3ra-143/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-143 /22

(2-20006754-01-3ra-14022022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud. V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, V. Negru, Gr. Dașchevici)

Î N C H E I E R E

04 mai 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Cristina Dolghi, Tatiana Babin

și Lina Șișcanu, reprezentate de avocatul Eduard Melnic,

în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă

de Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu împotriva Comisiei Naționale a

Pieței Financiare cu privire la anularea actului administrativ,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 17 ianuarie 2020, Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu,

reprezentate de avocatului Eduard Melnic, au depus cerere de chemare în judecată

împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare cu privire la anularea hotărârii nr.

56/3 din 25 noiembrie 2019 „Cu privire la rezultatele analizei din oficiu în cadrul

„Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni”.

În motivarea acțiunii reclamanții au indicat că, prin hotărârea nr. 56/3 din 25

noiembrie 2019 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare, s-a luat act de rezultatele

analizei din oficiu privind respectarea cadrului normativ de către Compania de

Asigurări ”Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni, la situațiile din 31 decembrie

2017 și corespunzător din 30 septembrie 2018, s-au atenționat persoanele cu funcție

de răspundere din cadrul Companiei de Asigurări ”Klassika Asigurări” Societate pe

Acțiuni la situația din 30 septembrie 2018: Cristina Dolghi, director general, Tatiana

Babin, contabil-șef și Lina Șișcanu, actuar certificat privind respectarea

necondiționată a cerințelor regulamentare în activitatea desfășurată pe piața

asigurărilor.

Au menționat că, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (1) Cod

administrativ, punctul 13 din Regulamentul privind organizarea și funcționarea

Comisiei Naționale a Pieței Financiare, aprobat prin hotărârea Comisiei Naționale a

Pieței Financiare nr. 49/16 din 01 noiembrie 2018, hotărârea nr. 56/3 din 25

noiembrie 2019 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare este un act administrativ

1

individual emis de autoritatea publică pentru reglementarea unui caz individual în

domeniul dreptului public, cu scopul de a produce nemijlocit efecte juridice, prin

nașterea, modificarea sau stingerea raporturilor juridice de drept public.

Au subliniat că hotărârea nr. 56/3 din 25 noiembrie 2019 a Comisiei Naționale

a Pieței Financiare este neîntemeiată, deoarece autoritatea publică nu a acționat în

conformitate cu legea, încălcând astfel principiul legalității, garantat de art. 21 alin.

(1) din Codul administrativ.

Reclamantele au precizat că Comisia Națională a Pieței Financiare, prin

hotărâri, fondează și lichidează instituții, inclusiv reprezentanțe teritoriale, acordă,

suspendă sau retrage licențe și autorizații, adoptă, modifică sau abrogă acte

normative ce țin de reglementarea pieței financiare nebancare, aplică interdicții,

aprobă regulamentul propriu, precum și realizează atribuțiile stabilite de Legea nr.

192 din 12 noiembrie 1998 privind Comisia Națională a Pieței Financiare și de alte

acte legislative, cu excepția atribuțiilor care se realizează prin ordonanțe.

Prin urmare, enunțarea normelor de drept cuprinse în actele normative indicate

referitoare la atribuțiile și realizarea acestora de către Comisia Națională, are drept

scop stabilirea corectitudinii aplicabilității lor, însă soluția pârâtei, prin care s-a luat

act de rezultatele analizei din oficiu privind respectarea cadrului normativ de către

Compania de Asigurări „Klassika Asigurări” Societatea pe Acțiuni la situațiile din

31 decembrie 2017 și, corespunzător, din 30 septembrie 2018, precum și

atenționarea persoanelor cu funcție de răspundere din cadrul societății, ține de

constatarea anumitor încălcări, care nu sunt clare, explicite și detaliate.

Iar așa numita „atenționare” a persoanelor cu funcție de răspundere, care au

activat la unul din participanții profesioniști la piața financiară nebancară –

Compania de Asigurări „Klassika Asigurări” Societatea pe Acțiuni, în perioada de

referință, mai mult de un an în urmă, nu este altceva decât atragerea la răspundere

juridică sub forma aplicării sancțiunii disciplinare - avertismentul scris.

Totodată, au menționat că pârâta nu a indicat în virtutea căror atribuții legale

(norma de drept) are dreptul de a prescrie unor persoane cu funcții de răspundere,

care la data emiterii hotărârii respective nu se aflau în raporturi juridice de muncă cu

persoana juridică în cauză, respectarea necondiționată a cerințelor regulamentare în

activitatea desfășurată pe piața asigurărilor și care sunt efectele juridice ale acestei

prescrieri în cazul încălcării lor.

Reclamantele au solicitat anularea hotărârii nr. 56/3 din 25 noiembrie 2019 a

Comisiei Naționale a Pieței Financiare „Cu privire la rezultatele analizei din oficiu

în cadrul Companiei de Asigurări „Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a anulat hotărârea nr. 56/3 din 25 noiembrie 2019 a Comisiei Naționale a Pieței

Financiare „cu privire la rezultatele analizei din oficiu în cadrul Companiei de

Asigurări „Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni” ( vol. I, f.d. 63, 74-83).

La 04 decembrie 2020, Comisia Națională a Pieței Financiare a depus cerere de

apel împotriva hotărârii din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu pronunțarea unei noi decizii,

prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă ( vol. I, f.d. 71-72, 196-203).

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis cererea

de apel depusă de Comisia Națională a Pieței Financiare. S-a casat integral hotărârea

din 03 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani. S-a declarat

2

inadmisibilă cererea de chemare în judecată, din motiv că reclamanții nu pot

revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui drept în sensul art.17 din

Codul administrativ( vol. II, f.d. 6, 7-14).

Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel Chișinău a stabilit că

hotărârea nr. 56/3 din 25 noiembrie 2019 a Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nu se încadrează în noțiunea de act administrativ individual defavorabil, respectiv

reclamantele nu pot revendica încălcarea, prin activitatea administrativă, a unui

drept în sensul art. 17 din Codul administrativ. Or, prin hotărârea contestată,

persoanele cu funcții de răspundere din cadrul „Klassika Asigurări” Societate pe

Acțiuni, la situația din 30 septembrie 2018, au fost atenționate despre necesitatea

respectării necondiționate a cerințelor regulamentare în activitatea desfășurată pe

piața asigurărilor, autoritatea publică pârâtă nerecurgând la aplicarea a careva

sancțiuni în privința reclamantelor.

La 07 decembrie 2021, Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu,

reprezentate de avocatul Eduard Melnic, au depus recurs nemotivat împotriva

deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care ulterior, la 12

ianuarie 2022 a fost completată cu motivare, solicitând admiterea recursului, casarea

deciziei instanței de apel, cu restituirea cauzei la rejudecare (vol. I, f. d. 15, 21-22 ).

În argumentarea cererii de recurs, recurentele au invocat că nu sunt de acord cu

decizia contestată, deoarece instanța ierarhic inferioară la adoptarea acesteia nu a

constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea

cauzei, a aplicat eronat normele de drept material și procedural.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanță de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 09 noiembrie 2021,

însă date privind notificarea dispozitivului deciziei nu există. Decizia motivată din

09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului

recurentelor la 10 ianuarie 2022, fapt confirmat prin extrasul poștei electronice ( vol.

II, f.d.17 ).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ menționează că recurentele s-au conformat prevederilor legale și au

depus recursul nemotivat la 07 decembrie 2021, iar recursul motivat la 12 ianuarie

2022, în termenul prevăzut de art. 245 din Codul administrativ.

La 15 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatei,

Comisia Națională a Pieței Financiare, a fost expediată copia recursului depus de

Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu, reprezentate de avocatul Eduard

Melnic, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 17 martie 2022, intimata, Comisia Națională a Pieței

Financiare, a solicitat respingerea recursului depus de Cristina Dolghi, Tatiana

3

Babin și Lina Șișcanu, reprezentate de avocatul Eduard Melnic, cu menținerea

deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate, ci urmează să însușească, în condițiile Codului administrativ,

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material, capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că, pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie

să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ, și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme, care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont, pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

În acest sens, CtEDO, în jurisprudența sa constantă, statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

4

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu, reprezentate de avocatul

Eduard Melnic.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Cristina Dolghi, Tatiana Babin și Lina Șișcanu, reprezentate

de avocatul Eduard Melnic, se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

5