2ra-2026/21 — anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului, radierea înscrierilor și constatarea încălcării dreptului de proprietate

2ra-2026/21 — anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului, radierea înscrierilor și constatarea încălcării dreptului de proprietate (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-2026/21

2-16182563-01-2ra-24122021

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Ciubotaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Clima, I. Dutca, N. Budăi)

DECIZIE

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Aliona Barbăroșie, reprezentată de avocatul

Nicolae Ciumac,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Barbăroșie

împotriva Consiliului orașului Durlești, Primăriei orașului Durlești, Agenția Servicii

Publice, Solonari Oleg, Elena Negrescu și Maxim Adrian, intervenient principal Angela

Maxim, intervenienți accesorii Gheorghe Slovineanu și Calfa Mihail cu privire la

anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului

de vânzare-cumpărare, radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și constatarea

încălcării dreptului de proprietate,

împotriva deciziei din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost respins apelul declarat de Aliona Barbăroșie, reprezentată de avocatul Nicolae

Ciumac și a fost menținută hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru,

constată:

La data de 01 august 2016, Barbăroșie Aliona a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului or. Durlești, Primăriei or. Durlești, ÎS „Cadastru” (în

prezent Agenția Servicii Publice), intervenienți accesorii Gheorghe Slovineanu, Calfa

Mihail și Barbăroșie Petru cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren, radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și constatarea

încălcării dreptului de proprietate.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 28 mai 1993, prin decizia

Primăriei or. Durlești nr.7/5-08, lui Calfa Mihail Gheorghe i-a fost repartizat în

1

proprietate privată teren cu o suprafață de 0,0600 ha. În baza acestei decizii lui Calfa

Mihail i-a fost eliberat titlul de autentificare a dreptului asupra pămîntului nr.XXXXX

din 20 aprilie 2004, trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr. 4893

din 15 aprilie 2004 (nr.21399/2004), 0,0600 ha, pe str. XXXXX.

Ulterior, în temeiul contractului de vînzare-cumpărare a terenului din 01 iunie

2004, Calfa Mihail a înstrăinat acest lot de teren pentru construcție de 0,0600 ha situat

pe str. XXXXX, or. Durlești lui Slovineanu Gheorghe. Contractul de vînzare-cumpărare

a fost autentificat de către notarul Sorelia Șova și înregistrat la OCT Chișinău cu

numărul cadastral XXXXX la 02 iunie 2004.

A menționat că Slovineanu Gheorghe, la data de 24 august 2004, în baza

contractului de vînzare-cumpărare a înstrăinat lui Barbăroșie Petru lotul de teren pentru

construcție cu suprafața de 0,0600 ha, situat în or. Durlești, str. XXXXX. Contractul a

fost autentificat de notarul Gladîș Oleg și înregistrat la OCT Chișinău la 24 august 2004

cu numărul cadastral XXXXX.

La data de 31 octombrie 2006, în temeiul contractului de donație Barbăroșie Petru

și Vartic Polina au donat lotul de pământ pentru construcții cu suprafața totală de 0,06

ha, situat în or. Durlești, str. XXXXX, fiicei lor Barbăroșie Aliona, contractul

autentificat și înregistrat la OCT Chișinău la 31 octombrie 2006.

Barbăroșie Aliona a susținut că și-a onorat cu bună-credință obligația fiscală în

calitate de proprietar a lotului de teren și achita anual impozitul funciar pentru lotul aflat

în proprietatea sa. În anul 2013, aflîndu-se în or. Durlești, a plecat la primărie pentru a

achita impozitul funciar și atunci a cunoscut că cineva construiește o casă de locuit pe

terenul ce îi aparține cu dreptul de proprietate. Ajunsă la fața locului, s-a convins că

într-adevăr, pe terenul din str. XXXXX se construiește o casă de locuit.

A afirmat că s-a adresat cu cerere la Primăria or. Durlești pentru a confirma că

există adresa lotului de teren pentru construcții de pe str. XXXXX, însă, la 25 noiembrie

2013, a primit răspunsul nr.1208/13 de la Primăria or. Durlești, că nu este posibil,

deoarece lotul de teren cu numărul cadastral XXXXX este convențional și din motiv că

nu este elaborat dosar tehnic al imobilului pentru modificarea numărului cadastral

permanent, nu este posibil de stabilit adresa poștală.

Reclamanta a invocat că la 02 decembrie 2013, de către inginerul cadastral al

OCT Chișinău nr. 1, filiala a ÎS „Cadastru”, Percic Grigore a fost întocmit un Act de

constatare pe teren cu nr. 0101/13/47648 în care s-a menționat că, la prelucrarea datelor

măsurate, s-a constatat că terenul cu numărul cadastral convențional XXXXX se

suprapune cu terenul cu numărul cadastral XXXXX.

A notat că la 16 aprilie 2014, a depus plângere la Procuratura Anticorupție prin

care a solicitat să fie pornită urmărirea penală în privința factorilor de decizie ai

Primăriei or. Durlești, care au înstrăinat lotul de teren pentru construcții cu suprafața

totală de 0,06 ha, situat în or. Durlești, str. XXXXX, ce îi aparține cu drept de

proprietate. Prin răspunsul din 10 iunie 2014, a fost informată despre faptul că a fost

pornită o cauză penală nr. 2015970348 conform art. 328 alin. (1) din Codul penal, în

cadrul căreia s-a numit expertiza grafoscopică și tehnică a documentelor și anume,

pentru a stabili valabilitatea titlului de autentificare de teren nr. XXXXX. Astfel, în baza

Raportului de expertiză nr. 258, 259 din 22 iulie 2015, întocmit de către expertul secției

2

expertize judiciare a Direcției asigurare operativă a CNA, s-a constatat că semnăturile

din titlul de autentificare al dreptului deținătorului de teren cu nr. XXXXX - semnătura

la rubrica „Secretarul”, executată de către numitul Balan Andrei, nu-i aparține ultimului,

semnătura inginerului cadastral Cristal Leonid – de asemenea nu-i aparține și ștampila

aplicată pe titlul deținătorului de teren nu corespunde cu cea a Primăriei or. Durlești,

deci, rezultă că titlul deținătorului de teren cu nr. XXXXX este fals. În prezent, cauza

penală nu a fost finalizată, dânsa fiind recunoscută în calitate de parte vătămată.

Reclamanta a relatat că ulterior, s-a adresat la Primăria or. Durlești și Consiliul

local cu cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX destinat pentru

construcții, situat în or. Durlești, str. XXXXX, înregistrat în Registrul bunurilor imobile

la OCT Chișinău. La fel, cu cerere prealabilă s-a adresat și la OCT Chișinău, solicitând

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului de proprietate înregistrat în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX,

care s-a dovedit a fi fals în baza raportului de expertiză nr. 258, 259 din 22 iulie 2015.

Ambele cereri au fost respinse, motiv din care reclamanta s-a adresat în instanța

de judecată cu prezenta cerere, solicitând anularea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, radierea din Registrul bunurilor imobile a

dreptului asupra bunului imobil obținut în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren nr. cadastral XXXXX, situat în or. Durlești, XXXXX și

constatarea încălcării dreptului său de proprietate asupra bunului imobil situat în or.

Durlești, str. XXXXX, înregistrat la OCT cu nr, cadastral XXXXX.

La data de 14 decembrie 2016, reclamanta Barbăroșie Aliona a înaintat o cerere

de chemare în judecată suplimentară împotriva Consiliului orășelului Durlești,

Primăriei or. Durlești, ÎS „Cadastru” (în prezent Agenția Servicii Publice), Solonari

Oleg și Maxim Adrian, intervenienți accesorii Slovineanu Gheorghe, Calfa Mihail și

Barbăroșie Petru, cu privire la anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului

de teren, anularea contractului de vânzare-cumpărare, radierea înscrierilor în Registrul

bunurilor imobile și constatarea încălcării dreptului de proprietate (f.d. 69-74,

volumul I).

Suplimentar reclamanta a invocat că, prin intermediul organului de urmărire

penală al IP Buiucani, mun. Chișinău, la care se află cauza penală, a primit copia

dosarului cadastral cu nr. XXXXX, însă, dosarul tehnic lipsește. În dosarul cadastral la

fila nr. 1, este anexată cererea din numele lui Solonari Oleg primită de registratorul

Gabuja Marin de la OCT Chișinău la data de 24 iulie 2012, prin care solicită

înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenului cu nr. cadastral XXXXX în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren. Lotul a fost repartizat în baza

deciziei Consiliului local Durlești nr. 4.8.9 din 29 martie 2012, trecut în Registrul

cadastral al deținătorilor de terenuri cu nr.6171 din 15 iunie 2012. La fila nr. 2 este

anexat titlul de autentificare a dreptului asupra pămîntului care este eliberat lui Solonari

Oleg prin decizia Consiliului local Durlești nr.4.8.9 din 29 martie 2012, prin care i s-a

atribuit un lot de teren pentru construcții cu suprafața de 0,0609 ha pe str. XXXXX din

or. Durlești și este înregistrat dreptul de proprietate pe Solonari Oleg. La fila dosarului

7 este anexat contractul de vînzare-cumpărare, prin care Solonari Oleg și Negrescu

3

Elena la data de 31 ianuarie 2013 a înstrăinat lotul de teren cu numărul cadastral

XXXXX situat pe str. XXXXX lui Maxim Adrian la prețul de 134 689 de lei. Acest

contract a fost înregistrat la OCT Chișinău de către registratorul Tuceac Igor la data de

01 februarie 2013.

Reclamanta consideră că prin acțiunile factorilor de decizie ai Primăriei or.

Durlești, cât și ai Consiliului comunei Durlești, în comun cu OCT Chișinău și alți factori

de decizie, i-a fost încălcat dreptul la proprietate.

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din 18 mai

2017, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient principal Maxim Angela (f.d.

152, volumul I).

Prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani din

15 decembrie 2017, Negrescu Elena a fost atrasă în proces în calitate de copârât (f.d.

232, volumul I). Iar, prin încheierea protocolară a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani din 15 decembrie 2017, a fost admisă cererea înaintată de reprezentantul

pârâtului IP „Agenția Servicii Publice”, Popov Raisa privind succesiunea în drepturi

procedurale, fiind dispusă înlocuirea ÎS „Cadastru” cu IP „Agenția Servicii Publice”

(f.d. 233, volumul I).

Prin hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, acțiunea

depusă de Barbăroșie Aliona a fost admisă parțial și s-a constatat încălcarea dreptului

de proprietate al reclamantei asupra bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, fiind

anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX

situat în or. Durlești, str. XXXXX, înregistrat pe numele lui Solonari Oleg. În rest,

pretențiile au fost respinse ca neîntemeiate.

Prin decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău, au fost respinse

apelurile declarate de Barbăroșie Aliona și de către Solonari Oleg și Negrescu Elena,

fiind menținută hotărârea din 09 iulie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Prin decizia din 09 octombrie 2019 a Curții Supreme de Justiție, au fost admise

recursurile declarate de Solonari Oleg și Negrescu Elena, reprezentași de avocatul

Popușoi Sergiu și Barbăroșie Aliona, reprezentată de avocatul Ciumac Nicolae și a fost

casată decizia din 07 martie 2019 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 09 iulie

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, cu restituirea cauzei spre rejudecare la

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, din motivul că instanțele de judecată, reieșind din

obiectul și pretențiile cererii de chemare în judecată, greșit au examinat cauza în ordinea

contenciosului administrativ.

La data de 22 iunie 2020, Barbăroșie Aliona a depus cerere de concretizare a

pretențiilor din acțiune (f.d. 73-86, volumul III), prin care a solicitat: anularea titlului

de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX destinat

pentru construcții situat în or. Durlești str. XXXXX; radierea din Registrul bunurilor

imobile a dreptului asupra bunului imobil obținut în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, care era pe numele lui

Solonari Oleg; anularea contractului de vînzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013

încheiat între Solonari Oleg și Maxim Adrian privind transmiterea dreptului de

proprietate asupra terenului din str. XXXXX, or. Durlești cu nr. cadastral XXXXX;

radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului asupra bunului imobil nr. cadastral

4

XXXXX obținut în baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013

de către Maxim Adrian; constatarea încălcării dreptului de proprietate al reclamantei

asupra bunului imobil situat în or. Durlești, str. XXXXX înregistrat la organul cadastral

cu nr. cadastral XXXXX și trecerea în Registrul bunurilor imobile nr. cadastral

XXXXX ca nr. cadastral permanent cu introducerea grafică a lotului de teren nr.

cadastral XXXXX în locul nr. cadastral XXXXX, care a fost introdus în grafică în baza

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX fals;

revendicarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX din proprietatea lui Maxim

Adrian și introducerea modificărilor în Registrul bunurilor imobile cu atribuirea lotului

de teren nr. cadastral permanent XXXXX și stabilirea dreptului de proprietate asupra

terenului pe numele Alionei Barbăroșie.

Prin hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost

admisă parțial acțiunea depusă de Barbăroșie Aliona și a fost anulat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX situat în or.

Durlești, str. XXXXX, înregistrat pe numele lui Solonari Oleg. În rest, acțiunea a fost

respinsă ca neîntemeiată.

La data de 17 martie 2021 Barbăroșie Aliona, reprezentată de avocatul Ciumac

Nicolae, a declarat apel împotriva hotărârii din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea

unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.

Prin decizia din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul declarat de Aliona Barbăroșie, reprezentată de avocatul Nicolae Ciumac și a fost

menținută hotărârea din 04 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 10 decembrie 2021 Barbăroșie Aliona, reprezentată de avocatul

Ciumac Nicolae, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând

admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe în

partea respingerii acțiunii, cu pronunțarea în această parte a unei hotărâri noi, prin care

acțiunea să fie admisă integral.

În motivarea recursului au fost reiterate circumstanțele de fapt și de drept indicate

în cererea de chemare în judecată și cererea de apel.

Recurenta a invocat că instanța de apel a interpretat și aplicat în mod eronat

prevederile art. 331 alin. (1) din Codul civil, care stipulează că dobânditorul de bună-

credință dobândește dreptul de proprietate asupra bunului și în cazul în care cel care a

dispus de bun nu era proprietarul lui.

A menționat că în ședința de judecată reprezentantul Primăriei or. Durlești a

recunoscut acțiunea integral și a comunicat că primăria nu a eliberat niciun titlu de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX pe numele lui

Solonari Oleg, însă, la primărie în registrul bunurilor imobile se deține informația că în

baza deciziei 7/5-8 din 28 mai 1993, acest lot i-a fost repartizat lui Calfa Mihail care

ulterior l-a înstrăinat altei persoane. La fel, în ședința de judecată a fost audiat Maxim

Andrian, care a declarat că nu cunoștea că titlu de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. cadastral XXXXX, situat pe str. XXXXX, din or. Durlești, înregistrat la

OCT Chișinău pe Solonari Oleg este fals, fapt despre care a aflat când a făcut cunoștință

de materialele cauzei.

5

A invocat că instanța de apel greșit a conchis că Agenția Servicii Publice a

respectat normele legale la procedura de înregistrare a dreptului de proprietate asupra

bunului imobil, fapt ce se confirmă prin copia dosarului cadastral. Or, la formarea

bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX lipsește dosarul tehnic de formare a bunului

imobil, fără de care nu era posibilă înregistrarea acestui bun. De asemenea, instanța de

apel a ignorat faptul că Maxim Andrian și Maxim Angela s-au adresat la Primăria or.

Durlești în anul 2012 pentru a obține certificatul de urbanism pentru construcția casei

de locuit pe str. XXXXX, or. Durlești pe terenul cu nr. cadastral XXXXX, însă, au

devenit proprietarii acestui buna abia în anul 2013. Prin urmare, rezultă că Maxim

Andrian și Maxim Angela cunoșteau despre ilegalitățile comise de reprezentanții

Primăriei or. Durlești, care împreună au inventat schema de deposedare a Alionei

Barbăroșie de terenul cu nr. cadastral XXXXX pentru construcția casei de locuit.

Recurenta consideră că este neîntemeiat argumentul instanței de apel precum că

lipsește o normă care să anuleze actul subsecvent - contractul de vânzare-cumpărare nr.

363 din 31 ianuarie 2013, deoarece conform art. 219 din Codul civil, actul juridic nul

încetează cu efect retroactiv din momentul încheierii, iar, fiecare parte trebuie să

restituie tot ceea ce a primit în baza actului juridic nul.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 30 septembrie

2021.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată

la adresa electronică a avocatului Nicolae Ciumac la data de 12 octombrie 2021 (f.d.

32, volumul IV).

Astfel, recursul, declarat la 10 decembrie 2021, este în termen.

La data de 24 decembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa

Consiliului orașului Durlești, Primăriei orașului Durlești, Agenția Servicii Publice,

Solonari Oleg, Negrescu Elena, Maxim Adrian, Maxim Angela, Slovineanu Gheorghe

și Calfa Mihail (f.d. 52, 54-62, 67, volumul IV), cu înștiințarea despre depunerea

referinței.

Referințe nu au fost depuse.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 16 februarie 2022 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi admis, cu casarea deciziei

instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din

următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral

6

decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură

dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, săvârșirea altor

încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar

în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a

cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că prin decizia

Primăriei or. Durlești, mun. Chișinău nr.7/5-8 din 28 mai 1993, lui Calfa Mihail i s-a

repartizat în proprietate privată un lot de teren cu suprafața de 0,600 ha, cu numărul

cadastral XXXXX, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX, cu destinația

pentru construcție locativă, fiind trecut în Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri

cu nr. 4893 la 15 aprilie 2004.

În temeiul acestei decizii, la data de 20 aprilie 2004 a fost eliberat titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren (f.d. 10, volumul I), fapt confirmat și prin

extrasul din Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, ținut de Primăria or. Durlești,

mun. Chișinău (f.d. 60, volumul I).

Conform extrasului din Registrul bunurilor imobile, Calfa Mihail a înregistrat

dreptul său de proprietate asupra terenului nominalizat la 26 aprilie 2004 (f.d. 30,

volumul II).

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 1094 din 01 iunie 2004, autentificat de

notarul Șova Sorelia, Calfa Mihail a vândut lui Slovineanu Gheorghe terenul cu

suprafața de 0,600 ha, numărul cadastral XXXXX, amplasat în mun. Chișinău, or.

Durlești, str. XXXXX (f.d. 28, volumul I).

La 02 iunie 2004 Slovineanu Gheorghe a înregistrat dreptul său de proprietate

asupra terenului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 8, volumul I; f.d. 30, volumul II).

Prin contractul de vânzare-cumpărare nr. 6883 din 24 august 2004, autentificat

de notarul Gladîș Oleg, Slovineanu Gheorghe a înstrăinat lui Barbăroșie Petru terenul

nr. cadastral XXXXX, amplasat în mun. Chișinău, or. Durlești, str. XXXXX (f.d. 19,

volumul I).

În aceeași zi, Barbăroșie Petru și soția acestuia Vartic Polina au înregistrat

dreptul de proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor imobile (f.d. 30, volumul

II).

La 31 octombrie 2006 Barbăroșie Petru și Vartic Polina au donat fiicei lor

Barbăroșie Aliona terenul indicat, în baza contractului de donație nr. 4263, autentificat

de notarul privat Cobăneanu Angela (f.d. 12-13, volumul I). În aceeași zi, Barbăroșie

Aliona a înregistrat dreptul său de proprietate asupra terenului în Registrul bunurilor

imobile (f.d. 30, volumul II).

Potrivit declarațiilor Alionei Barbăroșie, în anul 2013 a aflat că pe terenul ce îi

aparține cu drept de proprietate se construiește o casă de locuit, fapt despre care la

06 noiembrie 2013 a sesizat Primăria or. Durlești, pentru a confirma că există adresa

lotului de teren pentru construcții pe str. XXXXX.

7

Prin răspunsul nr. 1208/13 din 25 noiembrie 2013, Primăria or. Durlești i-a

comunicat Alionei Barbăroșie că eliberarea unui certificat prin care să fie constatată

adresa lotului de teren din str. XXXXX cu nr. cadastral XXXXX (convențional), nu este

posibil, deoarece este necesar de a elabora dosarul tehnic al imobilului, pentru

modificarea numărului cadastral permanent (f.d. 11, volumul I).

La 02 decembrie 2013, inginerul cadastral al OCT Chișinău nr. 1, filiala ÎS

„Cadastru”, Percic Grigore, a întocmit actul de constatare pe teren nr. 0101/13/47648,

în care este menționat că la prelucrarea datelor măsurate, s-a constatat că terenul cu

numărul cadastral convențional XXXXX se suprapune cu terenul cu numărul cadastral

XXXXX (f.d. 17-18, volumul I).

Astfel, la 16 aprilie 2014, Barbăroșie Aliona a sesizat Procuratura Anticorupție,

solicitând verificarea legalității acțiunilor factorilor de decizie ai Primăriei or. Durlești

care au înstrăinat lotul de teren pentru construcții cu suprafața totală de 0,06 ha, situat

în or. Durlești, str. XXXXX, ce-i aparține cu drept de proprietate (f.d. 14-15,

volumul I).

Prin răspunsul din 10 iunie 2014, Centrul Național Anticorupție a comunicat că

pe fapta invocată a fost pornită cauza penală nr. 2015970348 conform art. 328 alin. (1)

din Codul penal.

În cadrul cauzei penale a fost dispusă efectuarea unei expertize grafoscopică și

tehnică a documentelor pentru a stabili valabilitatea titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. XXXXX și în baza raportului de expertiză nr. 258, 259 din

22 iulie 2017, întocmit de către expertul secției expertize judiciare a Direcției asigurare

operativă a CNA, s-a constatat că semnăturile din titlul de autentificare al dreptului

deținătorului de teren cu nr. XXXXX - semnătura la rubrica „Secretarul”, executată de

către numitul Balan Andrei, nu-i aparține ultimului și semnătura inginerului cadastral

Cristal Leonid – de asemenea nu-i aparține, iar, ștampila aplicată pe titlul deținătorului

de teren nu corespunde cu cea a Primăriei or. Durlești, astfel încât rezultă că titlul

deținătorului de teren cu nr. XXXXX este fals (f.d. 20-27, volumul I).

La 18 mai 2016, Barbăroșie Aliona a înaintat OCT Chișinău o cerere prealabilă

cu nr. 1874/16, prin care a solicitat radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate înregistrat în baza titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren cu numărul cadastral XXXXX, care s-a dovedit a fi fals în baza raportului de

expertiză nr. 258, 259 din 22 iulie 2015 (f.d. 29-32, volumul I).

La 16 iunie 2016, Barbăroșie Aliona s-a adresat cu cerere prealabilă și la Primăria

or. Durlești și Consiliului local Durlești, prin care a solicitat anularea titlului de

autentificare al dreptului deținătorului de teren cu numărul cadastral XXXXX destinat

pentru construcții, situat în or. Durlești, str. XXXXX”, înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la OCT Chișinău (f.d. 33-36, volumul I).

Din titlul de autentificare a dreptului asupra pământului din 04 iulie 2012, eliberat

lui Solonari Oleg, reiese că terenul cu numărul cadastral XXXXX amplasat în or.

Durlești, str. XXXXX, i-a fost repartizat lui Solonari Oleg în proprietate în baza deciziei

Consiliului local Durlești nr. 4.8.9 din 29 martie 2012, fiind trecut în Registrul cadastral

deținătorilor de terenuri la nr. 6171 din 15 iunie 2012 (f.d. 77, volumul I).

8

Prin decizia Consiliului local Durlești nr. 4.8.9 din 29 martie 2012 cu privire la

atribuirea unui lot de pâmânt pentru construcția casei de locuit, a fost transmis un lot de

pâmânt cu suprafața de 609 m.p. pentru construcția casei individuale de locuit în or.

Durlești str. XXXXX în proprietate privată lui Savciuc Dianu și nu lui Solonari Oleg

(f.d. 29, volumul II).

Prin decizia Consiliului local or. Durlești nr. 7.1.5 din 29 iunie 2012 s-a decis

abrogarea deciziei Consiliului local Durlești nr. 4.8.9 din 29 martie 2012 cu privire la

atribuirea unui lot de pâmânt pentru construcția casei de locuit în favoarea cet. Savciuc

Dianu (f.d. 28, volumul II).

Potrivit extrasului din Registrul cadastral al deținătorilor de terenuri, deținut de

Primăria or. Durlești, mun. Chișinău, la nr. 6171 la data de 07 martie 2000 în calitate

de deținător de teren a fost înregistrată Gheorghiță Ana și nu Solonari Oleg (f.d. 150,

volumul I).

Conform anexei la decizia Consiliului local Durlești nr. 3.11.7 din 07 mai 2010

(f.d. 31-33, volumul II), terenul amplasat pe adresa str. XXXXX, cu suprafața de 600

m.p., dar cu un alt numărul cadastral și anume XXXXX, a fost atribuit lui Curca Ion

Gheorghe, dreptul de proprietate al acestuia fiind înregistrat în Registrul bunurilor

imobile la 23 august 2010 (f.d. 62, volumul I).

La 31 ianuarie 2013, Solonari Oleg și Negrescu Elena în calitate de vânzători și

Maxim Adrian, în calitate de cumpărător, au încheiat contractul de vînzare-cumpărare

a terenului cu suprafața de 0,0609 ha, numărul cadastral XXXXX, amplasat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, contract autentificat de notarul public Vidrașcu Mihail și

înregistrat cu nr. 363 (f.d. 82-86, volumul I).

În baza acestui contract, la 01 februarie 2013 Maxim Adrian și Maxim Angela

și-au înregistrat în Registrul bunurilor imobile dreptul de proprietate asupra terenului

amplasat pe adresa or. Durlești, str. XXXXX, cu suprafața de 0,0609 m.p., numărul

cadastral XXXXX (f.d. 63, volumul I).

Ulterior, pe numele lui Maxim Adrian au fost eliberate actul de stabilire a

hotarelor lotului de pământ din 07 martie 2013, certificatul de urbanism nr. 54/13 din

07 mai 2013, autorizația de construire nr.78/13 din 15 iulie 2013, avizul igienic la

recepția finală a obiectivului nr. 96 din 11 martie 2016, avizul sanitar privind

repartizarea lotului de pământ pentru construcție nr. 144 din 11 martie 2016, avizul nr.

174 din 11 martie 2016, procesul-verbal de recepție finală nr. 34/16 din 23 mai 2016,

planul de încadrare în teritoriu (f.d.133-149, volumul I).

Înaintând prezenta acțiune, Barbăroșie Aliona a solicitat anularea titlului de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX destinat pentru

construcții situat în or. Durlești str. XXXXX; radierea din Registrul bunurilor imobile

a dreptului asupra bunului imobil obținut în baza titlului de autentificare a dreptului

deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX, care era pe numele lui Solonari Oleg;

anularea contractului de vînzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013 încheiat între

Solonari Oleg și Maxim Adrian privind transmiterea dreptului de proprietate asupra

terenului din str. XXXXX, or. Durlești cu nr. cadastral XXXXX; radierea din Registrul

bunurilor imobile a dreptului asupra bunului imobil nr. cadastral XXXXX obținut în

baza contractului de vînzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013 de către Maxim

9

Adrian; constatarea încălcării dreptului de proprietate al reclamantei asupra bunului

imobil situat în or. Durlești, str. XXXXX înregistrat la organul cadastral cu nr. cadastral

XXXXX și trecerea în Registrul bunurilor imobile nr. cadastral XXXXX ca nr. cadastral

permanent cu introducerea grafică a lotului de teren nr. cadastral XXXXX în locul nr.

cadastral XXXXX, care a fost introdus în grafică în baza titlului de autentificare a

dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX fals; revendicarea bunului

imobil cu nr. cadastral XXXXX din proprietatea lui Maxim Adrian și introducerea

modificărilor în Registrul bunurilor imobile cu atribuirea lotului de teren nr. cadastral

permanent XXXXX și stabilirea dreptului de proprietate asupra terenului pe numele

Alionei Barbăroșie.

Prima instanță, fiind învestită cu examinarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii și a anulat titlul de autentificare a dreptului deținătorului

de teren cu nr. cadastral XXXXX situat în or. Durlești, str. XXXXX, înregistrat pe

numele lui Solonari Oleg, în rest acțiunea fiind respinsă ca neîntemeiată.

Instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de Aliona

Barbăroșie, reprezentată de avocatul Nicolae Ciumac, a ajuns la concluzia netemeiniciei

acestuia și a menținut hotărârea primei instanțe.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce

guvernează raportul litigios, consideră că instanța de apel a examinat superficial

circumstanțele importante pentru soluționarea justă a cauzei.

În conformitate cu 238 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul de

judecată deliberează, sub conducerea președintelui ședinței, toate problemele prevăzute

de lege care urmează să fie soluționate, apreciază probele, determină circumstanțele și

caracterul raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admiterea

acțiunii. Fiecare problemă urmează să fie pusă astfel încât să se poată da un răspuns

afirmativ sau negativ.

Conform art. 239 din Codul de procedură civilă, hotărârea judecătorească trebuie

să fie legală și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele

constatate nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 240 alin. (1) din Codul de procedură civilă, la deliberarea

hotărîrii, instanța judecătorească apreciază probele, determină circumstanțele care au

importanță pentru soluționarea cauzelor, care au fost sau nu stabilite, caracterul

raportului juridic dintre părți, legea aplicabilă soluționării cauzei și admisibilitatea

acțiunii.

Potrivit art. 241 alin. (5) din Codul de procedură civilă, în motivare se indică:

circumstanțele cauzei, constatate de instanță, probele pe care se întemeiază concluziile

ei privitoare la aceste circumstanțe, argumentele invocate de instanță la respingerea

unor probe, legile de care s-a călăuzit instanța.

Conform art. 373 alin. (1), (2) și (5) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărîrea primei instanțe, precum și cele

10

care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază

probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către participanții

la proces. Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate

în apel.

Prevederile legale enunțate în mod expres obligă instanța de apel să verifice

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, limitele

apelului și să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în apel.

Hotărârea este întemeiată, dacă în ea sunt expuse toate circumstanțele care au

importanță la soluționarea cauzei și care au fost verificate în ședința de judecată

multilateral, complet și au fost elucidate probele privind circumstanțele constatate ale

cauzei.

Respectiv, conform jurisprudenței CtEDO instanța de apel, potrivit regulilor unui

proces echitabil pornind de la aprecierea rolului determinant al concluziilor sale, are

obligația să examineze efectiv problemele esențiale care îi sunt supuse aprecierii și să

nu se limiteze doar la însușirea motivelor și concluziilor date de instanța inferioară

(Hirro Balani c. Spaniei, nr.18064/91 din 19 decembrie 1994 §27; Georgiadis c. Greciei

nr.21522/93 din 29 mai 1997 §43).

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în normele enunțate, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

În decizia contestată, instanța de apel a reținut drept întemeiată concluzia

instanței de fond cu privire la faptul că o parte din bunul imobil a fost luat din posesia,

folosința și dispoziția proprietarei Barbăroșie Aliona prin uz de fals, astfel încât, a avut

loc încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei asupra terenului cu nr. cadastral

XXXXX, pretenția acesteia privind constatarea încălcării dreptului său de proprietate

asupra bunului imobil situat în or. Durlești str. XXXXX, înregistrat la organul cadastral

cu nr. cadastral XXXXX fiind întemeiată, doar că reclamanta urmează să-și revendice

acest drept exact cum prevede legislația în vigoare. Astfel, pe cale de consecință, având

în vedere că potrivit raportului de expertiză nr. 258, 259 din 22 iulie 2017, întocmit de

către expertul secției expertize judiciare a Direcției asigurare operativă a CNA, titlul de

autentificare a dreptului deținătorului de teren cu nr. cadastral XXXXX este fals, se

impune anularea acestui titlu înregistrat pe numele lui Solonari Oleg, fapt ce nu a fost

negat de părți.

Cu privire la pretenția privind radierea din Registrul bunurilor imobile a dreptului

de proprietate obținut în temeiul titlului de autentificare a dreptului deținătorului de

teren dovedit a fi fals, Curtea de Apel Chișinău a considerat justă concluzia instanței de

fond privind respingerea acesteia, deoarece la moment drepturile lui Solonari Oleg

asupra terenului dat au fost stinse. Totodată, înregistrarea dreptului de proprietate a fost

efectuată de către organul competent, potrivit cerințelor legale, iar, probe contrare

instanței nu i-au fost prezentate, identificate temeiuri legale de admitere a acestei

pretenții.

11

De asemenea, instanța de apel nu a stabilit temeiuri de anulare a contractului de

vânzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013, întrucât a fost încheiat conform

condițiilor prevăzute de legislația în vigoare, contractul fiind autentificat notarial, cu

verificarea de către notar a tuturor actelor necesare pentru încheierea acestuia.

Curtea de Apel Chișinău a mai remarcat că, deși Barbăroșie Aliona pretinde că

odată ce s-a dispus anularea titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren,

intervine nulitatea contractului de vînzare-cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013

încheiat între Solonari Oleg și Maxim Adrian, ca fiind un act juridic subsecvent, totuși,

de la acest principiu există însă o excepție în cazul în care, deși se anulează actul

principal, nu se mai anulează și actul secundar. Astfel, practica judecătorească a admis

această excepție, dând eficiență altor principii care trebuie ocrotite în circuitul civil,

printre care și ocrotirea bunei-credințe, legiferată prin art. 375 din Codul civil, potrivit

căreia, dacă un bun a fost dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul

să-l înstrăineze, proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună-credință

numai în cazul în care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a

fost transmis de proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit

în alt mod din posesiunea acestora, fără voia lor.

Prin urmare, instanța de apel a indicat că, în condițiile în care, la caz, au fost

respectate atât cerințele de fond cât și de formă, cauza contractului de vânzare-

cumpărare nr. 363 din 31 ianuarie 2013 fiind una valabilă și licită, iar bunul imobil a

fost transmis în proprietate cumpărătorului, care și-a înregistrat dreptul de proprietate

în modul stabilit de legislația în vigoare, în Registrul bunurilor imobile, acest contract

a fost încheiat în corespundere cu voința părților, care, fiind prezente în fața notarului,

au declarat că conștientizează acțiunile lor și doresc încheierea contractului în vederea

producerii efectelor juridice, circumstanțe de fapt și de drept care denotă privind

legalitatea actului a cărei nulitate se pretinde, urmează a fi respinsă cerința de nulitate a

actului vizat și celelalte cerințe subsecvente formulate de reclamantă în prezenta speță.

Buna-credință se prezumă, iar contrariul urmează a fi demonstrat de partea care o

contestă, ceea ce în prezenta speță nu a fost probat, fapt ce denotă legalitatea dobândirii

de către Maxim Adrian a dreptului de proprietate asupra terenului în litigiu.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție reține că, potrivit art. 374 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 01

martie 2019), proprietarul este în drept să-și revendice bunurile aflate în posesiunea

nelegitimă a altuia.

Conform art. 375 din Codul civil (în vigoare până la 01 martie 2019), dacă un bun

a fost dobândit cu titlu oneros de la o persoană care nu a avut dreptul să-l înstrăineze,

proprietarul poate să-l revendice de la dobânditorul de bună-credință numai în cazul în

care bunul a fost pierdut de proprietar ori de persoana căreia bunul a fost transmis de

proprietar în posesiune sau dacă i-a fost furat unuia ori altuia, sau a ieșit în alt mod din

posesiunea acestora, fără voia lor. Dacă bunurile au fost dobândite cu titlu gratuit de la

o persoană care nu avea dreptul să le înstrăineze, proprietarul este în drept să-și

revendice bunurile în toate cazurile. Banii, titlurile de valoare la purtător și bunurile

dobândite la licitație nu pot fi revendicate de la un dobânditor de bună-credință.

12

Apărarea dreptului de proprietate se realizează printr-o serie de mijloace juridice.

Prin mijloace de apărare a dreptului de proprietate se înțeleg acele acțiuni, prin care

proprietarul tinde să înlăture atingerile ce sunt aduse dreptului său și asigură exercitarea

lui în condiții normale.

Înaintarea acțiunii în revendicare presupune următoarele condiții: pierderea de

către proprietar a posesiei asupra bunului; determinarea individuală a bunului; aflarea

bunului în posesie străină și neapărat ilegală.

În cazul în care sunt întrunite toate aceste condiții, proprietarul este în drept să-și

revendice bunul de la acel care l-a lipsit nemijlocit de posesie. Însă, de cele mai multe

ori problema se complică prin aceea că bunul ce urmează a fi revendicat nu se află în

posesia persoanelor care l-au deposedat nemijlocit pe proprietar. Aceste bunuri pot fi

vândute unor terțe persoane, deci acțiunea în revendicare trebuie înaintată respectiv

către aceste persoane, care de fapt dețin bunul.

Revendicarea bunurilor proprietarului ieșite din posesia acestuia depinde de faptul

dacă dobânditorul este de bună-credință sau de rea-credință.

De la posesorul (dobânditorul) de rea-credință bunurile se revendică în toate

cazurile. Dobânditorul de rea-credință este recunoscut de către instanța de judecată, cu

examinarea tuturor acelor condiții în care a fost încheiată convenția.

La soluționarea problemei, dacă posesorul este de bună-credință ori de rea-

credință, instanța de judecată va reieși din prezumția că posesia este de bună-credință

până la momentul când va fi dovedit contrariul. De la dobânditorul de bună-credință

bunurile pot fi revendicate doar în cazurile expres prevăzute în art. 375 din Codul civil

(în vigoare până la 01 martie 2019).

Atât în cererea de apel, cât și în prezenta cerere de recurs, Barbăroșie Aliona a

invocat că reaua-credință a cumpărătorului Maxim Adrian se confirmă prin faptul că,

nefiind proprietar al bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX, pe care l-a dobândit în

proprietate la 31 ianuarie 2013, la data de 30 iulie 2012 s-a adresat cu cerere la Primăria

or. Durlești privind eliberarea certificatului de urbanism pentru construcția casei de

locuit pe str. XXXXX, or. Durlești. Acest fapt, în opinia recurentei, demonstrează cu

certitudine reaua-credință a lui Maxim Adrian la dobândirea în proprietate a terenului

litigios.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție atestă că instanța de apel, ajungând la concluzia că Maxim Adrian a fost

cumpărător de bună-credință, nu s-a expus asupra argumentului invocat de către

Barbăroșie Aliona cu privire la reaua-credință a acestuia, argument pe care recurenta îl

consideră decisiv la soluționarea problemei dacă Maxim Adrian este de bună-credință

ori de rea-credință.

În asemenea circumstanțe, instanța de recurs nu poate da apreciere acestui

argument, cu atât mai mult că din materialele cauzei nu poate fi stabilită cert o explicație

a faptului depunerii cererii cu privire la eliberarea certificatului de urbanism la 30 iulie

2012, precum este indicat în certificatul de urbanism nr. 54/13 din 07 mai 2013 (f.d.

133, volumul I), anterior inițierii în luna decembrie 2012, conform declarațiilor lui

Maxim Adrian, a negocierilor cu privire la înstrăinarea terenului cu nr. cadastral

XXXXX.

13

De asemenea, instanța de apel, concluzionând că Agenția Servicii Publice a

respectat normele legale la procedura de înregistrare a dreptului de proprietate asupra

bunului imobil, nu s-a expus asupra argumentului invocat în apel de către Barbăroșie

Aliona precum că la formarea bunului imobil cu nr. cadastral XXXXX lipsește dosarul

tehnic de formare a bunului imobil, fără de care nu era posibilă înregistrarea acestui

bun.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că instanța de apel, ajungând la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, nu s-a expus asupra tuturor argumentelor invocate de

către Barbăroșie Aliona în apel, decizia Curții de Apel Chișinău fiind adoptată pripit,

fără o apreciere a argumentelor și probelor invocate, iar, faptul dat indică incontestabil

la încălcarea de către instanța de apel a normelor de drept procedural, precum și la

examinarea superficială atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării.

Or, în cazul în care instanța de judecată se abține de a da un răspuns special și

explicit în cele mai importante întrebări, fără a acorda părții care a formulat-o

posibilitatea de a ști dacă acest mijloc de apărare a fost neglijat sau respins, acest fapt

se va considera o încălcare a art. 6§1 din CEDO (cauza Hiro Balani vs. Spania, 1994).

Astfel, contrar standardelor procedurale recunoscute, instanța de apel a soluționat

prezenta cauză fără să furnizeze răspunsurile la întrebările care sunt pertinente pentru

rezultatul procesului și necesită un răspuns special în hotărâre.

Se reține că actul judecătoresc trebuie să corespundă tuturor normelor de drept,

să fie clar, înțeles de părțile implicate în litigiu și să răspundă în mod sigur și expres la

toate cererile și obiecțiile formulate de către părți (principiul nr. 6 al Recomandării nr.

R (84)5 privind principiile de procedură civilă menite pentru ameliorarea funcționării

justiției, adoptată la 28 februarie 1984 de Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei).

Se accentuează că dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 din Convenția

europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, prezumă

dreptul la о hotărâre și decizie motivate. Motivarea este о parte a hotărârii în care

instanța judecătorească în mod obligatoriu își expune concluziile formulate în privința

cauzei deferite spre soluționare.

Potrivit unei jurisprudențe constante degajate de Curtea Europeană a Drepturilor

Omului, pronunțarea de către instanțele judecătorești a unor hotărâri motivate constituie

una dintre garanțiile dreptului fundamental la un proces echitabil și acesta presupune

obligațiunea instanței judecătorești de a se expune în hotărâri asupra tuturor cerințelor

acțiunii, precum și argumentelor invocate de către părți întru, respectiv, admiterea sau

respingerea acestora (speța Garcia Ruiz c. Spaniei, hotărârea din 21 ianuarie 1999).

Însă, la caz, instanța de apel nu și-a executat în deplină măsură obligația legală

de a motiva hotărârea luată, circumstanțele constatate fiind apreciate drept o eroare

judiciară.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că decizia pronunțată nu

satisface standardele procedurale ale legalității și temeiniciei unui act judecătoresc,

omisiune care nu poate fi corectată de către instanța de recurs la examinarea cauzei în

ordine de recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul, a casa integral decizia

14

instanței de apel și a trimite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt

complet de judecată.

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul garantat

al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Aliona Barbăroșie, reprezentată de avocatul

Nicolae Ciumac.

Se casează integral decizia din 30 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Aliona Barbăroșie împotriva

Consiliului orașului Durlești, Primăriei orașului Durlești, Agenția Servicii Publice,

Solonari Oleg, Elena Negrescu și Maxim Adrian, intervenient principal Angela Maxim,

intervenienți accesorii Gheorghe Slovineanu și Calfa Mihail cu privire la anularea

titlului de autentificare a dreptului deținătorului de teren, anularea contractului de

vânzare-cumpărare, radierea înscrierilor în Registrul bunurilor imobile și constatarea

încălcării dreptului de proprietate, cu trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel

Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Nicolae Craiu

Aliona Miron

Mariana Pitic

15