3ra-122/22 — contestarea actului administrativ

3ra-122/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr.3ra-122/22

2-19150351-01-3ra-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: T. Avasiloaie)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Bostan, Gr. Dașchevici, V. Negru)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Iurie Bejenaru

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Angela Stoian, reprezentată de

avocatul Roman Stici,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Angela Stoian împotriva Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova (succesor în drepturi Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova), terți Primăria

comunei Chetrosu, raionul Anenii-Noi, Igor Malai, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică cu privire la anularea autorizației nr. A-11/1-12946 din 21 decembrie 2018

de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de protecție

ale acestuia și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Angela Stoian împotriva hotărârii din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 17 septembrie 2019 Angela Stoian, reprezentată de avocatul

Roman Stici, a depus cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului

Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova (succesor în drepturi Ministerul

Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova), terți Primăria

comunei Chetrosu, raionul Anenii-Noi, Igor Malai, Agenția pentru Supraveghere

Tehnică, cu privire la anularea autorizației nr. A-11/1-12946 din 21 decembrie

2018 de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de

protecție ale acestuia, emisă de Ministerul Economiei și Infrastructurii și încasarea

cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta Angela Stoian a indicat că în temeiul

contractului de partajare a averii dobândite de către soți în perioada căsătoriei, a

1

obținut dreptul de proprietate asupra terenului cu numărul cadastral xxxxx, cu

suprafața de 0,1151 ha, situat în satul xxxxx.

Reclamanta a menționat că, la data de 17 mai 2019 a expediat în adresa

Primăriei comunei Chetrosu, raionul Anenii Noi cererea din 16 mai 2019, prin care

a solicitat eliberarea informației referitoare la porțiunea de teren din nemijlocita

apropiere de terenul cu numărul cadastral xxxxx, care îi aparține cu drept de

proprietate și drumul republican Chișinău-Tiraspol R2. Totodată, a solicitat

eliberarea informației referitoare la certificatele de urbanism și/sau autorizații de

construire cu privire la construirea unei construcții locative sau nelocative,

comerciale sau necomerciale, care au fost emise de către Primăria comunei

Chetrosu, raionul Anenii Noi.

Reclamanta a relevat că, la data de 25 iunie 2019 a recepționat în copii

autentificate următoarele acte, expediate de către Primăria comunei Chetrosu,

raionul Anenii Noi: notificarea nr. 102 din 06 iunie 2019; notificarea nr. 5952 din

31 octombrie 2019; certificatul de urbanism pentru proiectare nr. 28 din

12 decembrie 2018; autorizația nr. A-11/1-12946 din 21 decembrie 2018 de

amplasare a obiectivului în zona drumului public si/sau în zonele de protecție ale

acestuia; autorizația de construire nr. 2 din 15 februarie 2019.

Considerând că autorizația nr. A-11/1-12946 din 21 decembrie 2018 de

amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de protecție ale

acestuia este ilegală, la 17 iulie 2019, reclamanta a depus către Ministerul

Economiei și Infrastructurii cerere prealabilă, prin care a solicitat anularea

autorizației nominalizate.

La data de 23 august 2019 reclamanta a recepționat notificarea nr. 05/2-

5471 din 21 august 2019, expediată de către Ministerul Economiei și Infrastructurii

privind respingerea cererii prealabile nr. 269 din 17 iulie 2019.

Reclamanta consideră că, autorizația nr. A-11/1-12946 din 21 decembrie

2018 de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau în zonele de

protecție ale acestuia este lipsită de un temei juridic pertinent și a fost emisă

contrar art. 3 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 163 din 09 iulie 2010 privind autorizarea

executării lucrărilor de construcție și urmează a fi anulată. Or, construcția edificată

în temeiul actului respectiv atentează inadmisibil asupra dreptului de proprietate a

terenului cu nr. cadastral xxxxx, cu suprafața de 0,1151 ha, situat în satul xxxxx,

ce-i aparține cu drept de proprietate, iar la emiterea actului administrativ respectiv

nu i-a fost solicitat acordul ei.

De asemenea, reclamanta a indicat că, autorizația nr. A-11/1-12946 din

21 decembrie 2018 urmează a fi anulată, inclusiv ținându-se cont de principiul

anulării actului subsecvent ca urmare a anulării actului inițial, reieșind din

caracterul ilegal al certificatului de urbanism pentru proiectare nr. 28 din

12 decembrie 2018 și autorizației de construire nr. 2 din 15 februarie 2019, emise

de către Primăria comunei Chetrosu, raionul Anenii Noi.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, a fost respinsă cererea de chemare în judecată depusă de Angela Stoian

împotriva Ministerului Economiei și Infrastructurii al Republicii Moldova

(succesor în drepturi Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al

Republicii Moldova), terți Primăria comunei Chetrosu, raionul Anenii-Noi, Igor

Malai, Agenția pentru Supraveghere Tehnică, cu privire la anularea autorizației nr.

A-11/1-12946 din 21 decembrie 2018 de amplasare a obiectivului în zona

2

drumului public și/sau în zonele de protecție ale acestuia și încasarea cheltuielilor

de judecată, ca neîntemeiată (f.d.103, 115-118, vol.I).

Dispozitivul hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificat reprezentantului apelantei Angelei Stoian, avocatului

Roman Stici, la data de 27 noiembrie 2020, fapt ce se confirmă prin recipisa

anexată la materialele cauzei (f.d.105, vol.I).

Invocând ilegalitatea și netemeinicia hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, la data de 10 decembrie 2020, prin

intermediul oficiului poștal, Angela Stoian, reprezentată de avocatul Roman Stici

a contestat-o cu apel, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei

instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să fie admisă acțiunea (f.d.108-

114, vol.I).

Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată apelantei Angelei Stoian la data de 15 februarie 2021, iar,

avocatului Roman Stici, care îi reprezintă interesele, la data de 16 februarie 2021,

fapt ce se confirmă prin avizele de recepție nr.DS8001070435AS și respectiv,

nr.DS8001048140AS, anexate la materialele cauzei (f.d.120, 125, vol.I).

La data de 11 martie 2021, prin intermediul oficiului poștal, Angela Stoian,

reprezentată de avocatul Roman Stici a depus motivarea apelului (f.d.129-141,

vol.I).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Angelei Stoian împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Râșcani.

Prin decizia din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Angela Stoian împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 221, 222-232, vol.I).

Pentru a decide astfel, instanța de apel a indicat că potrivit art. 379 alin.(1) din

Codul civil (în redacția Legii în vigoare la data emiterii actului contestat),

proprietarul poate cere interzicerea ridicării sau exploatării unor construcții sau

instalații despre care se poate afirma cu certitudine că prezența și utilizarea lor

atentează în mod inadmisibil asupra terenului său.

Instanța de apel a reținut că terenul cu nr. cadastral xxxxx este proprietatea

privată a apelantei Angela Stoian, cu destinația de construcții, iar terenul cu nr.

cadastral xxxxxx, în privința căruia a fost emisă autorizația de amplasare

contestată, este proprietate publică a statului Republica Moldova, modul de

folosință fiind cale de comunicație.

Conform art. 5 alin.(1) din Legea drumurilor nr.509 din 22 iunie 1995,

administrarea drumurilor naționale se asigură de către organul central de

specialitate în domeniul drumurilor prin intermediul autorității administrative

responsabile de implementarea politicii statului în domeniul drumurilor.

Respectiv, căile de comunicație sunt percepute ca zone cu mod de folosință

special în administrarea Ministerului Economiei și Infrastructurii, fapt pentru care

nu pot fi divizate în proprietate comună pe cote-pârți.

Instanța de apel a menționat că, luând în considerare informația din Registrul

bunurilor imobile și a portalului informațional al cadastrului bunurilor imobile,

terenul care-i aparține apelantei Angelei Stoian cu nr. cadastral xxxxx, nu este

vecin cu terenul cu nr. cadastral xxxxx, prin urmare, între aceste terenuri nu este o

influență reciprocă. Aceste două terenuri sunt separate de terenul autorității publice

3

locale, a comunei Chetrosu, pe care aste amplasat calea de acces a apelantei

Angelei Stoian și terenurilor vecine, care au nemijlocitul hotar cu terenul apelantei

Angelei Stoian, însă unitatea de comerț a lui Igor Malai este asigurată cu cale de

acces direct la drumul Republican R2 Chișinău-Bender-Tiraspol-M5. Or,

eliberarea prescripțiilor tehnice nr. PT-11/1-10707 din 23 octombrie 2018 și

autorizației de amplasare nr.A-11/1- 12946 din 21 decembrie 2018, a avut drept

scop conexiunea accesului și a unității de comerț, la terenul cu nr.cadastral xxxxxx

cale de comunicație, proprietar fiind Republica Moldova.

În final, instanța de apel a conchis că, sesizând instanța de judecată cu

acțiunea în cauză, Angela Stoian nu a invocat și nu a motivat care drept al său

recunoscut de lege i-a fost încălcat prin emiterea actului administrativ contestat, or,

legea expres prevede regula sesizării instanței de către orice persoană care

revendică încălcarea unui drept al său prin activitatea administrativă a unei

autorități publice, iar dreptul vătămat reprezintă orice drept sau libertate

stabilit/stabilită de lege căruia/căreia i se aduce atingere prin activitatea

administrativă.

La 11 decembrie 2021 Angela Stoian, reprezentată de avocatul Roman Stici,

prin intermediul oficiului poștal, a depus recurs împotriva deciziei din

09 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii, prin care să fie

admisă acțiunea (f.d.234-235, vol.I).

La data de 06 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Angela Stoian,

reprezentată de avocatul Roman Stici, a depus motivarea recursului (f.d.1-3,

vol.II).

În motivarea recursului recurenta a invocat că, autorizația nr. A-l 1/1-12946

din 21 decembrie 2018 de amplasare a obiectivului în zona drumului public și/sau

în zonele de protecție ale acestuia, este ilegală, deoarece pentru edificarea

imobilului în litigiu nu a fost emisă o decizie privind formarea bunului imobil de

către Consiliul comunal Chetrosu, ceea ce este contrar prevederilor art. 4 alin. (1)

lit. a) din Legea nr. 354 din 28 octombrie 2004 cu privire la formarea bunurilor

imobile, conform cărora, bunul imobil se poate forma în orice scop, care nu

contravine legislației, inclusiv în scopul transmiterii terenurilor în proprietate sau

folosință persoanelor fizice sau juridice, în condițiile legii.

De asemenea, recurenta a indicat că la caz, nu a fost desfășurată licitația

pentru transmiterea terenului în litigiu de către Primăria com. Chetrosu în folosință

lui Igor Malai, ceea ce este contrar prevederilor art. 77 alin. (5) din Legea nr. 436

din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, în care este stipulat că

înstrăinarea, concesionarea, darea în arendă ori în locațiune a bunurilor proprietate

a unității administrativ-teritoriale se fac prin licitație publică, organizată în

condițiile legii, cu excepția cazurilor stabilite expres prin lege.

Iar, art. 4 lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 136 din 10 februarie 2009 cu

privire la aprobarea Regulamentului privind licitațiile cu strigare și cu reducere,

prevede că decizia privind expunerea la licitație a bunurilor este luată de organele

abilitate cu aceste atribuții prin lege, și anume, în privința proprietății unităților

administrativ-teritoriale decizia este luată de către autoritățile administrației

publice ale unităților administrativ-teritoriale.

Recurenta a mai indicat că între Primăria com. Chetrosu și Igor Malai nu a

fost încheiat un contract de locațiune, ceea ce contravine prevederilor art. 9 alin.

4

(2) lit. h) și i) din Legea nr. 121 din 04 mai 2007 privind administrarea și

dezetatizarea proprietății publice, în care se stipulează că în domeniul administrării

proprietății publice, de competența autorității administrației publice locale sunt:

deciderea asupra dării în locațiune/arendă sau comodat a terenurilor și a altor

bunuri proprietate a unității administrativ-teritoriale; ținerea evidenței

patrimoniului unității administrativ-teritoriale, a contractelor de locațiune/arendă,

comodat, concesiune și de administrare fiduciară.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Iar, conform art. 245 Cod administrativ, recursul se depune la instanța de apel

în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța

de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

09 noiembrie 2021, dispozitivul deciziei fiind notificat recurentei Angelei Stoian,

la data de 12 noiembrie 2021 (f.d. 221; 222-232, vol. I).

La data de 11 decembrie 2021 Angela Stoian, reprezentată de avocatul Roman

Stici a depus recurs împotriva deciziei din 09 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d.234235, vol.I).

Decizia motivată din 11 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată recurentei Angelei Stoian la data de 10 ianuarie 2022, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr.DS8005947959AS, anexat la materialele

cauzei (f.d.242 vol. I).

Astfel, recursul depus la data de 11 decembrie 2021 și motivarea recursului

prezentată la data de 06 ianuarie 2022, de către Angela Stoian, sunt în termen.

La data de 10 februarie 2022 în adresa Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova, Primăriei comunei Chetrosu, raionul Anenii-

Noi, Igor Malai, Agenției pentru Supraveghere Tehnică a fost expediată copia

recursului depus de Angela Stoian, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței (f.d.6 vol. II).

Prin referința depusă la data de 02 martie 2022, Ministerului Economiei și

Infrastructurii al Republicii Moldova a solicitat de a fi declarat inadmisibil recursul

depus de Stoian Angela (f.d.22-28, vol.II).

Prin referința depusă la data de 04 martie 2022, Primăria comunei Chetrosu,

raionul Anenii-Noi, a solicitat de a fi declarat inadmisibil recursul depus de Stoian

Angela (f.d.31-34, vol.II).

Deși terții Igor Malai și Agenția pentru Supraveghere Tehnică au recepționat

copia recursului depus de Stoian Angela, aceștia nu și-au valorificat dreptul

procedural respectiv și nu a depus referințe la recursul nominalizat (f.d.20; 39).

Examinând temeiurile invocate în recursul depus Angela Stoian, reprezentată

de avocatul Roman Stici în raport cu materialele cauzei, Completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl consideră

inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246, alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

5

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

din art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în

același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de

consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în

completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de

recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le

întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea

recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței

judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă

a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ. Astfel, motivarea

oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și

a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura

sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de

o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde

de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

6

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile

cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni

de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se

vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

declara inadmisibil recursul depus de Angela Stoian, reprezentată de avocatul

Roman Stici.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Recursul depus de Angela Stoian, reprezentată de avocatul Roman Stici se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii

Iurie Bejenaru

Nina Vascan

7