este
neîntemeiată, deoarece în cererea de chemare în judecată nu s-a făcut trimitere la nici
o normă juridică sau contractuală unde să fie specificată motivarea penalității și
temeinicia acesteia.
În opinia recurentului penalitatea contractuală este disproporțională în raport cu
prejudiciul cauzat prin neexecutarea obligaților contractuale, astfel instanța de fond
corect a respins această pretenție. Mai mult instanța de apel nu s-a expus în nici un fel
asupra solicitării de reducere a clauzei penale din motivul disproporționalității
excesive.
În conformitate cu art. 434, alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 28
aprilie 2022, expediată participanților la proces la 05 iulie 2022 prin intermediul
poștei electronice și la 06 iulie 2022 prin intermediul oficiului poștal. ( f.d.102)
Leonid Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Beșliu, s-a conformat prevederilor
legale și la 03 august 2022, în termen, a depus recurs împotriva deciziei instanței de
apel.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în
acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,
completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții
Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către către Leonid
Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu Beșliu, este inadmisibilă, pentru motivele ce
succed.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă
că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4)
din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu
soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
3
Totodată, completul de admisibilitate reține că recursul exercitat conform
Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și
procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,
dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin.
(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă
părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se
invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procesual.
Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se
consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau
aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate
la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în
care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul
în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța
judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la
încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4).
Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să
fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie
să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul
declarat de către Leonid Sîrbu, asemenea aspecte nu se regăsesc.
În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține
obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de
apel, primind o apreciere corespunzătoare.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la
soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în
care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Drept urmare, Colegiul reține că argumentele invocate de către recurent nu pot
constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept
procesual, așa cum formal invocă Leonid Sîrbu și, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a
considera recursul declarat de către Leonid Sîrbu, reprezentat de avocatul Sergiu
Beșliu, ca fiind inadmisibil.
Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,
alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial
și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
dispune:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Leonid Sîrbu, reprezentat de
4
avocatul Sergiu Beșliu, împotriva deciziei din data de 28 aprilie 2022 a Curții de Apel
Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Galina Stratulat
Maria Ghervas
5