3ra-164/22 — cu privire la anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare

3ra-164/22 — cu privire la anularea ordinului privind aplicarea sanctiunii disciplinare (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-164/22

2-20122803-01-3ra-16022022

Prima instanță: Judecătoria Anenii Noi sediul central (jud. M. Chiperi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Minciuna, V. Clima, V. Negru)

ÎNCHEIERE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând admisibilitatea recursului depus de Cristian Agachi, reprezentat de

avocatul Renat Grigoraș

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Cristian Agachi împotriva Penitenciarului nr. 8 - Bender privind anularea ordinului

cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare

împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat

Grigoraș și menținută hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi sediul

central

constată:

La 5 octombrie 2020, Cristian Agachi a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Penitenciarului nr. 8 - Bender privind anularea ordinului cu privire la

aplicarea sancțiunii disciplinare.

În motivarea acțiunii a invocat că activează în calitate de inspector de justiție,

ofițer principal a secției de reintegrare socială al Penitenciarului nr. 8 - Bender al

Administrației Naționale a Penitenciarelor.

A comunicat că la 22 august 2020, în jurul orelor 01:00, în mun. Bender, a

fost reținut de către organele neconstituționale ale miliției transnistrene, sub

pretextul că era în stare de ebrietate. A fost escortat la sectorul de miliție, unde a fost

reținut pentru perioada de aproximativ 8 ore, într-o celulă fără a-i fi acordată

posibilitatea de a apela telefonic angajatorul, deoarece a fost ridicat telefonul mobil.

În jurul orelor 08:50, i-a fost înmânat un „proces-verbal”, prin care a fost stipulat că

era în stare de ebrietate în locurile publice.

Pe la orele 08:50, imediat ce a fost eliberat, a telefonat administrației

penitenciarului, unde a comunicat că a fost reținut de către organele

neconstituționale și că se va prezenta în cel mai scurt timp la serviciu.

1

A menționat că pe marginea faptului dat a fost inițiată o anchetă de serviciu,

fiind depuse explicațiile de rigoare cu anexarea „procesului-verbal”, însă aceste

situații au fost neglijate, comisia de disciplină găsind în acțiunile lui abatere

disciplinară, fără a lua în considerație că a fost reținut prin acțiuni abuzive ale

organelor neconstituționale, menționând că așa-zisul proces-verbal nu are forța

probatorie.

A evidențiat că, în circumstanțele faptice invocate supra, raportate la normele

de drept invocate în ordinul de sancționare, abateri de la conduita prevăzută în fișa

postului ofițerului de serviciu nu au fost, iar sancționarea este ilegală.

Reieșind din prevederile art. 91 alin. (5) din Legea nr. 300 din 21 decembrie

2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, a menționat că procedura

prealabilă în litigiile de categoria dată nu este prevăzută, astfel, a depus acțiunea

direct în instanța de judecată.

Și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 196, 206, 209, 211 Cod

administrativ.

A solicitat anularea ordinului nr. 209/ef din 9 septembrie 2020 emis de

directorul Penitenciarul nr. 8 - Bender, Viorel Magalov cu privire la aplicarea

sancțiunii disciplinare sub formă de retrogradare într-o funcție inferioară, dar nu mai

jos de nivelul de bază corespunzător gradului special deținut, ca fiind ilegal.

Prin hotărârea din 22 aprilie 2021 a Judecătoriei Anenii Noi sediul central, a

fost respinsă cererea de chemare în judecată în ordinea contenciosului administrativ

înaintată de Cristian Agachi, ca neîntemeiată.

La 18 mai 2021, cu respectarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (1) Cod

administrativ, Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat Grigoraș a depus apel

nemotivat împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20 iulie 2021, cu respectarea

termenului prevăzut la art. 232 alin. (2) Cod administrativ, prin intermediul oficiului

poștal, a fost prezentată motivarea apelului.

Prin decizia din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins

apelul depus de Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat Grigoraș și menținută

hotărârea primei instanțe.

Întru consolidarea soluției adoptate, instanțele de judecată ierarhic inferioare

au constatat că din înscrisurile cauzei și anume din procesul-verbal nr. 12 din

17 august 2020, rezultă că a fost anunțat programul de lucru în perioada sărbătorilor

naționale, ziua de 22 august 2020 fiind declarată zi lucrătoare, iar perioada 27 august

2020 - 31 august 2020 - zile libere.

Astfel, se atestă faptul că la 22 august 2020, reclamantul/apelant Cristian

Agachi urma să se prezinte la muncă, potrivit graficului de serviciu al angajaților

Penitenciarului nr. 8 - Bender, însă acesta nu s-a prezentat pentru executarea

atribuțiilor de serviciu, cât și nu a informat conducerea despre acest fapt.

Prima instanță și instanța de apel au stabilit că potrivit raportului Șefului

secției pază și escortare, comisar de justiție, Ion Curbet din 24 august 2020,

reclamantul/apelant Cristian Agachi s-a prezentat la serviciu la ora 09:28, fapt

confirmat prin extrasul din Registrul de evidență a persoanelor ce vizitează locul de

deținere.

Totodată, potrivit fișei postului ofițerului principal al secției reintegrare

socială, funcționarul are obligația de a respecta programul de muncă stabilit de șeful

2

ierarhic, în conformitate cu cerințele postului ocupat și necesitățile obiective ale

unității și informează în cazul părăsirii garnizoanei.

Având în vedere cele constate, instanțele de judecată au conchis asupra

faptului că autoritatea publică întemeiat a aplicat sancțiunea disciplinară lui Cristian

Agachi, or în acțiunile acestuia a fost constatată încălcarea prevederilor art. 87 lit. a)

și d) din Legea nr. 300 din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației

penitenciare.

Astfel, prima instanță și instanța de apel au ajuns la concluzia privind

respingerea cerințelor lui Cristian Agachi, deoarece temei pentru anularea ordinului

de sancționare nu a fost constatat.

De asemenea, a fost menționat că până la aplicarea sancțiunii din 9 septembrie

2020, salariatul Cristian Agachi a mai admis trei încălcări de disciplină similare,

fiind atenționat în privința comiterii pe viitor a unor astfel de cazuri, iar la 16 martie

2020, fiind sancționat disciplinar cu mustrare.

La 1 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Cristian Agachi,

reprezentat de avocatul Renat Grigoraș a depus recurs împotriva deciziei din

27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală

a acțiunii.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu decizia recurată, deoarece

instanța de apel în mod eronat a aplicat legea materială, în ceea ce ține de aplicarea

de către angajator a sancțiunii disciplinare și anume art. 86, 87, 88 din Legea nr. 300

din 21 decembrie 2017 cu privire la sistemul administrației penitenciare, or în cazul

dat instanța de apel s-a limitat la aspectul formal al cauzei, motivând că dânsul a

admis abaterea disciplinară imputată, fără a motiva faptul dacă este imputabilă lui

această abatere, a fost comisă cu intenție, din neglijență sau din cauza unor alți

factori independenți de voința angajatului, prin prisma probatoriului anexat la dosar.

A evidențiat că instanța de apel a ignorat circumstanțele esențiale ale cauzei,

cum ar fi reținerea ilegală a angajatului de către organele neconstituționale.

La fel, în sprijinul deciziei contestate a fost reținut faptul precum că la baza

sancțiunii au stat mai multe încălcări, ceea ce nu corespunde realității.

Un alt argument ce ține de ilegalitatea deciziei contestate, este faptul că un

membru al comisiei de disciplină și anume Serghei Corobcean la acel moment era

vizat de o anchetă de serviciu, ceea ce cade sub incidența pct. 14 alin. (2) din

Regulamentul de activitate a comisiilor de disciplină pentru personalul din cadrul

sistemului administrației penitenciare, aprobat prin ordinul Ministerului Justiției al

Republicii Moldova din 28 noiembrie 2018.

Acest fapt a fost confirmat de însăși reprezentantul Penitenciarului nr. 8 -

Bender.

La fel, un alt membru al comisiei și anume Cornel Roșca nu putea avea

calitatea de membru al comisiei de disciplină, deoarece conform ordinului

Administrației Naționale a Penitenciarelor din 4 ianuarie 2019, ca membru delegat

al ANP-ului este Specialistul principal al Direcției protecție internă a ANP, funcție

pe care Cornel Roșca nu a deținut-o la acel moment, fapt confirmat de reprezentantul

Penitenciarului nr. 8 - Bender.

3

Prin urmare, a considerat că comisia de disciplină era formată contrar

prevederilor legii.

A subliniat că toate aceste argumente au fost invocate în instanță, dar absolut

au rămas fără nicio apreciere din partea instanței de apel, fiind total ignorate.

De asemenea, a remarcat că decizia recurată este contradictorie cu situația de

fapt și anume: procesul-verbal nr. 2024258 din 22 august 2020, prin care a fost

recunoscut vinovat și sancționat pentru contravenție, or aceste concluzii sunt în

contradicție esențială cu legislația Republicii Moldova, care prin legile organice nu

recunoaște actele emise de autoritățile neconstituționale din Republica Moldova, nu

pot fi puse la baza hotărârilor, sentințelor sau oricare tip de decizii.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) Cod administrativ, hotărârile curții de apel

ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Conform art. 245 alin. (1) și (2) Cod administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de apel transmite neîntârziat

Curții Supreme de Justiție recursul împreună cu dosarul judiciar. Motivarea

recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la

notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs,

motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 27 octombrie 2021,

în ședință publică.

La materialele cauzei lipsesc date care ar confirma notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel participanților al proces.

Din materialele dosarului rezultă că decizia motivată din 27 octombrie 2021

a Curții de Apel Chișinău a fost notificată reprezentantului recurentului Cristian

Agachi, avocatului Renat Grigoraș, prin intermediul oficiului poștal, la 11 ianuarie

2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 116).

Se mai constată că la 1 februarie 2022, prin intermediul oficiului poștal,

Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat Grigoraș a depus recurs împotriva

deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f. d. 119-120, 121).

Astfel, recursul depus de Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat

Grigoraș împotriva deciziei din 27 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău este în

termen.

La 21 martie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Penitenciarul nr. 8 -

Bender a depus referință, solicitând respingerea recursului depus de Cristian Agachi,

reprezentat de avocatul Renat Grigoraș, ca neîntemeiat, cu menținerea deciziei

instanței de apel.

Examinând temeiurile invocate în recursul depus de Cristian Agachi,

reprezentat de avocatul Renat Grigoraș, în raport cu materialele cauzei, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție îl

consideră inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art. 246 alin. (1) Cod administrativ, Curtea Supremă de

Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este

inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu alin. (2)

art. 246 Cod administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile

4

enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la

temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ

exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri

concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care

nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși

un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ reține că, Codul administrativ dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs

trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate

mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării

recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de

la art. 245 alin. (2) Cod administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs

în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească

cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

De asemenea, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45). Curtea a mai reiterat că modul de

aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de

caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de

totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

5

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat

Grigoraș.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 Cod administrativ, completul specializat

pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul depus de Cristian Agachi, reprezentat de avocatul Renat Grigoraș se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

Judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6