2ra-255/22 — repararea prejudiciului material si moral
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- repararea prejudiciului material si moral
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-255/22 — repararea prejudiciului material si moral (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra-255/22
2-19103500-01-2ra-25022022
Prima instanță: (Judecătoria Chișinău, sediul Centru) A. Brăgaru
Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Guzun, A. Malîi, I. Dutca
Î N C H E I E R E
20 aprilie 2022 mun. Chișinău
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al
Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Crudu Ștefan și Gherega
Mihail,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crudu Ștefan și
Gherega Mihail împotriva Societății cu Răspundere Limitată ”Iunitet-Lex” cu privire
la repararea prejudiciului material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021,
c o n s t a t ă :
La 05 iunie 2019, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au depus cerere de chemare în
judecată împotriva SRL ”Iunitet-Lex” cu privire la repararea prejudiciului material și
moral și compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au menționat că în temeiul
contractelor nr. 11-C și 12-C din 10 ianuarie 2011, SRL ”Iunitet-Lex” s-a obligat să
acorde servicii de asistență juridică prin întocmirea cererii către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului.
Reclamanții au invocat că pârâtul nu a respectat condițiile contractelor și nu
i-a informat despre rezultatele examinării cererii de către Curtea Europeană a
Drepturilor Omului, care prin scrisoarea din 06 septembrie 2017 au fost informați
despre faptul că avocatul Popovici Oleg nu a îndeplinit condițiile de admisibilitate
prevăzute de art. 34-35 din Convenție și astfel la 20 septembrie 2012 cererea a fost
declarată inadmisibilă.
Reclamanții au specificat că pentru serviciile de asistență juridică, au achitat
avocatului câte 12 375 de lei fiecare.
La 20 decembrie 2018, s-a adresat pârâtului cu o reclamație, prin care au solicitat
restituirea sumelor încasate, precum și repararea prejudiciului moral pentru acordarea
serviciilor de asistență juridică necorespunzătoare, însă prin scrisoarea din 06 ianuarie
2019, pârâtul s-a eschivat de la recuperarea prejudiciilor.
1
Reclamanții au solicitat, inclusiv prin cererea de modificare a cuantumului
cerințelor (f.d. 64 Vol. I), încasarea de la SRL ”Iunitet-Lex” a sumei de 12 375 de lei
cu titlu de prejudiciu material și a sumei de 7 795 de lei cu titlu de inflație pe perioada
aprilie 2011 – februarie 2020 și încasarea sumei de 12 375 de lei cu titlu de prejudiciu
moral, pentru fiecare.
Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 25 august 2020, s-a
respins cererea de chemare în judecată depusă de Crudu Ștefan și Gherega Mihail.
S-a încasat în mod solidar de la Crudu Ștefan și Gherega Mihail în beneficiul
statului suma de 1 895,30 de lei cu titlu de taxă de stat.
Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021, s-a respins apelul declarat
de Crudu Ștefan și Gherega Mihail și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru din 25 august 2020.
S-a încasat în mod solidar de la Crudu Ștefan și Gherega Mihail în beneficiul
statului suma de 1 421,47 de lei cu titlu de taxă de stat.
La 10 august 2021, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au depus la Curtea de Apel
Chișinău cerere, prin care au solicitat emiterea unei decizii suplimentare referitor la
taxa de stat dispusă spre încasare (f.d. 180 Vol. I).
Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 13 octombrie 2021, s-a respins
cererea depusă de Crudu Ștefan și Gherega Mihail cu privire la emiterea unei deciziei
suplimentare (f.d. 188-191 Vol. I).
La 15 noiembrie 2021, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, prin care au solicitat admiterea recursului, casarea
hotărârilor judecătorești cu emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.
Recurenții Crudu Ștefan și Gherega Mihail, în motivarea recursului au invocat că
instanța de apel a apreciat probele în mod arbitrar.
La 25 februarie 2022, instanța de recurs a expediat în adresa intimatului copia
recursului, însă plicul expediat în adresa SRL ”Iunitet-Lex” a fost restituit cu
mențiunea ”nereclamat” (f.d. 38-39 Vol. II).
În conformitate cu art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul este depus cu omiterea termenului
de declarare prevăzut la art. 434.
Prevederile art. 434 din Codul de procedură civilă stipulează că, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.
Completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al Curții
Supreme de Justiție conchide că recursul declarat de Crudu Ștefan și Gherega Mihail
urmează a fi considerat inadmisibil din motiv că este depus cu omiterea termenului de
declarare a recursului.
Din materialele cauzei rezultă că dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a
fost pronunțat la data de 02 iunie 2021.
La 12 iulie 2021, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au depus cerere, prin care au
solicitat expedierea deciziei motivate a instanței de apel (f.d. 176 Vol. I).
La 23 iulie 2021, instanța de apel a expediat în adresa lui Crudu Ștefan și Gherega
Mihail decizia motivată, fiind publicată în aceiași zi pe portalul web al instanței (f.d.
177 Vol. I).
2
La 01 septembrie 2021, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au declarat recurs
împotriva deciziei instanței de apel, menționând totodată că au recepționat decizia
motivată la data de 31 iulie 2021 (f.d. 21-22 Vol. II).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 06 septembrie 2021, nu s-a dat curs
cererii de recurs depusă de Crudu Ștefan și Gherega Mihail și s-a acordat termen până
la 30 septembrie 2021 pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat în mărime
de 947,65 de lei (f.d. 4-6 Vol. II).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 08 octombrie 2021, a fost prelungit
termenul de achitare a taxei de stat în mărime de 947,65 de lei la depunerea recursului
și s-a comunicat lui Crudu Ștefan și Gherega Mihail despre necesitatea prezentării
acesteia până la data de 29 octombrie 2021 (f.d. 10-12 Vol. II).
Încheierea a fost recepționată de Crudu Ștefan la data de 13 octombrie 2021 și de
către Gherega Mihail la data de 15 octombrie 2021, conform avizelor de recepție (f.d.
15-16 Vol. II).
Prin încheierea Curții Supreme de Justiție din 04 noiembrie 2021, s-a restituit
cererea de recurs depusă de Crudu Ștefan și Gherega Mihail împotriva deciziei Curții
de Apel Chișinău din 02 iunie 2021 (f.d. 17-19 Vol. II).
La 15 noiembrie 2021, Crudu Ștefan și Gherega Mihail au depus recurs repetat
împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 02 iunie 2021.
Prin urmare, termenul de declarare a recursului a început să curgă la
31 iulie 2021 și a expirat la data de 01 octombrie 2021, însă Crudu Ștefan și Gherega
Mihail au depus recursul repetat cu anexarea dovezii de achitare a taxei de stat numai
la data de 15 noiembrie 2021, cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434
din Codul de procedură civilă.
În consecință, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că recurenții, la depunerea
recursului au încălcat termenul de 2 luni stabilit de lege, care este un termen de decădere
și nu poate fi restabilit.
Totodată, art. 56 alin. (3) și 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, stipulează
că părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.
Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se
urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.
Deci, în exercitarea drepturilor procesuale părțile într-un litigiu trebuie să se
folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale și să facă eventuale abuzuri,
de natură să determine tergiversarea soluționării cauzei.
Potrivit jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, comportamentul
părților în procesul de judecată este foarte important.
Prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeana pentru Apărarea Drepturilor
Omului și a Libertăților Fundamentale, stabilesc că ține de obligația părții de a lua
măsurile necesare privind protejarea dreptului său de acces la instanță, și de a contesta
în termen hotărârea judecătorească (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007).
Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ lărgit al Curții Supreme
de Justiție reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauza Grăjdianu și alții
contra Moldovei, a constatat în cererea Boșcăneanu (nr. 45822/12), că reclamantul a
obținut, în prima instanță și în instanța de apel hotărâri în favoarea sa, care în lipsa
3
unor contestații formulate de părțile adverse în termenele legale, hotărârile au devenit
irevocabile.
La fel, Curtea a stabilit că în afara termenelor legale, partea adversă a depus
contestație, care a fost admisă de instanța internă, iar în cadrul examinării cauzei,
hotărârile pronunțate în favoarea reclamantului au fost anulate.
Prin urmare, Curtea a considerat că există o încălcare a art. 6 § 1 din Convenție.
Așadar, termenele procedurale prin existența lor nu fac altceva decât să asigure
certitudinea drepturilor și stabilitatea raporturilor juridice, fapt ce duce în mod evident
la respectarea principiului legalității, pe de o parte, și a interesului părților de a-și
pregăti temeinic apărarea, astfel încât să nu fie supuse unor sancțiuni severe, pe de altă
parte.
Respectiv, din motivul nerespectării de către partea obligată la îndeplinirea
actului de procedură în termenului legal prevăzut de lege, intervine decăderea.
Drept urmare la caz, se va reține că Curtea Europeană a Drepturilor Omului în
jurisprudența sa constantă a reiterat, că ține de obligația părților de a întreprinde
măsurile necesare de a proteja drepturile sale de acces la instanță și de a contesta în
termen hotărârea judecătorească (Van Harn versus Germany, nr. 7557/03 din 11
septembrie 2007).
Astfel fiind, admiterea spre examinare a unui recurs tardiv ar împiedica
rămânerea irevocabilă a hotărârii judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în
acest mod, principiul securității raporturilor juridice, fapt ce ar duce la încălcarea
prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și
Libertăților Fundamentale.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că recursul declarat este
depus cu omiterea evidentă a termenului, completul Colegiului Civil, Comercial și de
Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia că în
temeiul art. 433 lit. b) din Codul de procedură civilă, recursul înaintat de către Crudu
Ștefan și Gherega Mihail, urmează a fi considerat inadmisibil, fiind depus cu omiterea
termenului de declarare prevăzut la art.434.
În conformitate cu art. 269-270, art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 lit. b), art. 440 din
Codul de procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios
Administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e :
Se declară inadmisibil recursul înaintat de Crudu Ștefan și Gherega Mihail.
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului,
judecătorul Dumitru Mardari
judecătorii Mariana Pitic
Victor Burduh
4