3r-138/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil

3r-138/22 — privind anularea actului administrativ individual defavorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r-138/2022

2-19187163-01-3r-21042022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (jud. Gr. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

examinând recursul depus de Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul

Constantin Chira,

în cauza de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată

depusă de Vadim Smîntînă împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” și

a Federației de Gimnastică Ritmică Sportivă, privind anularea actelor administrative

individuale defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a

declarat inadmisibil apelul depus de Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul

Constantin Chira împotriva hotărârii din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani,

c o n s t a t ă :

La 25 noiembrie 2019, Vadim Smîntînă a depus cerere de chemare în judecată în

procedura contenciosului administrativ împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice” și a

Federației de Gimnastică Ritmică Sportivă din Republica Moldova privind constatarea

ilegalității deciziei nr. 111 din 18 octombrie 2019 privind înregistrarea modificărilor în

datele înscrise în Registrul de stat al persoanelor juridice, anularea deciziei nr. 111 din

18 noiembrie 2019 privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de

stat al persoanelor juridice și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Vadim Smîntînă, a fost respinsă.

La 11 octombrie 2021, Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin

Chira, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea hotărârii contestate cu

emiterea unei noi decizii cu privire la admiterea acțiunii.

Prin încheierea din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de către avocatul Constantin Chira în interesele lui Vadim

Smîntînă împotriva hotărârii din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani, din motiv că apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal

prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul administrativ.

La 5 aprilie 2022, Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin Chira a

depus cerere de recurs împotriva încheierii din 28 februarie 2022 a Curții de Apel

1

Chișinău, solicitând admiterea cererii de recurs cu casarea încheierii contestate și

remiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, a invocat că instanța de apel a manifestat un formalism

excesiv la caz și a îngrădit accesul liber la justiție al apelantului Vadim Smîntînă, și

anume că apelantul a omis termenul de depunere a apelului motivat. Or, Curtea

Europeană a Drepturilor Omului a statuat de nenumărate ori că instanțele de judecată

trebuie să fie flexibile și să evite formalismul excesiv, reieșind din fiecare caz concret

și din circumstanțele acestuia, din specificul și dinamica relațiilor sociale, economice,

politice etc. (Guzzardi c. Italiei, ș.a.).

În acest sens, consideră că odată ce Vadim Smîntînă nu a depus ulterior vreo

cerere de apel motivată/suplimentară, se presupune că cererea de apel depusă de acesta

la data de 11 octombrie 2021 constituie în sine și apelul motivat. Or, nu poate fi

interpretată această situație în defavoarea justițiabilului, deoarece în asemenea

circumstanțe se încalcă dreptul la un proces echitabil, în special accesul liber la

justiție.

Mai indică suplimentar că cererea de apel depusă la data de 11 octombrie 2021

constituie în sine și apelul motivat la caz, adică include și motivarea apelului. Mai ales

că după ce partea apelantă a făcut cunoștință cu hotărârea motivată a instanței de fond

a depistat că nu are ce depune suplimentar în afară de poziția sa expusă în prima

instanță și în afară de cele indicate în cererea de apel depusă la 11 octombrie 2021.

În continuare a notat că, la data de 3 martie 2022 în adresa instanței de apel partea

apelantă a expediat explicațiile sale în formă scrisă, în care a fost reiterată poziția care

a fost expusă și în instanța de fond, poziție care nu putea și nu poate să nu fie luată în

calcul de instanța de apel.

Conform art.241 alin.(1) din Codul administrativ, încheierile primei instanțe și ale

instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre, în cazurile prevăzute

de prezentul cod și de alte legi.

În conformitate cu art.242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 28 februarie 2022

(f.d.81/82), fiind notificată avocatului Constantin Chira, care acționează în interesele

apelantului Vadim Smîntînă prin intermediul oficiului poștal la 25 martie 2022, fapt

confirmat prin avizul de recepție anexat la materialele cauzei (f.d.92).

Prin urmare, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a

declarat recursul în termenul legal.

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor curților

de apel.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ a

decis examinarea cererii de recurs fără înștiințarea participanților la proces, cu plasarea

datei ședinței pe pagina web a Curții Supreme de Justiție, fiind inoportună invitarea

părților, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu

suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia.

2

La 13 aprilie 2022, în scopul asigurării unui proces echitabil în ordine de recurs,

într-un termen rezonabil Curtea Supremă de Justiție a expediat prin intermediul

oficiului poștal, în adresa intimatului I.P. ,,Agenția Servicii Publice” și persoanei terțe

Federația de Gimnastică Ritmică Sportivă, copia recursului depus de Vadim Smîntînă,

reprezentat de avocatul Constantin Chira, notificată acestora la 27 aprilie 2022, fapt ce

se confirmă prin avizele poștale de recepție anexate la materialele dosarului

(f.d.105/106, Vol.II), însă părțile respective nu și-au valorificat acest drept procedural

și nu au depus referințe.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul depus de Vadim

Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin Chira, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate din următoarele motive.

Conform art. 243 alin.(1) lit.b) din Codul administrativ, examinând recursul

împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă decizie de respingere a recursului.

Din materialele cauzei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că în prezenta speță obiectul de examinare în

ordine de recurs vizează legalitatea încheierii din 28 februarie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, prin care s-a declarat inadmisibil apelul declarat de către avocatul

Constantin Chira în interesele lui Vadim Smîntînă împotriva hotărârii din 23

septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din cauza că apelantul nu a

prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut de art.232 alin.(2) din Codul

administrativ.

Astfel, în conformitate cu art. 232 alin. (1) din Codul administrativ, apelul se

depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile

de la pronunțarea dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic,

iar în corespundere cu art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată.

Totodată, regulile generale ce țin de calcularea termenelor în materie de

contencios administrativ sunt reglementate prin prisma art.195 din Codul administrativ

potrivit cărora procedura acțiunii în contenciosul administrativ se desfășoară conform

prevederilor prezentului cod. Suplimentar se aplică corespunzător prevederile Codului

de procedura civilă, cu excepția art.169–171.

În conformitate cu art.110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură

este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Conform art.111 alin.(1)-(4) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească. Termenul de

procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei comunicării actului

de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment viitor și cert că se va

produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în decursul întregii

perioade. Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau

moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

3

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului. Dacă începutul curgerii termenului se determină

prin începutul unei zile, această zi se include în termen.

Potrivit art.113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua actul de

procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Pornind de la prevederile legale menționate supra, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ menționează că termenele

procedurale stabilesc regimul optim pentru realizarea justiției, fiind o modalitate de

ordonare a realizării acțiunilor procedurale și fortificarea securității raporturilor

juridice. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, căror li se

subsumează și instituirea unor termen, după a căror expirare valorificarea respectivului

drept nu mai este posibilă.

În acest sens, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ constată că la 23 septembrie 2021 a fost pronunțat dispozitivul hotărârii

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, prin care cererea de chemare în judecată depusă

de Vadim Smîntînă împotriva I.P. ,,Agenția Servicii Publice”, Federația de Gimnastică

Ritmică Sportivă din Republica Moldova privind constatarea ilegalității deciziei nr.

111 din 18 octombrie 2019 privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în

Registrul de stat al persoanelor juridice, anularea deciziei nr. 111 din 18 octombrie

2019 privind înregistrarea modificărilor în datele înscrise în Registrul de stat al

persoanelor juridice, încasarea cheltuielilor de judecată, a fost respinsă ca fiind

neîntemeiată.

Actele cauzei atestă și faptul că la data de 11 octombrie 2021, Vadim Smîntînă,

reprezentat de avocatul Constantin Chira a depus apel nemotivat împotriva hotărârii

din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani.

În conformitate cu prevederile art. 223 din Codul administrativ, hotărârile și alte

acte de dispoziție prin care se stabilesc termene, precum și numirea ședințelor și

citațiile se notifică participanților la proces conform art.96–114.

Potrivit art.96 alin.(1) din Codul administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Dispozițiile art.97 alin.(1) și (3) din Codul administrativ, reglementează că,

notificarea este comunicarea, dispusă de autoritatea publică, a unui înscris în forma

stabilită de prezentul cod. Autoritatea publică poate alege între următoarele forme de

notificare: a) notificare prin act de recunoaștere a recepționării; b) notificare prin poștă

cu act de notificare; c) notificare prin poștă cu scrisoare recomandată.

Iar, pornind de la prevederile art.109 alin.(1) și (2) din Codul administrativ, un

înscris poate fi notificat prin poștă cu scrisoare recomandată cu aviz de recepție.

Pentru probarea notificării este suficient avizul de recepție.

Actele cauzei denotă că, la data de 18 mai 2020, Vadim Smîntînă a încheiat

contract de asistență juridică cu avocatul Constantin Chira, fapt confirmat prin

mandatul seria MA nr. 1503097, anexat la actele cauzei. (f.d. 147, Vol.I)

4

Prin hotărârea 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani,

acțiunea depusă de Vadim Smîntînă a fost respinsă ca neîntemeiată. (f.d. 50/63-69,

Vol. II)

La 11 octombrie 2021, Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin

Chira, a depus apel nemotivat împotriva hotărârii din 23 septembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând admiterea cererii de apel, casarea

hotărârii primei instanțe cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea depusă de

Vadim Smîntînă să fie admisă integral. (f.d.53/54, Vol.II)

Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr.23893-23896 din 22

decembrie 2021, Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani a remis, prin intermediul

oficiului poștal, la adresa avocatului Constantin Chira, care acționează în interesele lui

Vadim Smîntînă și anume: mun. Chișinău, str. Tighina 49, copia hotărârii motivate din

23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.70), iar potrivit

avizului poștal de recepție nr.DS8005949775AS (f.d.72), a fost recepționată la 10

ianuarie 2022.

Totodată, potrivit informației publicate pe pagina web a ÎS „Poșta Moldovei”, la

compartimentul „Servicii on-line, Track&Trace”, corespondența destinată avocatului

Constantin Chira i-a fost livrată la 10 ianuarie 2022.

Astfel, termenul de prezentare a cererii de apel motivată împotriva hotărârii din

23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în baza art. 232 alin. (2)

din Codul administrativ, fiind de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate, a

început să curgă de la data de 11 ianuarie 2022 și a expirat la data de 9 februarie 2022,

inclusiv.

Adresa de corespondență nominalizată supra este indicată în mandatul avocatului,

în cererea de apel nemotivată, precum și în cererea de recurs a avocatului Constantin

Chira, care acționează în interesele recurentului Vadim Smîntînă, fapt care atestă că

acesta și-a dat consimțământul la expedierea actelor de procedură de către instanțele

de judecată, prin intermediul oficiului poștal.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să

asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui.

Ca urmare, prin încheierea din 28 februarie 2022, Curtea de Apel Chișinău, în

temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, a declarat inadmisibilă cererea

de apel depusă de Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin Chira împotriva

hotărârii din 23 septembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, din cauza că

apelantul nu a prezentat motivarea apelului în termenul legal prevăzut la art.232

alin.(2) din Codul administrativ.

Conform art.236 alin.(1) și alin.(2) lit.e) din Codul administrativ, instanța de apel

examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară

ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în

special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea

termenului prevăzut la art.232 alin.(2).

Analizând circumstanțele cauzei în raport cu argumentele recursului și cadrul

legal aplicabil speței, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de declarare în temeiul

art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ a cererii de apel depusă de Vadim

5

Smîntînă, reprezentat de avocatul Constantin Chira ca inadmisibilă, deoarece ultimul

nu s-a conformat prevederilor legale imperative și nu a prezentat instanței de apel

cererea de apel motivată în termenul prevăzut la art.232 alin.(2) din Codul

administrativ. Or, după cum s-a menționat supra, hotărârea motivată a primei instanțe

a fost notificată avocatului Constantin Chira, care acționează în interesele recurentului

Vadim Smîntînă, încă la data de 10 ianuarie 2022, însă apelantul până la expirarea

termenului-limită (9 februarie 2022, inclusiv), nu a prezentat Curții de Apel Chișinău

apelul motivat, fapt ce a generat în consecință declararea acestuia inadmisibil în

conformitate cu art.236 alin.(2) lit.e) din Codul administrativ.

La acest capitol se rețin dispozițiile art.24 alin.(1) din Codul administrativ, care

stipulează că, participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună

credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, or, termenul de apel prevăzut la art.232 din Codul administrativ, este considerat

un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea acestuia atrage ca

consecință după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de

atac.

Prin urmare, nerespectarea termenului de depunere a motivării apelului se

datorează în exclusivitate comportamentului pasiv al avocatului Constantin Chira, care

acționează în interesele recurentului Vadim Smîntînă, care trebuia să dea dovadă de

responsabilitate și atitudine activă, folosindu-se cu bună-credință de drepturile și

obligațiile procedurale.

În condițiile create, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție concluzionează ca fiind corectă soluția instanței de apel

de declarare a apelului inadmisibil. Or, este cert că avocatul Constantin Chira, care

acționează în interesele recurentului Vadim Smîntînă, recepționând la 10 ianuarie

2022 hotărârea motivată a primei instanțe nu s-a conformat prevederilor legale și nu a

prezentat apelul motivat în termenul stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul

administrativ.

Nu poate fi reținut argumentul avocatului Constantin Chira, care acționează în

interesele recurentului Vadim Smîntînă invocat în cererea de recurs precum că

apelantul nu a depus motivarea apelului, deoarece cererea de apel depusă la data de 11

octombrie 2021 constituie în sine și apelul motivat, deoarece prin cererea de apel

nemotivată, însăși apelantul a evidențiat că motivarea apelului va fi prezentată după ce

va lua cunoștință cu hotărârea motivată a primei instanțe.

Prin urmare, culpa neîndeplinirii actului de procedură în termenul prevăzut la

art.232 alin.(2) din Codul administrativ, îi revine exclusiv avocatului Constantin

Chira, care acționează în interesele recurentului Vadim Smîntînă, nu a efectuat nicio

acțiune procesuală, după cum sugerează și jurisprudența CEDO, de a-și proteja

drepturile de acces la instanță și de a îndeplini actele de procedură în termenul legal,

manifestând în acest sens un comportament de rea-credință la folosirea drepturile sale

procedurale.

La acest capitol, se menționează că în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1)

din Codul administrativ, culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului.

6

Pe cale de consecință, se constată ca fiind întemeiată soluția instanței de apel cu

privire la declararea apelului depus de Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul

Constantin Chira ca inadmisibil în temeiul art.236 alin.(2) lit.e) din Codul

administrativ, or, exercitarea oricărei căi de atac și neîndeplinirea oricărui alt act de

procedură în termenul legal atrage decăderea din acest drept, afară de cazul când legea

dispune altfel sau când partea dovedește că a fost împiedicată printr-o împrejurare mai

presus de voința ei să efectueze acțiunea în termen.

Prin urmare, argumentele invocate în cererea de recurs sunt neîntemeiate și nu

constituie temei de anulare a încheierii recurate, care este compatibilă cu respectarea

garanțiilor unui proces echitabil în sensul art.6 din CEDO.

În susținerea opiniei enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ amintește că art.6§1 din Convenția Europeană pentru

Apărarea Drepturilor și a Libertăților Fundamentale ale Omului îi garantează fiecărei

persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și

obligațiile sale cu caracter civil. În practica sa constantă, Curtea a reiterat că „dreptul

la instanță”, la fel ca și dreptul de acces, nu are un caracter absolut. În această privință

Curtea Europeană, în multe cauze similare, nu exclude ipoteza că interesele unei bune

administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de

atac (cauza Bacev vs. fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei; Kemp vs. Luxemburg;

Diaz Ochoa vs Spania), în care CEDO a reiterat că termenul fixat de legea internă este

o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței de

apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține

încheierea contestată.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) și alin.(2) din Codul administrativ,

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Vadim Smîntînă, reprezentat de avocatul

Constantin Chira.

Se menține încheierea din 28 februarie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

de contencios administrativ, inițiată la cererea de chemare în judecată depusă de

Vadim Smîntînă împotriva Instituției Publice ,,Agenția Servicii Publice” și Federația

de Gimnastică Ritmică Sportivă, privind anularea actelor administrative individuale

defavorabile și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Aliona Miron

Iurie Bejenaru

7