3ra-52/22 — anularea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil

3ra-52/22 — anularea actelor administrative si obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-52/22

(2-20102373-01-3ra-14012022)

Prima instanță: Judecătoria Bălți, sediul Central (jud. S. Ghercavii)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. A. Gheorghieș , D. Stănilă, D. Corolevschi)

Î N C H E I E R E

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Inessa Rotari, Aliona Gavrilova,

Natalia Juravliova, Larisa Chirillova, Natalia Bideac și Branasco Svitlana,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă

de Inessa Rotari, Aliona Gavrilova, Ana Bodiu, Natalia Juravliova, Larisa

Chirillova, Natalia Bideac și Branasco Svitlana împotriva Instituției Medico-

Sanitare Publice ,,Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți”, terți, Societatea pe

Acțiuni ,,Floarea Soarelui”, Agenția Națională Sănătate Publică, Casa Națională de

Asigurări Sociale și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu privire la

anularea actelor administrative și obligarea emiterii actului administrativ individual

favorabil,

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți,

constată:

La 21 august 2020, Inessa Rotari, Aliona Gavrilova, Ana Bodiu, Natalia

Juravliova, Larisa Chirillova, Natalia Bideac și Branasco Svitlana au depus cerere

de chemare în judecată împotriva Instituției Medico-Sanitare Publice ,,Centrul

Medicilor de Familie mun. Bălți”, terți, Societatea pe Acțiuni ,,Floarea Soarelui”,

Agenția Națională Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări Sociale și

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, cu privire la anularea răspunsurilor

nr. 01-18 ,,R/310” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,B/307” din 22 iulie 2020, nr.01-18

,,T/301” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,Г/328 din 22 iulie 2020”, nr.01-18 ,,Ж/305 din

22 iulie 2020, nr. 01-18 ,,К/309” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,B/341” din 22 iulie

2020 ale ÎMSP ,,CMF mun. Bălți” și obligarea eliberării certificatelor de concediu

medical privind prevenirea îmbolnăvirilor xxxxx pe perioada xxxxx pe numele

reclamantelor.

În motivarea acțiunii au invocat că prin pct.1 al deciziei nr.15 din 13 aprilie

2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului Bălți (publicată pe

1

pagina oficială web a Primăriei Bălți), a fost instituit regimul de carantină la

întreprinderea ,,Floarea Soarelui” Societatea pe Acțiuni începând cu xxxxx până la

xxxxx inclusiv, cu sistarea activității întreprinderii vizate pe durata regimului de

carantină.

Conform pct. 2.1. al deciziei enunțate supra, pe perioada indicată, toți angajații

Societății pe Acțiuni ,,Floarea Soarelui”, cu excepția personalului necesar pentru

asigurarea pazei întreprinderii, securității anti-incendiare și lucrătorilor care asigură

neîntreruperea procesului tehnologic, au fost plasați în regim de autoizolare la

domiciliu.

În temeiul pct. 2.2. al deciziei, Instituției Medico–Sanitare Publice „ Centrul

Medicilor de Familie mun. Bălți” urma să asigure supravegherea medicală a

persoanelor aflate în regim de autoizolare la domiciliu de către medicii de familie.

Respectiv, în perioada xxxxx inclusiv, reclamantele, în calitate de angajați ai

Societății pe Acțiuni ,,Floarea Soarelui” care nu intrau în categoriile indicate mai

sus, s-au aflat în regim de carantină, cu autoizolare la domiciliu conform deciziei

nr.15 din 13 aprilie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a municipiului

Bălți.

Prin urmare, reclamantele s-au adresat, prin cerere, către Instituția Medico-

Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie Municipal Bălți”, cu solicitarea de a

eliberat pe numele fiecărui reclamant certificat de concediu medical privind

prevenirea îmbolnăvirilor în conformitate cu pct. 3 alin. 2) din Instrucțiunea privind

modul de eliberare a certificatului de concediu medical, deschis începând cu data de

xxxxx și până la xxxxx inclusiv.

Au subliniat că potrivit pct.2 din decizia din 17 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a mun. Bălți s-a permis admiterea la locul de muncă a

angajaților testați cu rezultatul negativ la infecția de COVID-19. Trecând testul,

reclamantele au revenit la serviciu începând cu data de 18 aprilie 2020, cu excepția

coreclamantei, Svitlana Branasco, care a ieșit pe 20 aprilie 2020, însă până la datele

respective s-au aflat în carantină cu izolare la domiciliu.

Prin răspunsurile nr. 01-18 ,,R/310” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,B/307” din 22

iulie 2020, nr.01-18 ,,T/301” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,Г/328 din 22 iulie 2020”,

nr.01-18 ,,Ж/305 din 22 iulie 2020, nr. 01-18 ,,К/309” din 22 iulie 2020, nr.01-18

,,B/341” din 22 iulie 2020 ale Instituției Medico–Sanitare Publice ,,Centrul

Medicilor de Familie mun. Bălți” , li s-a refuzat eliberarea certificatelor medicale.

Astfel, reclamantele nu sunt de acord cu poziția Instituției Medico–Sanitare

Publice „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți”, pe care o consideră nemotivată

și ilegală.

Au explicat că în conformitate cu Legea privind supravegherea de stat a

sănătății publice nr.10-XVI din 03 februarie 2009, reclamanții s-au aflat în regim de

autoizolare, care ar intra în categoria măsurilor de „izolare” și „nicidecum în

carantină”, ori aceste două noțiuni de „izolare” și „carantină” sunt distincte. deoarece

acțiunile de autoizolare sunt unele voluntare, când persoana din proprie inițiativă se

autoizolează de restul societății.

2

Reclamantele au susținut că așa numita „autoizolare” nu a fost voluntară, ci

impusă restrictiv de către o autoritate publică care deține funcții exclusive și

excepționale în timpul stării de urgență declarată în Republica Moldova prin

hotărârea Parlamentului nr. 55 din 17 martie 2020 - Comisia Situații Excepționale.

Însă, regimul în care au fost plasați, a presupus: restricția activităților de

circulație și izolarea reclamanților de alte persoane într-o manieră în care să fie

prevenită răspândirea infecției, fiind monitorizate de poliție și medici - indici care se

încadrează perfect în noțiunea de „carantină” definit de art. 2 al Legii privind

supravegherea de stat a sănătății publice nr.10-XVI din 03 februarie 2009, or,

Instituția Medico–Sanitară Publică „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți” a

ignorat faptul că „carantina” presupune ca măsură restrictivă izolarea persoanelor.

Au opinat că „izolarea”, ca termen separat în sensul art. 2 al Legii privind

supravegherea de stat a sănătății publice nr.10-XVI din 03 februarie 2009, se aplică

persoanelor infectate sau care se consideră în baza unor raționamente, a fi infectați

cu o boală contagioasă, în timp ce „carantina”, conform aceluiași articol, se aplică

persoanelor suspecte de a fi infectate, dar care nu sunt bolnave. Diferența

substanțială este că, față de persoanele „izolate” urmează să fie eliberate certificate

medicale de boală - ori acestea sunt bolnave sau se consideră că sunt bolnave de o

boală contagioasă, iar față de persoanele „în carantină” se eliberează certificate

medicale de prevenție a îmbolnăvirilor - ori acestea nu sunt nici bolnave și nici nu

există raționamente întemeiate că ele sunt bolnave, existând doar suspecții de

îmbolnăvire.

Au susținut că Instituția „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți” a ignorat

integral faptul că prin pct. 2 al deciziei nr.19 din 17 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a municipiului Bălți s-a permis admiterea la locul de muncă a

angajaților testați cu rezultat negativ la infecția de COVID-19.

Totodată, conform pct. 5 al deciziei nr.19 din 17 aprilie 2020 a Comisiei pentru

Situații Excepționale a municipiului Bălți, ceilalți angajați ai Societății pe Acțiuni

„Floarea Soarelui”, care nu intră în categoria indicată la pct.2 din decizia menționată

supra, rămân în continuare în regim de carantină la domiciliu, CSP Bălți și

Inspectoratul de Poliție Bălți continuând să asigure controlul asupra respectării

acestui regim.

Au mai comunicat că certificatele medicale, în conformitate cu pct.31 din

Instrucțiunea privind modul de eliberare a certificatului de concediu medical

aprobată prin hotărârea Guvernului nr.469 din 24 mai 2005, se eliberează doar

persoanelor care au fost în contact cu persoane cu boli contagioase, iar lista

respectivă cu persoanele din cadrul Societății pe Acțiuni ,,Floarea Soarelui” a fost

expediată de către Comisia de Sănătate Publică Bălți ulterior emiterii deciziei nr.15

din 13 aprilie 2020 a CSE Bălți.

În opinia reclamantelor, virusul COVID-19 se transmite nu doar către

persoanele cu care infectații au fost în contact direct, dar și prin obiectele și

suprafețele pe care aterizează virusul, chiar dacă nu există acest contact direct cu

persoana infectată. Mai mult, toate persoanele infectate de la Societatea pe Acțiuni

„Floarea Soarelui” au utilizat aceeași ușă și punct de trecere la întreprindere, care

3

implică astfel posibilitatea contactului cu virusul, care potrivit art.14 alin. (1) și alin.

(2) din Legea nr.289-XV din 22 iulie 2004 indemnizația pentru carantină se acordă

asiguratului căruia i se interzice să-si continue activitatea din cauza carantinei, pe o

durată stabilită prin certificat de concediu medical întocmit conform legislației în

vigoare.

Ce ține de faptul că concediul ar putea fi acordat doar celor incluși într-o listă

care au intrat în contact cu cei bolnavi, consideră că este o poziție discriminatorie,

ori față de reclamante au fost aplicate aceleași măsuri restrictive: au fost izolate prin

decizia autorităților publice la domiciliu pe aceeași perioadă, au fost monitorizate de

poliție și de medici, nu au avut posibilitatea de a activa în altă parte. Mai mul ca atît,

Centrul de Sănătate Publică, recomandând autoizolarea și declararea carantinei

pentru toți angajații, a specificat că toți 567 persoane prezintă risc de infectare. Prin

impunerea regimului de carantină față de toți angajații, Comisia le-a limitat dreptul

de a se deplasa și de a munci, ceea ce demonstrează similitudinea situației și

măsurilor aplicate față de toți, nu doar față de cei care ar fi intrat într-o listă de

persoane care au intrat în contact direct cu cei bolnavi pe care ar deține-o Instituția

„Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți”.

Subsecvent, au susținut că anume Centrul de Sănătate Publică, prin scrisoarea

nr.03-362 din 07 aprilie 2020, a propus autoizolarea angajaților Societății pe Acțiuni

„Floarea Soarelui” pentru perioada de 14 zile, deoarece sunt supuși riscului de

infectare colectivul de angajați în număr de 567 persoane și în scopul prevenirii

răspândirii infecției cu COVID-19 în rândul angajaților, nefiind specificat că acesta

se referă doar la cei intrați în contact direct cu bolnavii.

Iar, potrivit informației oferite de Societatea pe Acțiuni „Floarea Soarelui” în

perioada 14 aprilie 2020 - 27 aprilie 2020, medicii de familie din Bălți, cât din alte

localități au eliberat certificate medicale pentru 95 de angajați ai societății.

Reclamantele au solicitat anularea răspunsurilor nr. 01-18 ,,R/310” din 22 iulie

2020, nr.01-18 ,,B/307” din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,T/301” din 22 iulie 2020, nr.01-

18 ,,Г/328 din 22 iulie 2020”, nr.01-18 ,,Ж/305 din 22 iulie 2020, nr. 01-18 ,,К/309”

din 22 iulie 2020, nr.01-18 ,,B/341” din 22 iulie 2020 ale ÎMSP ,,CMF mun. Bălți”

și obligarea eliberării certificatelor de concediu medical privind prevenirea

îmbolnăvirilor (carantină) perioada xxxxx pe numele reclamantelor Inessa Rotari,

Ana Bodiu, Aliona Gavrilova, Natalia Juravliova, Larisa Chirillova și pentru

perioada xxxxx pentru Svitlana Branasco.

Prin hotărârea din 11 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, s-a respins

cererea de chemare în judecată, ca fiind neîntemeiată ( vol. I, f.d.113, 121-125).

La 04 iunie 2021, Aliona Gavrilova, Ana Bodiu, Inessa Rotari, Natalia, Bideac

Natalia Juravliova, Larisa Chirillova și Svitlana Branasco au depus cerere de apel

împotriva hotărârii din 11 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central, solicitând

casarea acesteia și pronunțarea unei noi hotărâri prin care acțiunea să fie admisă

integral( vol. I, f.d.116-118, 141-146).

Prin decizia din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, s-a respins cererea

de apel depusă de Aliona Gavrilova, Ana Bodiu, Inessa Rotari, Natalia, Bideac

4

Natalia Juravliova, Larisa Chirillova și Svitlana Branasco, cu menținerea hotărârii

din 11 mai 2021 a Judecătoriei Bălți, sediul Central ( vol. I, f.d. 176, 177-193).

La 22 noiembrie 2021, Inessa Rotari, Aliona Gavrilova, Natalia Bideac, Natalia

Juravliova, Larisa Chirillova și Svitlana Branasco au depus cerere de recurs

împotriva deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea

cererii de recurs, casarea actelor judecătorești ale instanțelor ierarhic inferioare și

emiterea unei noi decizii prin care să fie admisă integral cererea de chemare în

judecată ( vol. I, f.d. 204-210).

În argumentarea cererii de recurs, cu reiterarea motivelor de fapt și de drept

anterior expuse, au invocat că nu sunt de acord cu actele judecătorești contestate,

deoarece instanțele ierarhic inferioare la adoptarea acestora nu au constatat și

elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru soluționarea cauzei, au

aplicat eronat normele de drept material și procedural

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de

apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

În conformitate cu art. 245 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, recursul se

depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă

Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței

de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se

depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Bălți a pronunțat dispozitivul deciziei la 28 octombrie 2021,

fiind notificat, prin intermediul oficiului poștal, reclamantelor Inessa Rotari, Natalia

Juravliova, Svitlana Branasco la 04 noiembrie 2021( vol. I, f.d. 198-200), iar Nataliei

Bideac, Larisei Chirilova la 29 octombrie 2021 ( vol. I, f.d. 201-202).

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că motivarea recursului depusă împreună cu cererea de

recurs la data de 23 noiembrie 2021 este în termen, or, decizia recurată, ce constituie

obiectul prezentului recurs, a fost notificată recurentelor ulterior depunerii

recursului, la 16 decembrie 2021 ( vol. I, f.d. 211).

La 10 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, în adresa intimatului

Instituției Medico –Sanitare Publice „Centrul Medicilor de Familie mun. Bălți”,

terților Societatea pe Acțiuni „Floarea Soarelui”, Agenția Națională Sănătate

Publică, Casa Națională de Asigurări Sociale și Ministerul Sănătății, Muncii și

Protecției Sociale a fost expediată copia recursului depus de Inessa Rotari, Aliona

Gavrilova, Natalia Bideac, Natalia Juravliova, Larisa Chirillova și Svitlana

Branasco, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței.

Prin referința din 19 ianuarie 2022, Instituția Medico–Sanitară Publică „Centrul

Medicilor de Familie mun. Bălți” a depus referință, solicitând respingerea recursului,

cu menținerea deciziei din 28 octombrie 2021 a Curții de Apel Bălți.

Până la examinarea recursului, terții Societatea pe Acțiuni „Floarea Soarelui”,

Agenția Națională Sănătate Publică, Casa Națională de Asigurări Sociale și

5

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nu și-au valorificat drepturile sale

procedurale și nu au depus referință asupra recursului.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

declarat inadmisibil din următoarele motive.

Prin prisma art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, în acord cu alin. (2) din

art. 246 Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă

caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o

motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual

succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, instanța de recurs reține că din Codul administrativ

dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a

cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept

procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate,

într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Instanța

de recurs reține că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să

conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ.

În context, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și

filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat în examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în

contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece

filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal

fundamental.

6

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise (Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective; trebuie ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare

în acest sistem (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,

p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu

chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers

c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat în examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul

depus de Inessa Rotari, Aliona Gavrilova, Natalia Juravliova, Larisa Chirillova,

Natalia Bideac și Branasco Svitlana.

În conformitate cu prevederile art. art. 230, 246 din Codul administrativ,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Inessa Rotari, Aliona Gavrilova, Natalia Juravliova, Larisa

Chirillova, Natalia Bideac și Branasco Svitlana se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

7