3ra-127/22 — anularea actelor administrative

3ra-127/22 — anularea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-127/22

2-20015912-01-3ra-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Ciobanu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

D E C I Z I E

11 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

examinând recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Tatiana Todița împotriva Administrației Naționale a

Penitenciarelor, Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne,

terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor împotriva

hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 05 februarie 2020 Tatiana Todița, reprezentată de avocatul

Eugeniu Musteață a depus cerere de chemare în judecată împotriva Administrației

Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, Ministerului Afacerilor

Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu privire la anularea refuzului

Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie 2020, anularea

refuzului tacit al Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă din

30 decembrie 2019 obligarea includerii în calculul vechimii în muncă a avantajelor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Tatiana Todița a

indicat că, la 22 noiembrie 2019 s-a adresat către Administrația Națională a

Penitenciarelor privind recalcularea vechimii în serviciu, pentru perioada 05 iunie

2003 – 01 septembrie, din cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

1

Ministerului Afacerilor Interne, calculând patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu.

Prin răspunsul Administrației Naționale a Penitenciarelor din 27 noiembrie

2019, reclamanta Tatiana Todița a fost informată că, cererea depusă a fost expediată

spre examinare Penitenciarului nr.13 – Chișinău al Administrației Naționale a

Penitenciarelor. Ca urmare, prin scrisoarea Penitenciarului nr. 13 – Chișinău al

Administrației Naționale a Penitenciarelor din 18 decembrie 2019, cererea

reclamantei a fost respinsă, pe motiv că legea nu a indicat expres instituțiile care cad

sub incidența acesteia.

Nefiind de acord cu răspunsul Penitenciarului nr. 13 – Chișinău al

Administrației Naționale a Penitenciarelor, la data de 30 decembrie 2019, reclamanta

Tatiana Todița s-a adresat cu cerere prealabilă către Administrația Națională a

Penitenciarelor prin care a solicitat reexaminarea cererii inițiale. Însă, la data de

28 ianuarie 2020 a fost informată despre respingerea cererii ca fiind neîntemeiată.

Ulterior, la data de 21 noiembrie 2019, reclamanta s-a adresat către Ministerul

Afacerilor Interne cu o cerere similară, însă nu a primit nici un răspuns în termenul

prevăzut de lege. Astfel, la 30 decembrie 2019, reclamanta Tatiana Todița s-a adresat

cu cerere prealabilă însă, din motive necunoscute, nu a primit nici un răspuns.

Reclamanta a relevat că, începând cu 05 iunie 2003 a activat în diferite funcții

în cadrul organelor afacerilor interne și anume în cadrul Centrului de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, până la 01 septembrie

2011, iar din 02 septembrie 2011 a fost angajată în cadrul Departamentului

Instituțiilor Penitenciare, unde a activat până la data de 28 iunie 2019, când a

demisionat cu dreptul de a beneficia de pensie în baza Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993.

Astfel, reclamanta s-a adresat cu cerere către Casa Națională de Asigurări

Sociale în vederea stabilirii și achitării pensiei, iar în calitate de răspuns, Casa

Națională de Asigurări Sociale a emis decizia din 08 iulie 2019, prin care i-a refuzat

în stabilirea pensiei pe motiv că nu a fost întrunită vechimea în serviciu de 24 ani.

Reclamanta a atras atenția asupra calculului vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei din 01 iulie 2019, conform căruia perioada 05 iunie 2003 –

01 septembrie 2011, în care Tatiana Todița a fost angajată în cadrul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne a fost calculată

cu coeficientul 1:1, contrar prevederilor pct. 8 lit. f) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din

21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și

plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național

Anticorupție și funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului

administrației penitenciare, care stabilesc calcularea vechimii în serviciu cu înlesniri,

și anume: patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu.

Reclamanta a menționat că, potrivit pct. 1 al Regulamentului cu privire la

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne,

aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, Centrul

de Plasament Temporar al Minorilor este serviciu specializat, independent, din cadrul

2

Ministerului Afacerilor Interne destinat îngrijirii temporare a copiilor lipsiți de

anturajul familial și are drept scop asigurarea dezvoltării armonioase a personalității

copiilor aflați în situații de risc; dezinstituționalizarea și promovarea modelului

familial de îngrijire a copilului; asigurarea unei îngrijiri individualizate și

personalizate; asigurarea protecției copilului pe o perioadă determinată până în

momentul reintegrării acestuia în familia biologică, familia existentă, asistența

parentală profesională, alte forme alternative de îngrijire. Iar, conform pct. 6 al

aceluiași Regulament, Ministerul Afacerilor Interne, Primăria mun. Chișinău și

Administrația Centrului sunt responsabili de crearea condițiilor de întreținere,

reabilitare socială, instruire, pregătire profesională, alimentare și odihnă a copiilor.

Totodată, reclamanta a notat că, în conformitate cu prevederile pct. 9 lit. a), c)

și f) al Regulamentului cu privire la Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului Afacerilor Interne

nr. 187 din 31 mai 2002, în Centru sunt primiți copii în vârstă de la 3 la 18 ani:

abandonați; întreținuți la școli speciale pentru copii și adolescenți cu deficiențe de

comportament până la executarea hotărârilor; de până la 14 ani care au comis acțiuni

social periculoase și necesită izolare urgentă, până la executarea hotărârilor

judecătorești.

Astfel, reclamanta a considerat că este cert faptul că în perioada 05 iunie 2003

– 01 septembrie 2011, a activat într-o instituție angajații căreia, potrivit pct. 8 lit. f) al

Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, pot beneficia de înlesniri la

calcularea vechimii în muncă.

În acest sens reclamanta a indicat că, potrivit pct. 8 lit. f) al Hotărârii

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii

în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, colaboratorilor

Centrului Național Anticorupție și funcționarii publici cu statut special din cadrul

administrației penitenciare, la calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei,

persoanelor din trupele organelor afacerilor interne, se acordă următoarele înlesniri:

patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu în instituțiile de reeducare și

în instituțiile de reabilitare socială.

Reclamanta a subliniat că, din esența normelor de drept enunțate rezultă că,

pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirea de calculare patru luni vechime în

muncă pentru trei luni de serviciu, este necesar ca persoana să întrunească două

condiții cumulative, și anume instituția în care persoana execută serviciul să fie o

subdiviziune indicată la pct. 8 al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 și

să-și execute serviciul nemijlocit în instituțiile cu atribuții de reeducare și în instituții

de reabilitare socială.

Reclamanta a considerat că, se atestă prezența cumulativă a condițiilor

necesare, și anume: reclamanta a activat în diferite funcții în cadrul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor, începând cu 05 iunie 2003 și până la 01 septembrie

2011, instituție care, potrivit Regulamentului cu privire la Centrul de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, era abilitată cu competența

de creare a condițiilor de reabilitare socială. Astfel, reține că în circumstanțele

existente, reclamanta are dreptul de a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu

3

avantaje patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu. Acest fapt a

determinat reclamanta Tatiana Todița să se adreseze la 21 noiembrie 2019 și

22 noiembrie 2019 cu cerere în adresa Ministerului Afacerilor Interne, care era

angajator pentru acea perioadă și respectiv, în adresa Administrației Naționale a

Penitenciarelor, ca fiind ultimul angajator care a eliberat certificatul cu privire la

vechimea în serviciu în vederea recalculării vechimii în serviciu pentru perioada

05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011, în care a fost angajată în cadrul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne.

Reclamanta a indicat că, la data 27 noiembrie 2019 în adresa reprezentantului

reclamantei, avocatului Eugeniu Musteață a parvenit o scrisoare întru înștiințarea

despre faptul că cererea înaintată a fost expediată după competență Penitenciarului

nr. 13 – Chișinău pentru examinare. La 18 decembrie 2019 în adresa reprezentantului

reclamantei, avocatului Eugeniu Musteață a parvenit răspunsul nr. 3/M-2336/19 din

partea directorului interimar al Penitenciarului nr. 13 – Chișinău prin care cererea a

fost apreciată ca fiind neîntemeiată, invocându-se că legiuitorul nu a definit expres

care sunt instituțiile de reeducare și instituțiile de reabilitare socială conform

prevederilor pct. 8 lit. f) al Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994.

Reclamanta a reținut că, deși, cererea a fost recepționată la 21 noiembrie 2019

și înregistrată cu nr. M-4379/19, Ministerul Afacerilor Interne nu a emis nici un

răspuns în acest sens, fapt care conform art. 64 alin. (2) al Codului administrativ se

consideră drept respingerea cererii. La data de 30 decembrie 2019 a fost înaintată

cerere prealabilă atât în adresa Ministerului Afacerilor Interne, cât și în adresa

Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin care reclamanta a solicitat

recalcularea vechimii în serviciu pentru perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie

2011, în care a fost angajată în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor

al Ministerului Afacerilor Interne, calculând patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu. La 14 ianuarie 2020 în adresa reprezentantului reclamantei,

avocatului Eugeniu Musteață a parvenit o scrisoare din partea Administrației

Naționale a Penitenciarelor prin care acesta a fost notificat despre faptul că cererea

prealabilă depusă a fost transmisă autorității emitente. La data de 28 ianuarie 2020 în

adresa reprezentantului reclamantei, avocatului Eugeniu Musteață a parvenit

răspunsul nr. 4/2-T-5384/19 din partea directorului interimar al Administrației

Naționale a Penitenciarelor, prin care cererea a fost apreciată ca fiind neîntemeiată.

Reclamanta a susținut că, deși cererea prealabilă a fost recepționată la

30 decembrie 2019 și înregistrată cu nr. T- 5007/19, Ministerul Afacerilor Interne,

contrar prevederilor art. 167 alin.(3) al Codului administrativ nu a emis nici un

răspuns în acest sens, fapt care conform art. 64 alin. (2) al Codului administrativ se

consideră drept respingere a cererii.

Astfel, reclamanta a solicitat admiterea cererii de chemare în judecată;

anularea refuzul Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie

2020 de a satisface cererea prealabilă din 30 decembrie 2019; anularea refuzului tacit

al Ministerului Afacerilor Interne la cererea prealabilă din 30 decembrie 2019;

obligarea pârâților să-i includă în calculul vechimii în muncă a Tatianei Todița

avantajele de patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu, pentru

perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011, în care a fost angajată în cadrul

Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne și

4

încasarea de la pârâți în beneficiul reclamantei Tatianei Todița a cheltuielilor de

judecată.

Prin hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial acțiunea înaintată, s-a anulat decizia Penitenciarului nr. 13 –

Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie 2020 cu privire la cererea prealabilă,

adoptată în privința Tatianei Todița, s-a anulat decizia Ministerului Afacerilor Interne

nr. 44/10-14-4379, T-5007 din 31 ianuarie 2020 cu privire la cererea prealabilă,

adoptată în privința Tatianei Todița și s-a obligat Administrația Națională a

Penitenciarelor să emită actul administrativ individual referitor la includerea în

calculul vechimii în muncă a Tatianei Todița avantajele de patru luni vechime în

muncă pentru trei luni de serviciu, pentru perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie

2011, în care a fost angajată în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor

al Ministerului Afacerilor Interne. S-a încasat de la Administrația Națională a

Penitenciarelor în beneficiul Tatianei Todița, suma de 4000 de lei, cu titlu de

cheltuieli de judecată legate de acordarea asistenței juridice. În rest, acțiunea s-a

respins ca neîntemeiată (f.d.137, 146-verso, Vol. I).

La data de 15 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice și la data de

17 decembrie 2020 la prima instanță, Penitenciarul nr. 13 – Chișinău a depus apel

împotriva hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

prin care a solicitat admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi decizii de respingere integrală a cererii de chemare în judecată depuse de

Tatiana Todița (f.d. 143-145, Vol. I).

La data de 17 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Administrația

Națională a Penitenciarelor a depus apel împotriva hotărârii din 08 decembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea

hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere integrală a cererii

de chemare în judecată depuse de Tatiana Todița (f.d. 141, 142, Vol. I).

Hotărârea motivată din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată Penitenciarului nr. 13 – Chișinău și Administrației Naționale

a Penitenciarelor la data de 15 ianuarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce

se confirmă prin avizele de recepție nr. DS8000841947AS și nr. DS8000858286AS,

anexate la actele cauzei (f.d. 165, 166, Vol. I).

La data de 02 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Administrația

Națională a Penitenciarelor a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 08

decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 171-178, Vol. I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Administrației Naționale a Penitenciarelor împotriva hotărârii din 08 decembrie 2020

a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

La data de 17 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul

nr. 13 – Chișinău a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 08 decembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 187-191, Vol. I).

Prin încheierea din 31 martie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost declarat

inadmisibil apelul depus de Penitenciarul nr. 13 – Chișinău (f.d. 212-213, Vol. I)

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor. S-a menținut hotărârea din

08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

5

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că calcularea

vechimii în muncă în vederea stabilirii pensiei în condițiile Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 și a Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu

statut special din cadrul sistemului administrației penitenciare, inclusiv, luarea în

calcul a anumitor perioade cu avantaje, urmează a fi efectuată după eliberarea din

serviciu, în cazul întrunirii condițiilor necesare, elementul principal fiind vechimea în

serviciu necesară obținerii dreptului de a beneficia de pensie, la solicitarea titularului

acestui drept.

În acest context, instanța de apel a notat că, chestiunea privind includerea

anumitor perioade de activitate cu avantaje în vechimea în muncă pentru stabilirea

pensiei, poate fi examinată doar după eliberarea din serviciu și doar în legătură cu

stabilirea pensiei.

Suplimentar, instanța de apel a învederat că, prima instanță întemeiat a

constatat că, Tatiana Todița, activând în diferite funcții din cadrul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, începând cu

05 iunie 2003 și până la 01 septembrie 2011, instituție care, potrivit Regulamentului

cu privire la Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor

Interne, aprobat prin ordinul Ministrului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002,

era abilitată cu competența de creare a condițiilor de reabilitare socială a minorilor,

are dreptul de a beneficia de calcularea vechimii în muncă cu avantaje patru luni

vechime în muncă pentru trei luni de serviciu, prin urmare întemeiat a dispus

obligarea Administrației Naționale a Penitenciarelor să emită actul administrativ

individual referitor la includerea în calculul vechimii în muncă a Tatianei Todița

avantajele de patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu, pentru

perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011, în care a fost angajată în cadrul

Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul Administrației

Naționale a Penitenciarelor precum că, calcularea vechimii în muncă în vederea

stabilirii pensiei, inclusiv și includerea anumitor perioade cu avantaje în vechimea de

muncă, urmează a fi efectuată de Casa Națională de Asigurări Sociale după eliberarea

din serviciu și doar în legătură cu stabilirea pensiei, pe motiv că recalcularea vechimii

în muncă, urmează a fi efectuată de către instituția în cadrul căreia activează persoana

la momentul apariției acestui drept, iar suportul probator administrat la caz atestă

certitudinea faptului că, Tatiana Todița a activat în perioada 02 septembrie 2011 –

28 iunie 2019 în cadrul Departamentului Instituțiilor Penitenciare, în prezent

Administrația Națională a Penitenciarelor, de unde a demisionat cu dreptul de a

beneficia de pensie pentru vechime în muncă.

La data de 18 noiembrie 2021 Administrația Națională a Penitenciarelor a

depus recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe, cu

emiterea unei noi decizii privind respingerea cererii de chemare în judecată depusă de

6

Tatiana Todița (f.d. 31-32, Vol. II). Iar, la data de 10 februarie 2022 recurenta

Administrația Națională a Penitenciarelor a prezentat motivarea recursului (f.d. 39-

42, Vol. II)

În susținerea recursului recurenta Administrația Națională a Penitenciarelor a

invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin

faptul că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural,

totodată, nu au fost constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante

pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că, instanța de fond și instanța de apel eronat au

concluzionat că Tatiana Todița, activând în diferite funcții în cadrul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, începând cu

05 iunie 2003 până la 01 septembrie 2011, are dreptul de a beneficia de calcularea

vechimii în muncă cu avantaje de calculare a patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu, deoarece, potrivit Regulamentului cu privire la Centrul de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, instituția era abilitată cu

competență de creare a condițiilor de reabilitare socială a minorilor.

Astfel, recurenta a susținut că contrar prevederilor legale, s-a respins

argumentul Administrației Naționale Penitenciarelor precum că, Centrul de

Plasament Temporar al Ministerului Afacerilor Interne nu se regăsește în lista

subdiviziunilor pentru care s-au stabilit înlesniri la calcularea vechimii în muncă,

având în vedere că, această vechime nu poate fi atribuită prin analogie la vechimea

înlesnită, de vreme ce activitatea respectivă nu este prevăzută prin lege ca fiind o

activitate cu risc sporit ce ar acorda titularului acest drept de calcul cu avantaje pentru

stabilirea pensiei.

Recurenta a subliniat că, perioada invocată de către Tatiana Todița reflectă

activitatea exercitată într-o subdiviziune din cadrul Ministerului Afacerilor Interne,

neexistând pentru această activitate nicio normă primară care ar stabili vreun calculul

al vechimii înlesnite în acest sens.

Recurenta a indicat că potrivit fișei matricole unde este reflectată perioada de

activitate în cadrul Ministerului Afacerilor Interne, nu sunt incluse date despre

serviciul ce acordă dreptul de calculare a vechimii de muncă pentru pensionare cu

avantaje sau perioade de activitate, care conform Legii asigurării cu pensii a

militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993 sunt incluse în stagiul de vechime în muncă pentru pensionare în organele de

interne. Sarcina aprecierii posibilității aplicării avantajelor pentru activitatea

desfășurată în cadrul entității îi revenea organelor Ministerului Afacerilor Interne în

cadrul căruia a activat Tatiana Todița, respectiv, urma să efectueze calculul

corespunzător până la angajarea în sistemul administrației penitenciare.

Recurenta a relevat că, Guvernul Republicii Moldova nu este împuternicit de

legiuitor să stabilească norme de calculare înlesnită a vechimii în serviciu pentru

stabilirea pensiei, or acesta poate statua anumite prevederi ce țin de procedura punerii

în aplicare a normelor primare. Astfel, Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 nu a instituit norme primare în parte ce ține de calculul vechimii înlesnite.

Recurenta a comunicat că, prevederile cu privire la aplicarea avantajelor sunt

prevăzute de legi speciale și au fost preluate în textul Hotărârii Guvernului nr. 78 din

7

21 februarie 1994, doar pentru a efectua calculul corect la stabilirea pensiei. Iar,

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne nu se

regăsește în lista subdiviziunilor pentru care legiuitorul ar fi stabilit înlesniri la

calcularea vechimii și anume trei zile de serviciu pentru patru zile vechime.

Astfel, recurenta a reținut că, Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne nu constituia o instituție de tratament prin muncă, fie

sector de reabilitare socială pe lângă colonie/închisoare sau instituție de educare prin

muncă, adică comenduire.

Recurenta a notat că, potrivit prevederilor Ordinului Ministerului Afacerilor

Interne nr. 187 din 31 mai 2002 pentru aprobarea Regulamentului Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, Centrul este un

serviciu specializat, independent, din cadrul Ministerului Afacerilor Interne destinat

îngrijirii temporare a copiilor lipsiți de anturajul familial și are drept scop asigurarea

dezvoltării armonioase a personalității copiilor aflați în dificultate. Iar, în baza

ordinului Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 381ef din 20 iunie 2019, în

conformitate cu alin. (2) art. 82 al Legii nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la

sistemul administrației penitenciare, Tatiana Todița a demisionat în rezervă, începând

cu 28 iunie 2019, ca rezultat al împlinirii vechimii în serviciu ce acordă

funcționarului public cu statut special dreptul la pensie.

Astfel, recurenta a subliniat că a fost efectuat calculul vechimii în serviciu

necesar pentru stabilirea pensiei Tatianei Todița, calculând-se pentru perioada de

referință din cererea de chemare în judecată, 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011

coeficientul 1:1, iar calculul vechimii în muncă l-a constituit 24 ani 00 luni 06 zile.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

09 noiembrie 2021 (f.d. 14, Vol. II).

Dispozitivul deciziei nominalizate a fost notificat Administrației Naționale a

Penitenciarelor, prin intermediul poștei electronice la data de 12 noiembrie 2021, fapt

ce se confirmă prin extrasul din poștă electronică, anexat la actele cauzei (f.d. 30,

Vol. II)

La data de 18 noiembrie 2021 Administrația Națională a Penitenciarelor a

depus recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 31-32, Vol. II).

Decizia motivată din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Administrației Naționale a Penitenciarelor, prin intermediul oficiului

poștal, la data de 13 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr.

DS8005855386AS, anexat la actele cauzei (f.d. 36, Vol. II).

8

La data de 10 februarie 2022 recurenta Administrația Națională a

Penitenciarelor a prezentat motivarea recursului (f.d. 39-42, Vol. II).

Astfel, recursul depus de către Administrația Națională a Penitenciarelor

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în termen.

La data de 10 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Tatianei Todița, avocatului Eugeniu Musteață, Penitenciarului nr. 13 – Chișinău,

Ministerului Afacerilor Interne și Casei Naționale de Asigurări Sociale copia

recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d. 45, Vol. II).

La data de 22 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Tatiana

Todița, reprezentată de avocatul Eugeniu Musteață a depus referință, prin care a

solicitat declararea recursului depus de Administrația Națională a Penitenciarelor ca

fiind inadmisibil, ori respingerea acestuia ca fiind neîntemeiat (f.d. 47-52, Vol. II).

La data de 24 februarie 2022 Ministerul Afacerilor Interne a depus referință,

prin care a solicitat respingerea recursului depus de Administrația Națională a

Penitenciarelor împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

(f.d. 56-59, Vol. II).

La data de 01 martie 2022, prin intermediul poștei electronice, Casa Națională

de Asigurări Sociale a depus referință, prin care a solicitat admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi

decizii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Todița să fie

respinsă integral (f.d. 63-66, Vol. II).

Prin încheierea din 06 aprilie 2022 a Curții Supreme de Justiție, recursul

depus de Administrația Națională a Penitenciarelor a fost numit pentru examinare în

complet de 5 judecători (f.d. 79, Vol. II).

În conformitate cu art. 247 din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează și soluționează recursul fără ședință de judecată. Dacă consideră

necesar, Curtea Supremă de Justiție poate decide citarea participanților la proces.

În speță, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție nu a considerat oportun de a cita participanții la proces

pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece criticele

recurentului, au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând actele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră necesar de a admite recursul depus de Administrația Națională a

Penitenciarelor, de a casa integral decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău și hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

cu emiterea unei noi decizii, de respingere integrală a cererii de chemare în judecată

depuse de Tatiana Todița.

În motivarea concluziei enunțate se rețin următoarele argumente.

Conform art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, examinând recursul,

Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre următoarele decizii: casează integral

decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

9

Efectuând controlul judiciar al deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău și al hotărârii din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, instanța de recurs constată că soluțiile emise de instanța de apel și prima

instanță sunt greșite, rezultate din interpretarea și aplicarea eronată a normelor de

drept material, motiv din care aceste hotărâri nu pot fi menținute.

În corespundere cu art. 21 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu

legea și alte acte normative.

Reieșind din prevederile art. 22 alin. (1) din Codul administrativ, autoritățile

publice și instanțele de judecată competente cercetează starea de fapt din oficiu.

Acestea stabilesc felul și volumul cercetărilor și nu sunt legate nici de expunerile

participanților, nici de cererile lor de reclamare a probelor.

Prin prisma art. 194 alin. (2) din Codul administrativ, în procedura de

examinare a cererilor de recurs, hotărârile și deciziile contestate se examinează din

oficiu în privința existenței greșelilor procedurale și aplicării corecte a dreptului

material.

La fel, aplicabile sunt și prevederile art. 244 alin. (2) coroborate cu art. 231

alin. (2) din Codul administrativ, conform cărora pentru procedura de recurs se aplică

corespunzător prevederile cap. III din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului

capitol nu rezultă altceva. Pentru procedura în apel se aplică corespunzător

prevederile cap. II din cartea a treia, dacă din prevederile prezentului capitol nu

rezultă altceva.

În sensul art. 219 alin. (1) din Codul administrativ, instanța de judecată este

obligată să cerceteze starea de fapt din oficiu în baza tuturor probelor legal

admisibile, nefiind legată nici de declarațiile făcute, nici de cererile de solicitare a

probelor înaintate de participanți.

Cercetând starea de fapt în baza actelor și lucrărilor dosarului, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

constată că, potrivit datelor din carnetul de muncă eliberat pe numele Tatianei Todița

rezultă că, în perioada 15 iulie 2002 – 05 iunie 2003, aceasta a activat în cadrul

Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne în

funcția de inspector superior în asistență socială al Centrului de Plasament Temporar

al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne.

Prin ordinul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului

Afacerilor Interne nr. 37 din 05 iunie 2003, Tatiana Todița a fost eliberată din proprie

inițiativă din funcția deținută.

Ulterior, începând cu 05 iunie 2003 Tatiana Todița a activat în diferite funcții

în cadrul organelor afacerilor interne și anume în cadrul Centrului de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, până la data de

01 septembrie 2011. Iar, din data de 02 septembrie 2011 a fost angajată în cadrul

Departamentului Instituțiilor Penitenciare, unde a activat până la data de 28 iunie

2019 (f.d. 21-22, Vol. I).

Potrivit calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei, se reține că

comisarului principal de justiție Tatiana Todița (R-505370), specialist principal

pentru reintegrare al secției reintegrare socială a Penitenciarului nr. 13 – Chișinău al

10

Administrației Naționale a Penitenciarelor, i s-a calculat și stabilit vechimea în

serviciu pentru calcularea pensiei la data de 28 iunie 2019 – 24 ani 00 luni 06 zile. În

calculul vechimii în serviciu pentru fixarea pensiei pe linia Ministerului Justiției s-a

ținut cont și de serviciul desfășurat în perioada 15 iulie 2002 – 01 septembrie 2011 în

diferite funcții din cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 50-50-verso, Vol. I).

La data de 22 noiembrie 2019 Tatiana Todița, reprezentată de avocatul

Eugeniu Musteață s-a adresat cu cerere către Administrația Națională a

Penitenciarelor, prin care a menționat că, perioada cuprinsă între 05 iunie 2003 – 01

septembrie 2011 din cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne, a fost calculată cu coeficientul 1:1, contrar

prevederilor pct. 8 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu

privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și

indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și

funcționarii publici cu statut special din cadrul administrației penitenciare, adică

patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu, solicitând recalcularea

vechimii în serviciu pentru perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011 (f.d. 24,

Vol. I).

Prin scrisoarea Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 4/2-M-3173/19

din 27 noiembrie 2019, avocatul Eugeniu Musteață a fost informat despre faptul că în

temeiul art. 74 din Codul administrativ, cererea Tatianei Todița a fost expediată după

competență Penitenciarului nr. 13 – Chișinău (f.d. 25, Vol. I).

Prin răspunsul Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 3/M-2336/19 din

18 decembrie 2019 s-a considerat neîntemeiată solicitarea Tatianei Todița de a

recalcula vechimea în serviciu pentru perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011

pentru activitatea în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor, ținând cont de prevederile pct. 8 lit. f) din Hotărârea

Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994. Totodată, s-a comunicat că, începând cu 01

ianuarie 2017, atribuțiile de stabilire și plată a pensiilor angajaților structurilor de

forță a fost preluată de către Casa Națională de Asigurări Sociale (f.d. 26, Vol. I).

Nefiind de acord cu răspunsul Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, la data de

30 decembrie 2019 Tatiana Todița, reprezentată de avocatul Eugeniu Mustață a

înaintat către Administrația Națională a Penitenciarelor, cerere prealabilă, prin care a

solicitat recalcularea vechimii în serviciu pentru perioada 05 iunie 2003 –

01 septembrie 2011 din cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne, calculând patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu (f.d. 27, Vol. I).

Tot la data de 30 decembrie 2019 Tatiana Todița, reprezentată de avocatul

Eugeniu Musteață a înaintat în adresa Ministerului Afacerilor Interne, cerere

prealabilă, prin care a solicitat recalcularea vechimii în serviciu pentru perioada

05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011 din cadrul Centrului de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, calculând patru luni vechime în muncă

pentru trei luni de serviciu (f.d. 30, Vol. I).

11

Prin scrisoarea Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 4/2-174 din 14

ianuarie 2020, în temeiul art. 164 alin. (3) din Codul administrativ, cererea prealabilă

a fost transmisă spre examinare autorității emitente (f.d. 28, Vol. I).

Prin decizia Administrației Naționale a Penitenciarelor nr. 4/2-T-3584/19 din

28 ianuarie 2020, în conformitate cu prevederile art. 168 din Codul administrativ, s-a

considerat ca fiind neîntemeiată cererea prealabilă formulată de Tatiana Todița,

reprezentată de avocatul Eugeniu Mustață (f.d. 29, Vol. I).

Prin decizia Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-14-4379, T-5007 din

31 ianuarie 2020 cu privire la cererea prealabilă, s-a comunicat Tatianei Todița că,

calcularea vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei militarilor care îndeplinesc

serviciul prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne, se efectuează în conformitate cu art. 18 din Legea asigurării cu

pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII

din 23 iunie 1993. Totodată, calculul vechimii în serviciu se realizează, după

eliberarea din serviciu, pentru fiecare solicitant de pensie în parte, în corespundere cu

prevederile Hotărârii Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994, astfel încât, la moment

nu există temei de efectuare a calculului vechimii în serviciu pentru stabilirea pensiei.

Prin urmare, Tatiana Todița a fost informată despre faptul că, a fost concediată din

cadrul Ministerului Afacerilor Interne la 01 septembrie 2011, în temeiul demersului

Departamentului Instituțiilor Penitenciare al Ministerului Justiției nr. 4/1-3741 din 24

august 2011, conform art. 21 alin. (11) din Legea cu privire la politie nr. 416-XII din

18 decembrie 1990, acumulând o vechime în serviciu de 8 ani 2 luni și 25 zile, care

nu era suficientă pentru stabilirea pensiei. Reieșind din cele menționate, solicitările

cu privire la calcularea vechimii în serviciu, inclusiv luarea în calcul a anumitor

perioade cu înlesniri și cerințele ce se referă la asigurarea cu pensie și alte drepturi

conexe dreptului la pensie, urmează a fi adresate către Casa Națională de Asigurări

Sociale, în calitate de organ de asigurări sociale competent și Administrației

Naționale a Penitenciarelor, instituția în care Tatiana Todița a activat după

concedierea, prin transfer din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, în vederea

eliberării confirmării privind perioadele de activitate (îndeplinirea serviciului) (f.d.

93-94, Vol. I).

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție, analizând actele cauzei, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că soluția dată de către instanțele

judecătorești inferioare este neîntemeiată.

Articolul 224 alin. (1) lit. f) din Codul administrativ, prevede expres că

examinând acțiunea în contencios administrativ în fond, instanța de judecată adoptă

hotărâre prin care respinge acțiunea ca fiind neîntemeiată, dacă nu sunt îndeplinite

condițiile de adoptare a unei hotărâri prevăzute la lit. a)-e).

Instanța de recurs reține că, la caz, obiectul litigiului constă în anularea

refuzului Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie 2020,

anularea refuzului al Ministerului Afacerilor Interne de a examina cererea prealabilă

din 30 decembrie 2019 a Tatianei Todiță cu obligarea includerii în calculul vechimii

în muncă a Tatianei Todiță a avantajelor și încasarea cheltuielilor de judecată.

12

În conformitate cu art.44 pct. f) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu

privire la sistemul administrației penitenciare, funcționarului public cu statut special

îi sânt garantate drepturile cu privire la pensie, în condițiile Legii asigurării cu pensii

a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie

1993.

Conform art. 48 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, începând cu

01 ianuarie 2017 pensiile militarilor în termen, ale militarilor care au îndeplinit

serviciul prin contract, ale persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor

afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, ale

funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, ale

ofițerilor de protecție și colaboratorilor organelor securității statului, Centrului

Național Anticorupție și ale membrilor familiilor acestora se stabilesc de către Casa

Națională de Asigurări Sociale, în modul stabilit de Guvern.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție reține că în perioada cuprinsă între 05 iunie 2003 și până la

01 septembrie 2011, Todița Tatiana a activat în diferite funcții la Centrul de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne (f.d. 21-22, Vol.

I).

Conform art. 18 din Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor

din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993, la calcularea

vechimii în muncă pentru stabilirea pensiei în conformitate cu art. 13 lit. a) militarilor

care îndeplinesc serviciu prin contract, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne, precum și funcționarilor publici cu statut special

din sistemul administrației penitenciare, și din cadrul Inspectoratului General de

Carabinieri, al cărui mod este stabilit de Guvern, se ia în calcul: serviciul militar

activ, serviciul în organele afacerilor interne în funcțiile corpului de comandă și în

trupe, serviciul în cadrul sistemului peniteniciar și/sau sistemului administrației

penitenciare, serviciul în detașamentele și formațiunile de partizani; timpul lucrat în

ministere și departamente, instituții și organizații civile, cu încadrare în serviciu

militar activ sau în organele afacerilor interne; timpul aflării în prizonierat, dacă

acesta nu a fost benevol și dacă militarul nu a săvârșit în prizonierat infracțiuni

împotriva Patriei; timpul aflării sub arest și ispășirii de pedeapsă al militarilor, al

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

și al funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare, și

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri, deferiți fără temei justiției sau

supuși represiunilor nedrepte și reabilitați ulterior; timpul lucrat în Departamentul de

Stat pentru Problemele Militare și în Serviciul Protecției Civile și Situațiilor

Excepționale; timpul de studii în instituții de învățământ superior civil, dar nu mai

mult de 5 ani, calculându-se 6 luni de serviciu pentru un an de studii – persoanelor

din corpul de ofițeri militari și din corpul de comandă (cu excepția corpului de ofițeri

inferiori) al organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de

13

Carabinieri și funcționarilor publici cu statut special din sistemul administrației

penitenciare; timpul de îndeplinire a serviciului în condiții deosebite – în condițiile

avantajoase respective inclusiv în condițiile stabilite de legislație până la intrarea în

vigoare a prezentei legi; serviciul în forțele armate, în organele securității de stat și în

organele afacerilor interne ale fostei U.R.S.S. și ale altor state, dacă militarii,

persoanele din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, precum

și funcționarii publici cu statut special din sistemul administrației penitenciare au fost

transferați, în modul stabilit, în Forțele Armate, în organele securității statului și în

organele afacerilor interne ale Republicii Moldova; 2 ani de vechime în muncă în

ramurile civile înrudită cu specialitatea lor militară pentru un an de serviciu, dar nu

mai mult de 10 ani de serviciu – persoanelor din corpul de ofițeri și din corpul de

comandă (cu excepția celui inferior) al organelor afacerilor interne și din cadrul

Inspectoratului General de Carabinieri și funcționarilor publici cu statut special din

sistemul administrației penitenciare; alte perioade de activitate prevăzute de

legislație.

În conformitate cu Legea asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și în scopul executării

Hotărârii Parlamentului Republicii Moldova nr.1545-XII din 23 iunie 1993 pentru

punerea în aplicare a Legii asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul

de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, Guvernul Republicii Moldova

a adoptat Hotărârea nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilire și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne,

colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și funcționarilor publici cu statut

special din cadrul sistemului administrației penitenciare.

În conformitate cu prevederile pct. 8 lit. f) din Hotărârea Guvernului nr. 78

din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea

și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și

din trupele organelor afacerilor interne, la calcularea vechimii în muncă pentru

stabilirea pensiei militarilor care au îndeplinit serviciul prin contract, persoanelor din

corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne, corpului de ofițeri și

subofițeri ai Poliției de Frontieră, colaboratorilor Centrului Național Anticorupție și a

funcționarilor publici cu statut special din cadrul sistemului administrației

penitenciare, se acordă următoarele înlesniri: patru luni vechime în muncă pentru trei

luni de serviciu în instituțiile de reeducare și în instituțiile de reabilitare socială.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție apreciază ca fiind neîntemeiat argumentul Tatianei Todița

precum că norma juridică indicată supra nu indică exhaustiv lista subdiviziunilor

activitatea cărora poate beneficia de avantaje la calcularea vechimii în muncă.

Or, conform pct. 1 din Regulamentul Centrului de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor este un serviciu specializat, independent, din cadrul Ministerului Afacerilor

Interne destinat îngrijirii temporare a copiilor lipsiți de anturajul familial și are drept

scop asigurarea dezvoltării armonioase a personalității copiilor aflați în dificultate,

14

conform următoarelor principii: sprijinirea copiilor aflați în situații de risc;

dezinstituționalizarea și promovarea modelului familial de îngrijire a copilului;

asigurarea unei îngrijiri individualizate și personalizate; asigurarea protecției

copilului pe o perioadă determinată, până în momentul reintegrării acestuia în familia

biologică, familia extinsă, asistența parentală profesionistă, alte forme alternative de

îngrijire (f.d. 13, Vol. I).

Prin pct. 1 și anexa nr. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 778 din

27 noiembrie 2009 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și

funcționarea Ministerului Afacerilor Interne, structurii și efectivului-limită ale

aparatului central al acestuia, a fost aprobată lista autorităților administrative și

instituțiilor din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, în care sunt incluse

următoarele entități: Inspectoratul General al Poliției; Inspectoratul General al Poliției

de Frontieră; Inspectoratul General pentru Situații de Urgență; Inspectoratul General

de Carabinieri; Biroul migrație și azil; Serviciul tehnologii informaționale; Serviciul

protecție internă și anticorupție; Inspectoratul de Management Operațional;

Academia „Ștefan cel Mare”; Serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne;

Clubul sportiv central „Dinamo” și Agenția Rezerve Materiale.

În acest context, instanța de recurs reține că Centrul de Plasament Temporar

al Minorilor a fost creat de către Ministerul Afacerilor Interne ca o instituție abilitată

pentru crearea condițiilor de îngrijire temporară a minorilor. Totodată, Centrul de

Plasament Temporar al Minorilor nu se regăsește în nicio lista a subdiviziunilor

Ministerului Afacerilor Interne pentru care s-au stabilit înlesniri speciale la calcularea

vechimii în muncă.

Totodată, vechimea în muncă a Tatianei Todița în perioada cuprinsă între

05 iunie 2003 și până la 01 septembrie 2011, nu poate fi atribuită prin analogie la

vechimea în muncă cu înlesniri, atâta timp cât activitatea Tatianei Todița în Centrul

de Plasament Temporar al Minorilor nu este prevăzută prin lege ca fiind o activitate

cu risc sporit ce ar acorda titularului dreptul la calcularea vechimii în muncă în

condiții speciale.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că instituțiile de reeducare reprezintă instituții în

care sunt aplicate măsurile educative, ca sancțiuni de drept penal instituite în mod

special pentru minorii infractori și care sunt destinate să asigure în condițiile unei

constrângeri penale reduse și diferențiate educarea și reeducarea minorilor prin

supraveghere, instruire școlară sau profesională și prin cultivarea în conștiința lor a

unor valori și comportamente care să implice respectul față de ordinea de drept penal.

Scopul măsurilor educative, instituite în cadrul unei instituții de reeducare,

este subordonat în mod generic scopului general al tuturor sancțiunilor de drept

penal, este acela de a educa și reeduca pe minorul delincvent prin intermediul

dobândirii unei pregătiri școlare, profesionale și culturale de natură a-i permite o

integrare socio-profesională pozitivă. Ca urmare a luării și supunerii minorului unor

măsuri educative, acesta nu suportă nici un fel de consecințe de ordin penal în viitor,

condamnările pronunțate împotriva sa pentru faptele săvârșite netransformându-se în

antecedente penale.

15

Referitor la instituțiile de reabilitare socială, instanța de recurs indică că,

reabilitarea sau reintegrarea în societate poate începe la momentul pornirii unui

proces penal și continue în cadrul ispășirii sancțiunii și după aceasta. La fel, activități

de prevenire pot avea loc atât până la comiterea unei fapte condamnabile, cât și după

aceasta.

Sarcinile de bază ale instituțiilor de reabilitare socială sunt prevenirea și

protecția. Prevenirea constă în asigurarea faptului ca copiii să nu intre în conflict cu

legea și, respectiv, să nu intre în contact cu sistemul formal de justiție penală.

Protecția vizează instituirea de măsuri care sunt necesare pentru a proteja copiii care

deja sunt în conflict cu legea pentru a preîntâmpina recidiva și pentru a promova

reabilitarea și reintegrarea lină a acestora în societate. Elementele de protecție sunt

prezentate în cadrul tuturor componentelor justiției juvenile și vor fi examinate pe

parcursul disciplinei.

Conform pct. 9 din Regulamentul Centrului de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, în Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne sunt primiți copii în vârsta de la 3 la 18

ani: abandonați; ai căror părinți sunt decedați, necunoscuți, puși sub interdicție,

declarați dispăruți fără veste prin hotărârea instanței judecătorești, decăzuți din

drepturile părintești asupra cărora nu a fost instituită tutela, aflați în situații

excepționale, dacă părinții sau unul dintre aceștia pun în pericol securitatea,

dezvoltarea sau integritatea morală a copilului prin exercitarea în mod abuziv a

drepturilor părintești sau prin neglijare gravă în îndeplinirea obligațiunilor de părinte;

care au părăsit familia și au nevoie de ajutor și protecție din partea statului; care au

părăsit școlile speciale, alte instituții pentru copii; în vârstă de până la 14 ani, care au

comis acțiuni social periculoase și necesită izolare urgentă, până la executarea

hotărârilor judecătorești; care s-au prezentat personal solicitând ajutor.

Iar, potrivit pct. 10 din Regulamentul Centrului de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul Ministerului

Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, în Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne nu pot fi primiți copii, subiecți ai

raporturilor juridice de drept penal care au săvârșit infracțiuni, copii cu maladii

psihice sau fizice evidente.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne nu corespunde criteriilor unei instituții de

reeducare sau de reabilitare socială, or, acesta nu are atribuții de corectare a

comportamentului copiilor minori aflați în conflict cu legea.

În continuare, instanța de recurs menționează că pentru calcularea vechimii în

muncă cu înlesnirea de calculare patru luni vechime în muncă pentru trei luni de

serviciu, este necesar ca persoana să întrunească două condiții cumulative și anume:

instituția în care persoana execută serviciul să fie o subdiviziune indicată la pct. 8 din

Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de calculare a

vechimii în muncă, stabilirea și plată a pensiilor și indemnizațiilor militarilor,

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și să-și

16

execute serviciul nemijlocit în instituțiile cu atribuții de reeducare și de reabilitare

socială.

Apreciind întrunirea condițiilor nominalizate de către Tatiana Todiță în speța

dedusă judecății, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție indică că, Tatiana Todiță nu întrunește condițiile

obligatorii pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirea de calculare patru luni

vechime în muncă pentru trei luni de serviciu. Or, Centrul de Plasament Temporar al

Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne din momentul înființării a avut drept

scop doar îngrijirea temporară a copiilor minori, dar nu de reeducare sau reabilitare

socială.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs apreciază ca neîntemeiat

argumentul Tatianei Todiță, precum că la caz, este prezentă întrunirea cumulativă a

condițiilor obligatorii pentru calcularea vechimii în muncă cu înlesnirea de calcul,

patru luni vechime în muncă pentru trei luni de serviciu. Or, Tatiana Todița a activat

în diferite funcții în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor al

Ministerului Afacerilor Interne, începând cu 05 iunie 2003 și până la 01 septembrie

2011, instituție care, potrivit Regulamentului cu privire la Centrul de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin ordinul

Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002, nu era abilitată cu

competența de creare a condițiilor de reabilitare socială, precum afirmă reclamanta.

Respectiv, refuzul Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din

28 ianuarie 2020 este legal și temeiuri de a fi anulat nu există, ceea ce impune de a

constata că cerințele Tatianei Todiță cu privire la anularea refuzului Penitenciarului

nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie 2020 și obligarea Penitenciarului

nr. 13 – Chișinău de a-i recalcula Tatianei Todiță vechimea în serviciu pentru

perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie 2011, din cadrul Centrului de Plasament

Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, calculând patru luni

vechime în muncă pentru trei luni de serviciu, sunt neîntemeiate, motiv pentru care

recursul urmează a fi admis, actele judecătorești contestate casate, iar acțiunea

respinsă ca neîntemeiată.

Or, Tatiana Todiță nu se încadrează în categoria persoanelor ce ar putea să

beneficieze de recalcularea pensiei pentru vechimea în serviciu conform Legii

asigurării cu pensii a militarilor și a persoanelor din corpul de comandă și din trupele

organelor afacerilor interne și din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.

1544-XII din 23 iunie 1993 și pct. 8 din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie

1994 cu privire la modul de calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a

pensiilor și indemnizațiilor militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din

trupele organelor afacerilor interne.

Or, la caz, instanțele de judecată obligând Administrația Națională a

Penitenciarelor de a emite actul administrativ individual, referitor la includerea în

calculul vechimii în muncă a Tatianei Todița avantajele de patru luni vechime în

muncă pentru trei luni de serviciu, pentru perioada 05 iunie 2003 – 01 septembrie

2011, în care a fost angajată în cadrul Centrului de Plasament Temporar al Minorilor

al Ministerului Afacerilor Interne, nu au luat în considerare prevederile legale expuse

supra, și anume, că Centrul de Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului

17

Afacerilor Interne nu intră în categoria instituțiilor cu atribuții de reeducare și de

reabilitare socială, fiind creată doar ca o instituție de îngrijire temporară a minorilor,

circumstanță care este stabilită în mod expres în Regulamentul Centrului de

Plasament Temporar al Minorilor al Ministerului Afacerilor Interne, aprobat prin

ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 187 din 31 mai 2002.

În ceea ce privește invocarea de către Tatiana Todița, reprezentată de avocatul

Eugeniu Musteață a unei practici judiciare a Curții Supreme de Justiție, expuse în

cazuri analogice (dosar nr. 3ra-867/19), în care au fost pronunțate decizii în favoarea

reclamantului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție relevă că Legea asigurării cu pensii a militarilor și a

persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor interne și din

cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr. 1544-XII din 23 iunie 1993 și pct. 8

din Hotărârea Guvernului nr. 78 din 21 februarie 1994 cu privire la modul de

calculare a vechimii în muncă, stabilirea și plată a pensiilor și indemnizațiilor

militarilor, persoanelor din corpul de comandă și din trupele organelor afacerilor

interne, nu prevăd dreptul la recalcularea pensiei pentru vechimea în muncă stabilită

pentru serviciu în instituțiile de îngrijire a copiilor minori, motiv pentru care se

impune revirimentul practicii judiciare în acest sens, deși un caz nu poate fi

considerat practica constantă.

În acest context, se va menționa că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

considerat că o evoluție în timp a jurisprudenței nu este, în sine, contrară bunei

administrări a justiției, în măsura în care lipsa unei abordări dinamice și evolutive ar

putea împiedica orice modificare sau îmbunătățire (Nejdet Șahin și Perihan Șahin vs

Turcia (MC) din 20 octombrie 2011, pct. 58; și Atanasovski vs Fosta Republică

Iugoslavă a Macedoniei, nr. 36815/03, din 14 ianuarie 2010, pct. 38).

Totodată, Curtea de la Strasbourg a notat că eventualitatea unor divergențe de

jurisprudență este inerentă în mod normal oricărui sistem judiciar care se bazează pe

un ansamblu de instanțe de fond având competență teritorială. Astfel de divergențe

pot apărea și în cadrul aceleiași instanțe. Nu se poate considera acest lucru în sine

contrar Convenției (Santos Pinto v. Portugalia, din 20 mai 2008, pct. 41; și Parohia

Greco-Catolică Lupeni și alții v. România (MC), pct.116 (b)).

În consecință, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a subliniat că

dezvoltarea unui consens jurisprudențial este un proces care poate fi de durată: prin

urmare, pot fi tolerate faze de divergențe de jurisprudență fără a se pune în discuție

securitatea juridică (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 83).

Jurisprudența nefiind imuabilă ci, din contră, progresivă în esență, principiul unei

bune administrări a justiției nu se poate înțelege ca impunând o cerință strictă privind

constanța jurisprudențială (Nejdet Șahin și Perihan Șahin, citată anterior, pct. 84; și

Atanasovski, citată anterior, pct. 38).

Circumstanțele descrise permit instanței de recurs să conchidă că atât prima

instanță cât și instanța de apel au aplicat eronat prevederile legii, motiv din care

actele judecătorești de dispoziție, nu pot fi menținute, iar cererea de chemare în

judecată depusă de către Tatiana Todița urmează a fi respinsă, ca neîntemeiată.

18

Cu referire la cerințele reclamantei Tatianei Todița privind încasarea

cheltuielilor de judecată, instanța de recurs conchide că acestea urmează a fi respinse

din motivele ce succed.

Conform art. 195 din Codul administrativ, procedura acțiunii în contenciosul

administrativ se desfășoară conform prevederilor prezentului cod. Suplimentar se

aplică corespunzător prevederile Codului de procedura civilă, cu excepția art. 169–

171.

În conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța

judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să plătească, la cerere, părții care

a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată. Dacă acțiunea reclamantului a fost

admisă parțial, acestuia i se compensează cheltuielile de judecată proporțional părții

admise din pretenții, iar pârâtului – proporțional părții respinse din pretențiile

reclamantului.

Prin urmare, instanța de recurs relevă că pretenția reclamantei Tatianei Todița

privind încasarea cheltuielilor de judecată este subsecventă cerinței privind anularea

deciziei Penitenciarului nr. 13 – Chișinău nr. 4/2-T-3584/19 din 28 ianuarie 2020 cu

privire la cererea prealabilă, adoptate în privința Tatianei Todița și anularea deciziei

Ministerului Afacerilor Interne nr. 44/10-14-4379, T-5007 din 31 ianuarie 2020 cu

privire la cererea prealabilă, adoptată în privința Tatianei Todița. Iar, deoarece

aceasta cerință a fost respinsă ca fiind neîntemeiată, instanța de recurs conchide că

pretenția subsecventă urmează soarta pretenției principale și cerințele reclamantei

Tatianei Todița privind încasarea cheltuielilor de judecată urmează a fi respinsă.

Astfel, instanța de recurs consideră recursul depus de Administrația Națională

a Penitenciarelor întemeiat și analizând actele cauzei în coraport cu normele juridice

ce guvernează raportul juridic litigios, ajunge la concluzia că soluția primei instanțe,

menținută de instanța de apel contravine circumstanțelor cauzei.

Dezideratele relevate supra reliefează incertitudinea concluziei date de

instanțele inferioare, motiv din care se deduce că acestea au judecat formal cauza,

fapt ce constituie o violare a articolului 6 § 1 CEDO și a dreptului litiganților la un

proces echitabil, care prin prisma articolului 238 din Codul administrativ, aveau o

speranță că instanța de apel se va pronunța asupra tuturor motivelor invocate.

Finalmente, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție învederează că soluția asupra fondului cauzei, la care a

ajuns instanța de recurs, este compatibilă cu prevederile articolului 6 § 1 CEDO, fiind

prevăzută de art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, potrivit căruia

examinând recursul, Curtea Supremă de Justiție adoptă decizie prin care casează

integral decizia instanței de apel și emite o nouă decizie.

Din considerentele menționate și având în vedere că atât instanța de apel, cât

și prima instanță nu au dat o apreciere corectă în ansamblu raportului juridic în

litigiu, prin prisma cadrului legal aplicabil în speță și circumstanțelor constatate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Administrația Națională a

Penitenciarelor, de a casa decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău și

hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani cu emiterea

19

unei noi decizii privind respingerea integrală a cererii de chemare în judecată depuse

de Tatiana Todița împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor,

Penitenciarului nr. 13 – Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională

de Asigurări Sociale cu privire la anularea actelor administrative.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. c) din Codul administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se admite recursul depus de Administrația Națională a Penitenciarelor.

Se casează integral decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău

și hotărârea din 08 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, în cauza

de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Tatiana Todița împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului

nr. 13 – Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări

Sociale cu privire la anularea actelor administrative și se emite o nouă decizie, prin

care:

Se respinge integral cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Todița

împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor, Penitenciarului nr. 13 –

Chișinău, Ministerului Afacerilor Interne, terț Casa Națională de Asigurări Sociale cu

privire la anularea actelor administrative și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Tamara Chișca-Doneva

judecătorii Ala Cobăneanu

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Nina Vascan

20