3r-43/22 — contestarea actelor administrative

3r-43/22 — contestarea actelor administrative (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3r–43/22

2-18175604-01-3r-09022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani ( jud.: M. Gandrabur)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

DECIZIE

20 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați

de avocatul Alexandr Bodnariuc,

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată depusă de

Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban împotriva Comisiei Municipale de Privatizare

a Fondului Locativ și Direcției Generale Economie, Reformare și Relații Patrimoniale

(reorganizată în Direcția Generală Economie, Comerț și Turism), terț Igor Ceaban, cu

privire la contestarea actelor administrative,

împotriva încheierii din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 30 iulie 2018, Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban au depus cerere de

chemare în judecată împotriva Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului Locativ

și Direcției Generale Economie, Reforme (reorganizată în Direcția Generală

Economie, Comerț și Turism), terț Igor Ceaban, cu privire la anularea răspunsului

nr. 07 -06/308 din 06 iulie 2018 al Direcției Generale Economie, Reforme și Relații

Patrimoniale, a hotărârii nr. 517 din 29 iunie 2018 a Comisiei Municipale de

Privatizare a Fondului de Locuințe a Consiliului Municipal Chișinău și a hotărârii nr.

157 din 05 februarie 2010 a Comisiei Municipale de Privatizare a Fondului de

Locuințe a Consiliului Municipal Chișinău.

Prin hotărârea din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a

respins cererea de chemare în judecată depusă de Cristina Iacovlev și Alexandru

Ceaban.

La 09 iulie 2021, Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați de avocatul

Alexandr Bodnariuc, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 09

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, solicitând casarea actului

judecătoresc, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată

să fie admisă integral.

1

Prin încheierea din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, s-a declarat

inadmisibil apelul depus de Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați de

avocatul Alexandr Bodnariuc, din motiv că apelul motivat nu a fost depus până la

expirarea termenului stabilit la art. 232 alin. (2) din Codul administrativ.

La 27 ianuarie 2022, Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați de

avocatul Alexandr Bodnariuc, au depus recurs împotriva încheierii din 28 decembrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea actului judecătoresc, cu emiterea

unei decizii prin care cererea de apel depusă de recurenți să fie acceptată spre

examinare.

În motivarea recursului au invocat că instanța de apel a derogat de la prevederile

legale în examinarea cererii de apel, prin nerespectarea dispozițiilor art. 235 din Cod

administrativ.

În corespundere cu articolul 241 alin. (1) din Codul administrativ, încheierile

primei instanțe și ale instanței de apel pot fi contestate cu recurs, separat de hotărâre,

în cazurile prevăzute de prezentul cod și de alte legi.

Conform art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea contestată

transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul

judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

reține că recursul depus la data de 27 ianuarie 2022 (f. d. 48-55) este în termen, or,

încheierea recurată, ce constituie obiectul prezentului recurs, a fost notificată Cristinei

Iacovlev la 12 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție ( vol. II, f. d.

45), însă date despre notificarea acesteia lui Alexandru Ceaban nu există.

La 09 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat pentru cunoștință în

adresa intimatului, Direcția Generală Economie, Comerț și Relații Patrimoniale și

terțului, Igor Ceaban, copia recursului depus de Cristina Iacovlev și Alexandru

Ceaban.

Prin referința din 18 februarie 2022, Direcția Generală Economie, Comerț și

Relații Patrimoniale a solicitat respingerea cererii de recurs depuse de Cristina

Iacovlev și Alexandru Ceaban, cu menținerea încheierii din 28 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău și a hotărîrii din 09 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Rîșcani.

Până la examinarea recursului, terțul, Igor Ceaban, nu și-a valorificat drepturile

sale procedurale și nu a depus referință asupra recursului.

Conform art. 243 alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

În speță, completul nu consideră oportun de a cita participanții la proces pentru a

se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, deoarece în cererea de recurs,

argumentele au fost expuse cu suficientă claritate.

Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

2

al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul depus de

Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați de avocatul Alexandr Bodnariuc,

cu menținerea încheierii din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva

încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului.

În conformitate cu art. 232 alin. (1) Cod administrativ, apelul se depune la instanța

de judecată care a emis hotărârea contestată în termen de 30 de zile de la pronunțarea

dispozitivului hotărârii, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată transmite neîntârziat apelul împreună cu

dosarul judiciar, după motivarea hotărârii, instanței de apel. (2) Motivarea apelului se

prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și (2) lit. e) din Cod administrativ, instanța

de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul

se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară

inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după

expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

Conform art. 96 alin. (1) din Cod administrativ, notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din coroborarea art. 191 alin. (1) cu art. 226 din Cod administrativ rezultă

inechivoc că, după examinarea acțiunii în contencios administrativ, instanța de fond

adoptă hotărârea în formă de dispozitiv, adică componența structurală a hotărârii

instanței de fond căreia i se dă citire la pronunțare și nu reprezintă altceva decât

reproducerea integrală și întocmai a soluției adoptate în urma deliberării, calea și

termenul de atac. Iar motivarea, în scris, a hotărârii adoptate are loc în termenul

specificat la art. 226 alin. (2) din Cod administrativ.

Asta, deoarece motivarea apelului se depune doar după notificarea hotărârii

motivate a instanței de fond, întrucât, numai după acest moment, partea interesată ia

cunoștință nu numai de soluția materializată prin dispozitivul hotărârii instanței de

fond, dar și, în mod efectiv, de considerentele cuprinse în hotărâre.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

apelului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării apelului curg din momente diferite (dies a quo), și anume:

- în temeiul art. 232 alin. (1) din Cod administrativ, de la notificarea dispozitivului

hotărârii instanței de fond, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. d) din Cod administrativ

– apelul se declară inadmisibil, în special, când apelul a fost depus după expirarea

termenului stabilit la art. 232 alin. (1).

- în temeiul art. 232 alin. (2) din Cod administrativ, de la notificarea hotărârii

motivate a instanței de apel, sub sancțiunea art. 236 alin. (2) lit. e) din Cod

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când motivarea apelul nu a

fost depusă sau a fost depusă, după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

3

Respectiv, notificarea hotărârii instanței de fond participanților la proces are drept

scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor

textului cuprins în actul de procedură. Iar întru confirmarea aducerii la cunoștință a

actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi anexată dovada

recepționării acestuia la materialele cauzei.

Din înscrisurile anexate, instanța de recurs constată că prin hotărârea din 09 iunie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, a fost respinsă cererea de chemare în

judecată depusă de Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban (vol. II, f.d. 18-31).

La 09 iulie 2021, Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați de avocatul

Alexandr Bodnariuc, au depus cerere de apel nemotivată împotriva hotărârii din 09

iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani ( vol. II, f.d. 38).

Hotărârea motivată a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 09 iunie 2021 fost

expediată în adresa avocatului Alexandru Bodnariuc, care reprezintă interesele

Cristinei Iacovlev și a lui Alexandru Ceaban, prin intermediul poștei electronice, la

02 noiembrie 2021 (vol. II, f.d. 32). Instanța menționează că hotărârea motivată a fost

expediată avocatului Alexandru Bodnariuc pe adresa de e-mail bodnariuc avocat

@yandex.ru (vol. II, f.d. 33), adresă de e-mail indicată în mandatul acestuia. (vol. II,

f.d. 37).

Sub acest aspect, instanța de apel a reținut că reprezentantul Cristinei Iacovlev și

a lui Alexandru Ceaban, avocatul Alexandru Bodnariuc, a recepționat hotărârea

motivată la 02 noiembrie 2021.

În temeiul art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, motivarea apelului se prezintă

la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii motivate.

Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de

judecată care a emis hotărârea contestată.

Astfel, termenul pentru prezentarea motivării apelului a început să curgă de la data

de 03 noiembrie 2021, ziua imediat următoare datei notificării hotărârii motivate a

primei instanțe și urma să expire la data de 01 decembrie 2021, zi de miercuri, însă,

apelanții/recurenții nu au prezentat motivarea apelului în termenul prevăzut de lege.

În urma celor constatate, Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că

a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

Mai mult, conform art. 24 alin. (1) Cod administrativ, participanții la procedura

administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să-și exercite

drepturile și să-și îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile

procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de

lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu,

astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai

exercita această cale de atac.

Contrar acestor prevederi legale, recurenta nu a depus diligența necesară în

vederea exercitării căii de atac în termen și nu a depus la instanța de apel, motivarea

apelului în interiorul termenului legal de 30 de zile de la notificare, termen imperativ

prevăzut de lege.

4

Instanța de recurs consideră necesar de a menționa și faptul că Cristina Iacovlev

și Alexandru Ceaban, cît și reprezentantul acestora, avocatul Alexandr Bondariuc,

fiind conștienți că au depus încă la 09 iulie 2021 cererea de apel nemotivată, aveau

obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și

jurisprudența CEDO (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11 septembrie

2007), de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a îndeplini cerințele legale,

fapt, însă, ignorat de aceștia.

Referitor la argumentul recurenților, precum că instanța de apel, în temeiul

Codului de procedură civilă, nu li-a acordat termen pentru lichidarea neajunsurilor,

instanța de recurs ține să menționeze că legiuitorul prin prisma art. 195 din Codul

administrativ a prevăzut aplicabilitatea prevederilor Codului de procedură civilă doar

în cazul în care Codul administrativ nu stabilește unele etape procedurale.

Codul administrativ prevede că instanța de apel acordă apelantului termen pentru

înlăturarea neajunsurilor dacă cererea de apel nu corespunde cerințelor prevăzute de

art.211, alin.(1), lit. a) – d).

Conform art. 211, alin.(1), lit. a) – d) din Codul administrativ în cererea de

chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și prenumele

sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă reclamantul este o

persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c) numele și prenumele

reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în care cererea se depune

de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de autoritate publică și sediul

acesteia, reguli care se aplică și cererii de apel.

Din conținutul normei de drept sus-citate rezultă că neprezentarea apelului

motivat nu cade sub incidența acestor prevederi. Termenul de declarare a apelului

motivat este stipulat expres în art. 232, alin. (2) din Codul administrativ.

Respectarea termenului de prezentare a apelului motivat este o obligație a

apelanților și nu un drept discreționar al instanței.

În urma celor constatate Colegiul menționează că neexercitarea oricărei căi de

atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea

din drept, cu excepția cazului când legea dispune altfel sau când partea dovedește că

a fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea

în termen.

În urma celor relatate, se constată că încheierea instanței de apel este întemeiată,

deoarece Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban nu a prezentat motivarea apelului în

modul stabilit de art. 232 alin. (2) din Codul administrativ, fapt pentru care survin

consecințele prescrise de art. 236 alin. (2) lit. e) din Codul administrativ.

Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul art. 6 din Convenția Europeană

pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere că prelungirea nejustificată a

termenului pentru exercitarea apelului ar împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare

a expirării termenului de atac, a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar

leza în acest mod principiul securității raporturilor juridice.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție conchide că argumentele invocate în cererea de recurs

indică direct la nerespectarea de către apelantul/recurentul a drepturilor sale

5

procedurale și eschivarea de la îndeplinirea actelor de procedură, în măsura stabilită

de normele de drept procedural, și nu pot fi acceptate de către instanța de recurs în

vederea casării actului judecătoresc contestat.

Astfel, din considerentele enunțate și având în vedere faptul că încheierea privind

inadmisibilitatea apelului depus de Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban,

reprezentați de avocatul Alexandr Bodnariuc, împotriva hotărârii din 09 iunie 2021

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani este întemeiată și adoptată cu respectarea

cadrului legal, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e :

Se respinge recursul depus de Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban, reprezentați

de avocatul Alexandr Bodnariuc.

Se menține încheierea din 28 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău în cauza

de contencios administrativ intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Cristina Iacovlev și Alexandru Ceaban împotriva Comisiei Municipale de Privatizare

a Fondului Locativ și Direcției Generale Economie, Reformare și Relații Patrimoniale

(reorganizată în Direcția Generală Economie, Comerț și Turism), terț Igor Ceaban, cu

privire la contestarea actelor administrative.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

Judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6