ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție

Sursă originală

CSJ 28.08.2024

3ra-52/23 — declararea nulitatii actului administrativ

HOTĂRÂRE

28.08.2024

Pe scurt

Instanță: Curtea Supremă de Justiție
Obiect: declararea nulitatii actului administrativ
Temei legal: temeiurile declarării recursului

RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2024
DESCARCĂ: PDF · DOCX 🔒 Pro

Citează această cauză

3ra-52/23 — declararea nulitatii actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 3ra-52/2023

2-19174739-01-3ra-19012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

D E C I Z I E

28 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând recursurile depuse de către Nicolae Diaconu, Stanislav Moraru,

Denis Ulanov și de către avocatul Maxim Sidorenco în interesele Yudina Liubovi,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată

depusă de compania de asigurări „Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni în

persoana președintelui Consiliului de administrare al Nicolae Diaconu, membrilor

Consiliului de administrare al companiei de asigurări Stanislav Moraru și Denis

Ulanov, a primvicedirectorului companiei de asigurări Yudina Liubovi împotriva

Comisiei Naționale a Pieței Financiare, persoană terță administratorul special al

companiei de asigurări asigurări „Klassika Asigurări” Societate pe Acțiuni, Viorel

Bîrsanu privind anularea și declararea nulității actului administrativ defavorabil,

împotriva deciziei din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău

c o n s t a t ă:

La 01 noiembrie 2019, C.A. „Klassika Asigurări” S.A. în persoana președintelui

Consiliului de administrare, Nicolae Diaconu, membrilor Consiliului de administrare

al companiei de asigurări, Stanislav Moraru și Denis Ulanov, a prim-vicedirectorului

companiei de asigurări Yudina Liubovi, au depus acțiunea în contencios administrativ

împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, terț administratorul special al

companiei de asigurări C.A. „Klassika Asigurări” S.A., Viorel Bîrsanu solicitând

anularea integrală a hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/3 din 03

octombrie 2019 privind suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări”.

În motivarea acțiunii au invocat că, C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a fost fondată

la 16 august 2001, care a activat în baza licenței eliberate de Comisia Națională a

Pieței Financiare (seria CNPF nr. 000877), fiind un participant important al pieței de

asigurări, în special, conform ultimului raport de activitate anuală pe a. 2018, întocmit

de Comisia Națională a Pieței Financiare a avut cota de 10,03% pe piața asigurărilor

generale, plasându-se pe locul 5 pe piața autohtonă de asigurări.

Compania de asigurări C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a fost administrată de

către persoanele desemnate în componența organelor de conducere, și anume: organul

executiv al companiei în persoana dnei Liubovi Yudina (prim-vice director), precum

și de membrii consiliului societății, printre care au fost desemnați Moraru Stanislav,

Denis Ulanov și Diaconu Nicolae.

A susținut că, începând cu luna iulie curent, C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a

devenit ținta acțiunilor abuzive din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare,

îndreptate spre restricționarea esențială a activității și ca efect eliminarea companiei

date de pe piața asigurărilor, iar asprimea măsurilor care au fost aplicate de Comisia

Națională a Pieței Financiare arată că toate deciziile autorității de supraveghere sunt

departe de criteriile stabilite de lege ce țin de legalitate și proporționalitate.

La 08 iulie 2019, Comisia Națională a Pieței Financiare a adoptat hotărârea nr.

29/9 din 08 iulie 2019 prin care a suspendat exercițiul dreptului de vot și toate celelalte

drepturile ale unicului acționar al reclamantei, S.R.L. „Avantage”, pentru dobândirea

participației calificate (schimbarea beneficiarilor efectivi) fără avizul prealabil al

Comisiei Naționale a Pieței Financiare.

Tot la 08 iulie 2019, Comisia Națională a Pieței Financiare a inițiat controlul

asupra activității C.A. „Klassika Asigurări” S.A., iar la 15 iulie 2019 a emis ordonanța

nr. 30 din 15 iulie 2019 prin care a decis să suspende operațiunile bancare la conturile

companiei cu efectuarea operațiunilor cu acordul prealabil al Comisiei Naționale a

Pieței Financiare.

La 29 iulie 2019, Comisia Națională a Pieței Financiare a emis hotărârea nr.

32/11 prin care a deschis procedura de remediere financiară prin administrare specială

a C.A. „Klassika Asigurări” S.A., cu interzicerea subscrierii (încheierii) unor noi

contracte de asigurare pe toate clasele de asigurări.

La 12 august 2019, a fost emisă ordonanța nr. 35/18-0 privind obligarea S.R.L.

„Avantage” la vânzarea acțiunilor din capitalul social al C.A. „Klassika Asigurări”

S.A. în termen de 3 luni calendaristice.

Nefiind de acord cu hotărârea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 32/11

din 29 iulie 2019, reprezentanții C.A. „Klassika Asigurări” S.A. au atacat-o în instanța

de judecată și au solicitat suspendarea hotărârii în partea interzicerii subscrierii de

către C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a noilor contracte de asigurare.

Astfel, prin încheierea din 24 septembrie 2019 a Judecătoria Chișinău, sediul

Râșcani s-a suspendat executarea pct. 2 din hotărârea nr. 32/1 1 din 29.07.2019, în

partea interzicerii subscrierii de către C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a noilor

contracte de asigurare.

Comisia Națională a Pieței Financiare și administratorul special numit de către

aceasta nu au executat încheierea judecătorească, iar subscrierea noilor contracte de

asigurare așa și nu a fost reluată, astfel, compania de asigurări pe parcursul a 3 luni

nu a obținut venituri din vânzări, lucrând în pierdere și asigurând administrarea

afacerii doar din contul rezervelor și averii existente.

Prin scrisoarea nr. 1956 din 25 septembrie 2019 administratorul special numit

de Comisia Națională a Pieței Financiare a refuzat să recunoască forța executorie a

încheierii Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani din 24 septembrie 2019, solicitând ca

semnatarii cererii de suspendare să inițieze procedura de executare silită prin

intermediul executorului judecătoresc.

La data de 03 octombrie 2019, s-a adoptat hotărârea Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 47/3 din 03 octombrie 2019 prin care s-a suspendat licența C.A

.„Klassika Asigurări” SA seria CNPF nr. 000877 din 02 august 2010 pe termen de 6

luni calendaristice.

Reclamantul a susținut că, aceasta hotărârea este un exces de putere din partea

Comisiei Naționale a Pieței Financiare și, îndeosebi, a președintelui acesteia Chițan

Valeriu, care refuză să accepte orice posibilități de funcționare ulterioară a

asigurătorului și chiar ignoră autoritatea actelor judecătorești.

Având în vedere că mai multe cereri prealabile adresate Comisiei Naționale a

Pieței Financiare după instituirea administrării speciale s-au respins fără examinare

doar pe motiv că cererile respective nu au fost aprobate de administratorul special

desemnat de Comisia Națională a Pieței Financiare și consideră necesar de a clarifica

situația în această parte.

Prevederile legislative speciale din cadrul Legii nr. 192/1998 privind Comisia

Națională a Pieței Financiare, art. 22, prevede că actele Comisiei Naționale sunt

supuse controlului de legalitate în instanțele de contencios administrativ conform

procedurii stabilite de Legea contenciosului administrativ și conform cerințelor legii.

Evidențiază, că doar persoanele din organele de conducere ale reclamantei

desemnate de acționar (adică înainte de instituirea administrării speciale) pot exercita

contestarea și apărarea efectivă a drepturilor companiei de asigurări prin actele

Comisiei Naționale, or, administratorul special este desemnat de Comisia Națională

și conform legii este subordonat acesteia, dar și este funcționarul acesteia.

Aflându-se în conflict de interese, nu poate reprezenta interesele societății în

procese privind abuzurile comise de autoritatea de supraveghere. Astfel, aprobarea

suplimentară a actelor de contestare de către administratorul special ar constitui

bariera artificială de acces liber la justiție. Chiar și așa actul de contestare s-a prezentat

la semnarea administratorului special cererea de chemare în judecată fiind trimisă prin

poșta electronică, însă, administratorul special a refuzat verbal să semneze această

cerere.

Ansamblul circumstanțelor pe cazul dat le permite să invoce și nulitatea absolută

a actului administrativ contestat, prevăzută de art. 141 Cod administrativ.

Având în vedere faptul că hotărârea privind suspendarea licenței afectează și

drepturile membrilor organelor de conducere, inclusiv dreptul la muncă, la primirea

remunerației, precum și drepturile nepatrimoniale prevăzute de lege, inclusiv

reputația profesională, aceste persoane: Liubovi Yudina, Denis Ulanov, Stanislav

Moraru, Nicolae Diaconu participă în proces și din numele propriu în calitate de

coreclamanți, având poziția identică cu interesul corporativ al companiei de asigurare

de a pune capăt abuzurilor Comisiei Naționale a Pieței Financiare. Invocă nulitatea

actului administrativ contestat și consideră că viciul deosebit de grav de care actul

este afectat constă în scopul abuziv al hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr. 47/3 din 03 octombrie 2019, eschivarea de la executarea încheierii judecătorești

prin care s-a dispus reluarea subscrierii de către C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a

noilor contracte de asigurare.

Consideră, că nesupunerea actului judecătoresc și obstrucționarea puterii

obligatorii a actelor judecătorești constituie viciu deosebit de grav care atentează la

ordinea constituțională și garanțiile fundamentale din legea supremă.

Mai indică că hotărârea Comisiei Naționale privind suspendarea licenței C.A.

„Klassika Asigurări” S.A. a avut loc doar un singur efect juridic: interzicerea

subscrierii noilor contracte de asigurare, iar în așa mod suspendarea dispusă se

dublează cu alte acțiuni similare aplicate de către Comisia Națională (procedura

remedierii financiare cu instituirea administrării speciale și interzicerea subscrierii

noilor contracte de asigurare).

Consideră, că nu poate fi ignorat că legalitatea instituirii administrării speciale și

interzicerii subscrierii noilor contracte de asigurare este în proces de verificare de

către instanța competentă, care în cadrul examinării cererii reclamantei a găsit că

interzicerea subscrierii contractelor noi este măsură disproporțională scopului

urmărit, emițând încheiere de suspendare a executării acestei interziceri.

Respectiv, interzicerea nouă de subscriere a contractelor de asigurare și

suspendarea licenței reclamantei a intervenit la momentul când instanța de judecată a

suspendat executarea hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 32/11 din

29 iulie 2019 cu privire la interzicerea subscrierii contractelor de asigurare, iar

reclamantul cerea insistent acordarea accesului la sistemul de asigurare a răspunderii

auto RCA, însă acest acces așa și nu s-a acordat.

Menționează, că tergiversând executarea încheierii instanței de judecată Comisia

Națională a Pieței Financiare nu a găsit altceva mai bun, decât să mai suspende licența

asigurătorului, având ca scop de a nu-i permite să reia activitate operațională și să

recupereze măcar parțial pierderi enorme suportate în urma lipsirii de venituri din

vânzări, prin urmare, scopul abuziv al actului administrativ contestat denotă

ilegalitatea vădită și nulitatea a acestuia.

Cât privește temeiul suspendării licenței invocat de Comisia Națională a Pieței

Financiare, și anume: deținătorii direcți și indirecți ai acțiunilor asigurătorului

(reasigurătorului), inclusiv beneficiarul efectiv, nu respectă condițiile prevăzute de

lege pentru asigurarea unei administrări prudente și sănătoase a asigurătorului

(reasigurătorului) ori nu permit exercitarea unei supravegheri eficiente - invocarea

acestei norme constituie doar un pretext inventat, ci nu temei legal.

În condițiile în care începând cu 15 iulie 2019 toate drepturile unicului acționar

al C.A. „Klassika Asigurări” S.A. au fost suspendate, începând cu data de 03

octombrie 2019 s-a instituit administrarea specială a companiei de asigurări, iar la 12

august 2019 a fost ordonată inițierea procedurii de vânzare obligatorie a pachetului

de acțiuni din capitalul social al reclamantei.

Acuzațiile privind imixtiunea în supravegherea companiei de către beneficiarii

(acționarul) companiei sau privind neasigurarea de către ultimii a administrării

prudente la data de 03 octombrie 2019, neținând cont de blocarea tuturor drepturilor

acționariatului C.A. „Klassika Asigurări” S.A., suspendarea tuturor organelor de

conducere numite de acționar (administrator, consiliul societății) încă în iulie 2019,

acționarul chiar și ipotetic nu putea să comită acțiunile de împiedicare a gestionării

sau supravegherii activității asigurătorului, sunt neîntemeiate.

În temeiul ordonanței din 12 august 2019 privind obligarea la vânzarea acțiunilor

Comisiei Naționale a Pieței Financiare are competența de a asigura schimbarea

definitivă a beneficiarului companiei de asigurare prin anularea acțiunilor și

emisiunea suplimentară în același număr și de aceeași clasă conform art. 29 alin. (61)

din Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări.

Sancțiunea aplicată de pârâtă pentru faptele deja examinate și sancționate este

repetată și abuzivă.

Menționează, că nici în conținutul hotărârii contestate nu se indică care ar fi

acele acțiuni concrete ale acționariatului care ar justifica aplicarea temeiului din art.

25 alin. l) lit. e) din Legea nr. 407/2006 pentru care a fost aplicată suspendarea

licenței, iar din textul hotărârii rezultă că sancțiunea discutată (suspendarea licenței)

se motivează exclusiv prin acțiunile anterioare, deja sancționate, cu încălcarea vădită

a principiului non bis in idem, în timp ce condițiile aplicării suspendării licenței în

temeiul invocat lipsesc.

Apreciază, că conținutul actului administrativ contestat nu conține careva

explicații privind faptul cum s-a apreciat gravitatea faptei persoanei vizate

(acționarului C.A. „Klassika Asigurări” S.A. ), care sunt circumstanțele faptei și

făptuitorului, care sunt consecințele negative și din ce motiv s-a ales cea mai aspră

sancțiune posibilă: atât din punct de vedere a termenului, cât și din punct de vedere a

volumului suspendării, suspendarea licenței pe toate clasele de asigurare, deși legea

prevede și suspendarea doar pe anumite clase de asigurări.

Consideră, că nu se menționează nici în încheierea instanței de judecată prin care

măsura identică suspendarea semnării noilor contracte de asigurare a fost recunoscută

neîntemeiată și executarea acesteia a fost suspendată.

În textul hotărârii contestate nici nu sunt respectate standardele legale privind

motivarea proporționalității ingerinței și interesului public urmărit, iar motivele

abstracte incluse din actul contestat, cum ar fi: determinarea condițiilor optime de

conservare a valorii activelor sau protejarea drepturilor și intereselor asiguraților, nu

răspund la întrebarea din ce cauză aceste obiective nu pot atinse în cadrul administrării

speciale instituite? Care totuși este necesitatea dispunerii suspendării licenței având

în vedere alte măsuri aplicate? Lipsa răspunsului adecvat la întrebările ridicate atestă

disproporționalitatea sancțiunii împrejurărilor cazului.

Afirmă, că respectarea proporționalității și echității măsurilor întreprinse de

autoritatea emitentă a actului contestat este reglementată de art. 29 alin. (2) Cod

administrativ, o măsură întreprinsă de autoritățile publice este proporțională dacă este

potrivită pentru atingerea scopului legitim urmărit în temeiul împuternicirii atribuite

prin lege, este necesară pentru atingerea scopului, este rezonabilă.

Suspendarea licenței este măsură drastică pentru activitatea asiguratorului, care

a avut indiciile stabile ale activității financiare (înainte de exercitarea presiunilor

abuzive din partea Comisiei Naționale a Pieței Financiare). În special, potrivit

raportului anual financiar al reclamantei pentru anul 2018 valoarea totală a activelor

asigurătorului a constituii 147329671 lei (în anul 2017 - 156146240 lei), profitul din

subscriere a contractelor de asigurare (diferența între veniturile din primele încasate

și cheltuieli cu daune) a constituit 78589261 lei (în anul 2017 - 79769931 lei), iar

profitul net a constituit 10344779 lei (în anul 2017 -10516274 lei).

Aplicarea interzicerii subscrierii unor noi contracte de asigurare pe toate clasele

de asigurări are loc în condițiile în care rămân valabile toate obligațiile ale reclamantei

care sunt legate de despăgubiri de asigurare, obligațiile de reasigurare și cheltuielile

curente privind activitatea companiei.

Conform datelor financiare ale C.A. „Klassika Asigurări” S.A. în perioada de la

01 ianuarie 2019 până la 31 martie 2019 reclamanta a suportat cheltuieli

administrative în valoare de 6518744,90 lei.

Ca urmare, suma prognozată a cheltuielilor administrative până la sfârșitul

anului va atinge 28400000,00 lei (inclusiv primele 6 luni ale anului, 14200000,00 lei)

și aceste cheltuieli sunt relativ constante, și nu pot fi micșorate esențial.

În acest sens, consideră că reclamantei i se vor cauza prejudicii de proporții

deosebit de mari, care nu sunt garantate și nu vor fi recuperate, vor fi lăsate pe seama

asiguratorului și îi va agrava situația financiară în mod considerabil.

De asemenea, pentru perioada de la 01 ianuarie 2019 până la 30 iunie 2019 au

fost stabilite rezerve de daune declarate, dar nesoluționate în mărime de 19200000,00

lei și rezerve de daune neavizate în cuantum de 10600000,00 lei. care vor fi achitate

asiguraților.

Astfel, venitul ratat zilnic cauzat prin interzicerea subscrierii unor noi contracte

constituie 230000,00 lei, iar până la sfârșitul anului poate atinge suma de

42300000,00 lei.

Mai mult, consideră сă, interzicerea subscrierii unor noi contracte de asigurare

pe toate clasele de asigurări, va duce nemijlocit la producerea prejudiciilor ireparabile

atât pentru C.A. „Klassika Asigurări” S.A., cât și pentru angajații și intermediarii în

asigurări cu care colaborează compania, și se va solda cu reducerea considerabilă a

portofoliului de asigurare și pierderea clientelei asigurătorului, afectarea gravă a

reputației profesionale a reclamantului și rezilierea contractelor deja încheiate drept

urmare a impactului social negativ grav pentru companie, imposibilitatea onorării

obligațiunilor față Serviciul Fiscal de stat (plata impozitelor), față de angajații

companiei precum și față de terțe persoane (plata locațiunilor, salariilor etc.), drept

consecință a celor enumerate - insolvabilitatea companiei, insolvabilitatea

intermediarilor în asigurări, pierderea locurilor de muncă a sute de angajați.

Deși efectele tuturor consecințelor negative nu pot fi apreciate cu precizie la

depunerea cererii, încetarea activității companiei de asigurări și pierderea profitului

stabil din activitate, nerealizarea planurilor de afaceri vor aduce prejudicii de zeci de

milioane sau chiar și sute de milioane lei, reieșind din indiciile financiare ale

reclamantei, care au fost prezentate mai sus, și cota reclamantei de peste 10% pe piața

asigurărilor.

Cu toate că ilegalitățile în fond sunt evidente și suficiente pentru declararea

ilegalității actului administrativ contestat, evidențiază și încălcările procedurale

comise de către pârâtă care este desfășurarea ședinței închise fără temei legal.

Prevederile art. 67 Cod administrativ stabilesc că ședințele organelor colegiale

sunt publice, iar autoritățile publice au obligația să asigure condițiile pentru

participarea persoanelor interesate la ședințe prin publicarea anunțului privind ședința

publică și înștiințarea persoanelor interesate despre aceasta.

Legea nr. 192/1998 cu privire la Comisia Națională a Pieței Financiare prevede

anumite excepții de la regula generală în art. 18 alin. 2: ședințele Consiliului de

administrație pot fi publice sau închise. Ședințele închise au loc doar în cazul în care

există pericolul prejudicierii pieței financiare nebancare sau a participanților la ea.

Cu referire la cazul în speță insistă asupra faptului că temeiul legal pentru

desfășurarea ședinței închise nu a existat, îndeosebi ținând cont de faptul că la data

adoptării hotărârii contestate deja era instituită administrarea specială a reclamantei.

Înainte de adoptare a hotărârii contestate au avut loc și audieri cu participarea

reprezentanților reclamantei, astfel în cazul dat, printre altele și mediatizat, nu

necesita respectarea condițiilor de confidențialitate, și nu exista deloc pericolul

prejudicierii pieței financiare nebancare sau a participanților la ea.

Încălcările procedurale enumerate au avut ca urmare emiterea actului defavorabil

fără audierea destinatarului acestuia și fără acordarea dreptului la apărare, care se

garantează prin prisma Codului administrativ.

Astfel, s-au încălcat art. art. 94, 95 Cod administrativ și audierea necesară nici

nu a avut loc și după emiterea actului administrativ contestat.

Consideră, că lipsa audierii și opiniei reclamantei pe caz a afectat și

completitudinea motivării actului, care urmează să cuprindă în mod obligatoriu și

opiniile participanților procedurii, chiar și cele contrare soluției primite pe caz, iar

conform art. 118 alin. (2) Cod administrativ, motivarea completă este obligatorie, este

parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea

acestuia.

Încălcarea obligației de a motiva actul adoptat în modul corespunzător se

sancționează cu recunoașterea ilegalității actului administrativ în cauză.

În ordinea procedurii prealabile pârâtei i-a fost înaintată cererea prealabilă la 08

octombrie 2019, care a fost lăsată fără examinare din pretexte formale, răspunsul

respectiv fiind dat prin scrisoarea Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 06-2791

din 11 octombrie 2019.

La 20 noiembrie 2019, reprezentantul reclamantei Liubovi Yudina, avocatul

Maxim Sidorenco a depus cerere de modificare a obiectului și temeiului acțiunii, prin

care a solicitat constatarea nulității hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr. 47/3 din 03 octombrie 2019 privind suspendarea licenței C.A. „Klassika

Asigurări” ca fiind vădit ilegală.

Prin hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de președintele

Consiliului de administrare al companiei de asigurări Diaconu Nicolae, membrul

Consiliului de administrare al companiei de asigurări Moraru Stanislav, membrul 2

Consiliului de administrare al companiei de asigurări Denis Ulanov privind anularea

integrală a hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/3 din 03 octombrie

2019 privind suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări”.

S-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de prim-

vicedirectorul companiei de asigurări Yudina Liubovi privind constatarea nulității

hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/3 din 03 octombrie 2019

privind suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări”.

La 24 iunie 2021, Yudina Liubovi a depus apel, iar la 25 ianuarie 2022, a

prezentat motivarea apelului, solicitând casarea hotărârii din 18 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a

acțiunii depuse.

Ulterior la 15 iulie 2021, Diaconu Nicolae, Moraru Stanislav, Denis Ulanov au

depus apel, solicitând casarea hotărârii din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani, cu pronunțarea unei hotărâri noi de admitere a acțiunii.

Prin decizia din 27 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău au fost respinse

cererile de apel depuse de Yudina Liubovi și Diaconu Nicolae, Moraru Stanislav și

Denis Ulanov și a fost menținută hotărârea din 18 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Rîșcani.

La 27 octombrie 2022, Nicolae Diaconu, Stanislav Moraru, Denis Ulanov au

depus recurs împotriva deciziei din 27 septembrie a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârea din 18 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii acțiunii depuse de Nicolae

Diaconu, Stanislav Moraru, Denis Ulanov privind anularea integrală a hotărârii

Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/3 din 03 octombrie 2019 privind

suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări”, cu emiterea unei decizii noi de

admitere a acțiunii.

În argumentarea motivelor de recurs, a susținut că, decizia instanței de apel este

ilegal și neîntemeiată, adoptată în urma aplicării eronate a normelor pe drept material.

Examinând cauza, instanța de apel, a acoperit eroarea gravă a instanței de fond,

care a confundat instituția inadmisibilii, acțiunii cu etapa soluționării revendicărilor

în fond.

Prin menținerea hotărârii instanței de fond, prin care s-a respins acțiune

reclamanților din lipsa dreptului vătămat, reclamanților li s-a afectat dreptul al un

proces echitabil și în special accesul al justiție.

Instanța de apel în mod eronat nu a constatat încălcarea de către CNPF a

obligației privind atragerea la procedură administrativă a persoanelor afectate în

drepturi, art. 44 alin. (3) Cod Administrativ, a obligației privind înștiințarea

persoanelor afectate în drepturi despre procedura administrativă inițiată, contrar art.

70 Cod Administrativ, nu a avut loc audierea persoanelor ale căror drepturi au fost

atinse, contrar art. 94, Cod Administrativ, a obligației privind înștiințarea publică

privind ședința organului colegial, contrar art. 67 Cod Administrativ.

Toate aceste încălcări au fost dovedite, iar instanța de apel trebuia să constate

încălcările vizate, pentru anularea actului administrativ contestat.

Instanța de apel, în mod eronat nu a constatat lipsa temeiului de fapt și

ilegalitatea aplicării temeiului suspendării licenței.

Lipsa unui temei de fapt pentru aplicarea suspendării licenței în temeiul art. 25

alin (1) lit. e) din Legea 407/2006 s-a demonstrat la expirarea termenului de

suspendare a licenței de 6 luni, întrucât CNPF la expirarea termenului de suspendare

nu a emis nici decizia privind încetarea suspendării licenței asigurătorului prevăzută

de art. 25 al. 6 al Legii 407/2006, nici decizia privind retragerea licenței, așa cum este

prevăzut de art. 26 al. 1 lit. f) al Legii 407/2006.

La 18 ianuarie 2023, avocatul Maxim Sidorenco în interesele Yudina Liubovi, a

depus recurs împotriva deciziei din 27 septembrie a Curții de Apel Chișinău,

solicitând casarea deciziei instanței de apel și hotărârea din 18 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani în partea respingerii acțiunii depuse Yudina

Liubovi privind anularea integrală a hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare

nr. 47/3 din 03 octombrie 2019 privind suspendarea licenței C.A. „Klassika

Asigurări”, cu emiterea unei decizii noi de admitere a acțiunii.

A invocat că, instanța de apel nu a examinat și nu a dat răspuns la argumentul

recurenților privitor la mai multe motivele invocate în apel, privind încălcarea art. 373

alin. (5) din Codul de procedură civilă și anume argumentul privitor la existența unui

act judecătoresc irevocabil, decizia Curții de Apel Chișinău din 13 ianuarie 2020, prin

care s-a constatat că reclamanții, prin înaintarea prezentului litigiu urmăresc apărarea

drepturilor sale, ca membri ai organelor de conducere, inclusiv a dreptului la muncă,

la primirea remunerației, fiind direct interesați în buna activitate a CA „Klassika

Asigurări” SA” și argumentul privitor la ilegalitatea constatării prin hotărâre

judecătorească a lipsei încălcării unui drept în sensul art. 17 Cod Administrativ și

respingerii acțiunii pe acest temei fară examinare în fond.

Instanțele judecătorești au dat o aplicare și interpretare formalistă și arbitrară a

conceptului “drept sau interes legitim” care poate sta la baza actului administrativ,

limitând posibilitatea contestării actului administrativ doar pe motivul neconstatării

dreptului încălcat al reclamanților.

Drepturile sau interese legitime care pot sta la baza contestării actului

administrativ urmează fi interpretate în sensul cel mai larg, întrucât nici Codul

Administrativ nu prevede careva cerințe sau reguli fața de invocarea interesului sau

dreptului contestat.

În concluzie, recurenții au menționat că, decizia instanței de apel este emisă cu

aplicarea eronată normele de drept material.

Cu referire la termenul recursului:

Conform art. 245 alin.(1) și (2) din Codul administrativ (în redacția legii în

vigoare până la operarea modificărilor prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare

din 01 septembrie 2023), recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai

mic.

Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de

zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea

de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

În cazul de față, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 27

septembrie 2022, fiind notificat părților, prin intermediul oficiului poștal, 04

octombrie 2022 (f.d.115 Vol. III).

La 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Chișinău a notificat părților decizia

motivată, fapt confirmat prin scrisoarea anexată la fila dosarului 123, Vol. III.

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că prin

depunerea recursului la 28 octombrie 2022, recurenții au respectat termenele

prevăzute la art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ (în redacția în vigoare la

data declarării recursurilor).

La 23 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea prezentării referinței (f.d.139 Vol.

III).

Prin referința depusă la 20 februarie 2023, Comisia Națională a Pieței Financiare

a pledat pentru respingerea recursului, invocând legalitatea și temeinicia deciziei

instanței de apel.

Până la data examinării recursului, intimații nu au manifestat opțiunea de a

depunere referință.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, prin

Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), a fost modificat

cadrul normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție, inclusiv Cartea a III-a

„Procedura contenciosului administrativ”, Capitolul V „Procedura de recurs” din

Codul administrativ, în special ce vizează prevederile cu privire la depunerea cererii

de recurs, termenul depunerii, temeiurile recursului și procedura examinării acestuia.

Totuși, art. XI alin. (3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01

septembrie 2023), prevede că recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până

la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în

vigoare la data depunerii recursului.

În conformitate cu art.244 alin.(1) din Codul administrativ (în redacția legii până

la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01

septembrie 2023), hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile

instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, examinând admisibilitatea

recursului depus de Nicolae Diaconu, Stanislav Moraru, Denis Ulanov și de către

avocatul Maxim Sidorenco în interesele Yudina Liubovi prin încheierea Curții

Supreme de Justiție din 02 august 2023, recursul depus, s-a numit pentru examinare

în fond, în complet de 5 judecători.

De asemenea, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (aspecte de

procedură privind activitatea instanțelor judecătorești) nr. 224 din 31.07.2024 (în

vigoare 16.08.2024), art. 13 din Legea cu privire la Curtea Supremă de Justiție nr.

64 din 30.03.2023 (în vigoare 06.04.2023), s-a completat cu alineatul (51) cu

următorul cuprins:

(51) Până la începerea activității Curții Supreme de Justiție în noua componență,

președintele Curții formează completele de judecată. Curtea Supremă de Justiție va

examina în complete de 3 judecători cererile de recurs, cererile de recurs în anulare și

cererile de revizuire, care au fost inițial repartizate spre examinare completelor din 5

judecători. Acestea vor fi examinate de completul de judecători din care face parte

judecătorul raportor.

Respectiv, ținând cont de modificările operate, prezentul recurs va fi examinat,

în completul de 3 judecători, format prin dispoziția Președintelui interimar al Curții

Supreme de Justiție nr. 119 din 28 iunie 2024.

Analizând argumentele recursului, în raport cu materialele cauzei completul de

judecată al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a respinge recursul, și a

menține decizia Curții de Apel Chișinău, din următoarele motive.

Conform art.248 alin.(1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția legii până la

modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 01 septembrie

2023), în urma examinării recursului, Curtea Supremă de Justiție adoptă una dintre

următoarele decizii: respinge recursul și menține hotărârea și/sau decizia.

Conform art.21 alin.(1)-(2) din Codul administrativ, autoritățile publice și

instanțele de judecată competente trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte

acte normative. Exercitarea atribuțiilor legale nu poate fi contrară scopului pentru care

acestea au fost reglementate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, unul dintre

principiile procedurii de contencios administrativ potrivit art.36 alin.(1) și (2) din

Codul administrativ, constituie principiul supremației dreptului, care prevede că,

instanța de judecată competentă să soluționeze acțiunile în contencios administrativ

este obligată să respecte principiul supremației dreptului, în conformitate cu care

demnitatea omului, drepturile și libertățile lui sunt considerate valori supreme și sunt

garantate de stat.

(2) Instanțele de judecată competente aplică principiul supremației dreptului cu

luarea în considerare a jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului.

Sub aspectul stării de fapt, Completul de judecată reține că, prin hotărârea nr.

47/3 „Cu privire la suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări” S.A.”, Comisia

Națională a Pieței Financiare la 03 octombrie 2019 a suspendat pe un termen de 6 luni

licența seria CNPF nr. 000877, eliberată la 02 august 2010 pe un termen nelimitat,

pentru desfășurarea activității în domeniul asigurărilor (asigurări generale).

Aceasta hotărâre a fost emisă urmare a controlul tematic privind respectarea de

către C.A. „Klassika Asigurări” S.A. a cadrului normativ aferent calității activelor

admise la acoperirea fondului asiguraților, nivelului ratei de solvabilitate și

coeficientului de lichiditate, conform ordonanței Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 29/8- O din 08 iulie 2019 și ordinului Comisiei Naționale a Pieței

Financiare nr. 48 din 08 iulie 2019.

Ulterior, prin ordonanța nr. 30/1-0 din 15 iulie 2019, Comisia Națională a Pieței

Financiare a decis suspendarea operațiunilor bancare la conturile curente și de depozit

ale C.A. „Klassika Asigurări” S.A. până la aprobarea rezultatelor controlului tematic

dispus de Comisia Națională a Pieței Financiare la data de 08 iulie 2019, cu excepția

operațiunilor de alimentare a controlurilor respective și plăților destinate sistemului

bugetar (prin sistemul trezorerial) și operațiunilor indicate la pct. 2 din ordonanță.

Potrivit pct. 2 operațiunile de extragere a mijloacelor se vor efectua de către

persoanele cu funcție de răspundere ale C.A. „Klassika Asigurări” S.A. cu acordul

prealabil al Comisiei Națională a Pieței Financiare.

La data de 29 iulie 2019, Comisia Națională a Pieței Financiare a emis hotărârea

nr. 32/11 prin care a hotărât:

1) a luat act de rezultatele intermediare ale controlului tematic privind

respectarea de către C.A. „Klassika Asigurări” S.A a cadrului normativ aferent

calității activelor admise la acoperirea fondului asiguraților, nivelului ratei de

solvabilitate și coeficientului de lichidate la situația din 31 martie 2019 precum și

plenitudinii activelor la situația din 30 iunie 2019;

2) s-a deschis provizoriu procedura de remediere financiară prin administrare

specială potrivit art. 42 și art. 422 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 407/2006 cu privire la

asigurări și a interzis subscrierea unor noi contracte de asigurare pe toate clasele de

asigurăr;

3) s-a desemnat Guzun Daniela în calitate de administrator special al C.A.

„Klassika Asigurări” S.A, conferindu-i atribuții și împuterniciri depline pentru

conducerea, gestionarea și controlul companiei, potrivit cadrului normativ aferent în

vigoare, inclusiv exercitarea drepturilor și obligațiilor organelor de conducere ale

asigurătorului pe perioada administrării speciale. În acest sens, administratorul special

preia controlul asigurătorului fiind autorizat de acces nelimitat la activele, încăperile,

documentele, rapoartele, registrele și la orice alte informații deținute de asigurător;

4) s-a stabilit remunerația muncii administratorului special în cuantum de 6

salarii medii lunare pe sectorul asigurări, potrivit datelor Biroului Național de

Statistică. Cheltuielile de remunerare ale administratorului special vot fi suportate de

către asigurător;

5) actele juridice și/sau acțiunile efectuate în numele și în contul C.A. „Klassika

Asigurări” S.A sunt nule de drept dacă sunt săvârșite cu încălcarea prevederilor art.

422 din Legea nr. 407 din 21 decembrie 2006 și nu sunt coordonate cu administratorul

special sau aprobate de acesta.

Prin ordonanța Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 35/18-O din 12 august

2019 s-a decis potrivit pct.1. „Avantage” S.R.L. va înstrăina pe piața reglementată, în

termen de 3 luni de la data achiziționării de către deținătorul indirect, acțiunile

achiziționate aferente participației calificate deținute în capitalul social al C.A.

„Klassika Asigurări” S.A, notificând în prealabil asigurătorul și Comisia Națională a

Pieței Financiare despre înstrăinare.

La pct. 2, s-a stipulat că persoanele nominalizate în pct.1 din ordonanță nu mai

pot deține, direct sau indirect, noi acțiuni în capitalul social al asigurătorului

(reasiguratorului), respectiv în capitalul social al altor asigurători (reasigurători).

Analizând decizia contestată prin prisma motivelor de recurs, în limitele deduse

judecății în recurs, Completul de judecată reține că, obiectul prezentei acțiuni este

constatarea nulității hotărârii Comisiei Naționale a Pieței Financiare nr. 47/3 din 03

octombrie 2019 privind suspendarea licenței C.A. „Klassika Asigurări” ca fiind vădit

ilegală.

Instanța de apel, a decis în speță că, în urma probatoriului administrat, Comisia

Națională a Pieței Financiare a emis hotărârea nr. 47/3 din 03 octombrie 2019 ce

vizează exclusiv activitatea C.A. „Klassika Asigurări” S.A., dar nu aduce atingere

drepturilor persoanele ale președintelui Consiliului de administrare al companiei de

asigurări Diaconu Nicolae, membrul Consiliului de administrare al companiei de

asigurări 15 Moraru Stanislav, membrul Consiliului de administrare al companiei de

asigurări Denis Ulanov și prim-vicedirectorului companiei de asigurări Yudina

Liubovi.

Prin recursul formulat, recurenții au invocat că instanța de apel, a dat o aplicare

și interpretare formalistă și arbitrară a conceptului “drept sau interes legitim” care

poate sta la baza actului administrativ, limitând posibilitatea contestării actului

administrativ doar pe motivul neconstatării dreptului încălcat al reclamanților.

Raportat la criterii formulate, Completul de judecată reține că, soluția pronunțată

de instanța de apel este legală și temeinică, nefiind contestate prin recurs statuările

conform cărora, instanța de apel a aplicat eronat normele de drept material.

În condițiile art. 25 alin. (1) lit. e) al Legii cu privire la asigurări, nr. 407-XVI

din 21.12.2006 (în vigoare la data emiterii actului administrativ contestat) autoritatea

de supraveghere suspendă licența asigurătorului (reasigurătorului) în cazul în care

deținătorii direcți și indirecți ai acțiunilor asigurătorului (reasigurătorului), inclusiv

beneficiarul efectiv, nu respectă condițiile prevăzute de lege pentru asigurarea unei

administrări prudente și sănătoase a asigurătorului (reasigurătorului) ori nu permit

exercitarea unei supravegheri eficiente.

Potrivit art. 54 sunt considerate încălcări pe piața asigurărilor nerespectarea

prevederilor imperative ale prezentei legi, ale Legii nr.414-XVI din 22 decembrie

2006 cu privire la asigurarea obligatorie de răspundere civilă pentru pagube produse

de autovehicule, ale altor acte legislative, ale actelor normative din domeniul

asigurărilor, nerespectarea condițiilor de licențiere, a prescripțiilor emise întru

conformarea activității, neexecutarea sancțiunilor și măsurilor de redresare și

remediere financiară impuse, precum și faptele stabilite expres în Codul

contravențional și în Codul penal.

(2) În caz de constatare a încălcărilor menționate la alin.(1), autoritatea de

supraveghere poate aplica asigurătorului (reasigurătorului), intermediarilor în

asigurări și/sau reasigurări sau altor participanți la piața asigurărilor următoarele

sancțiuni: f) suspendarea sau retragerea parțială sau totală a licenței. În cazul retragerii

parțiale a licenței, asigurătorul (reasigurătorul) nu poate solicita o nouă licență în

limitele clasei sau claselor de asigurare pentru care licența a fost retrasă pentru o

perioadă de un an din data aplicării sancțiunii.

(3) Sancțiunile prevăzute la alin.(2) pot fi aplicate concomitent cu măsurile de

redresare, remediere sau administrare specială, prevăzute de prezenta lege, sau

independent de acestea.

În acest context, Completul de judecată reține că, în speță instanța de apel a

reținut corect și legal că reclamanții nu-și pot da calitatea de reclamanți acționând în

interesele CA „Klassika Asigurări” SA și nu pot formula revendicări, în afara

drepturilor proprii în raport cu CNPF cu referire la actele administrative emise de

către ultima în exercitarea prerogativelor date în competența autorității prin Legea nr.

407/2006.

Trebuie notat că o astfel de concluzie, se deduce și din reglementările deciziei

Curții Constituționale nr. 103/ din 24 septembrie 2020, unde Curtea a reținut că,

pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituție, în conformitate cu care Curtea

trebuie să analizeze caracterul proporțional al ingerințelor în drepturile fundamentale,

Curtea a reținut în jurisprudența sa că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare.

Pentru a fi aplicabil acest articol, autorul sesizării trebuie să demonstreze existența

unor ingerințe în drepturile fundamentale garantate de Constituție (a se vedea, DCC

nr. 103/2020, § 22).

Așa fiind, completul de judecată consideră soluția instanței de apel, ca fiind

legală și întemeiată, nefiind constatate careva încălcări la examinarea cauzei în ordine

de apel, iar criticile formulate de către recurentă în susținerea netemeiniciei deciziei

contestate sunt apreciate ca fiind nefondate.

Completul de judecată consideră necesar să menționeze că nu va formula un

răspuns detaliat pentru fiecare argument al recurentei, ci va analiza doar motivele

decisive pentru soluționarea prezentei cauze (a se vedea cauza Garda Ruiz vs Spania

(Marea Cameră), 21 ianuarie 1999, parag. 26; Moreira Ferreira vs Portugalia (nr. 2)

(Marea Cameră); 11 iulie 2017, parag. 84, 98).

În baza acestor considerații, se constată că alte susțineri ale recurenților nu

constituie temei de admitere a recursului, deoarece se combat cu cele invocate mai

sus și se axează asupra circumstanțelor, care au fost constatate și elucidate pe deplin

de către instanța de apel, având la bază cumulul de probe apreciate cu respectarea

normelor de drept material și procedural.

În context, instanța de recurs menționează, că argumentele recursului, coincid cu

argumentele indicate în cererea de chemare în judecată, cărora instanța de apel le-a

dat o apreciere corespunzătoare.

Instanța de apel a elucidat pe deplin circumstanțele cauzei, a aplicat corect

normele de drept material, decizia instanței de apel fiind întemeiată și legală,

Față de cele ce precedă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

constată că motivul de recurs invocat nu este întemeiat, sens în care în temeiul art.

248 lit. a) Codul administrativ urmează a respinge recursul cu consecința menținerii

deciziei atacate ca legală și temeinică în limitele abordate în recurs.

În conformitate cu art. 248 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ, (în redacția

legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare din

01 septembrie 2023), Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul depus de Nicolae Diaconu, Stanislav Moraru, Denis Ulanov

și de către avocatul Maxim Sidorenco în interesele Yudina Liubovi.

Se menține decizia Curții de Apel Chișinău din 27 septembrie 2022, adoptată, în

cauza de contencios administrativ depusă de compania de asigurări „Klassika

Asigurări” Societate pe Acțiuni în persoana președintelui Consiliului de administrare

al Nicolae Diaconu, membrilor Consiliului de administrare al companiei de asigurări

Stanislav Moraru și Denis Ulanov, a primvicedirectorului companiei de asigurări

Yudina Liubovi împotriva Comisiei Naționale a Pieței Financiare, persoană terță

administratorul special al companiei de asigurări asigurări „Klassika Asigurări”

Societate pe Acțiuni, Viorel Bîrsanu privind anularea și declararea nulității actului

administrativ defavorabil.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

Dosarul nr. 3ra-52/2023

2-19174739-01-3ra-19012023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani (V. Dodon)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (Gh. Mîra, G. Dașchevici, A. Bostan)

Î N C H E I E R E

28 august 2024 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componență:

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Diana Stănilă

Ion Malanciuc

examinând cererea depusă de Banca Națională a Moldovei privind atragerea în

proces,