3r-273/20 — cu privire la contestarea actului administrativ
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la contestarea actului administrativ
- Temei legal
- termenul de depunere a apelului motivat
3r-273/20 — cu privire la contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 3r-273/20
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani – M. Gandrabur
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Guzun, G. Dașchevici, V. Clima
DECIZIE
07 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas
Judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
examinând recursul declarat de către Administrația Națională a Penitenciarelor,
în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Gabura Andrei împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor privind
contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral,
împotriva încheierii din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a declarat inadmisibil apelul depus de către Administrația Națională a
Penitenciarelor, din motivul că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut
de lege,
constată:
La 13 iunie 2018 Andrei Gabura a depus cerere de chemare în judecată
împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor privind anularea ordinului nr.
174ef din 11 mai 2018 cu privire la aplicarea sancțiunii disciplinare sub formă de
mustrare aspră.
Prin hotărârea din data de 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată înaintată de Andrei Gabura
împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor privind contestarea actului
administrativ și repararea prejudiciului moral.
La 18 februarie 2020 Administrația Națională a Penitenciarilor a depus apel
nemotivat împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani din 12 februarie
2020.
Prin încheierea din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a declarat
inadmisibil apelul depus de către Administrația Națională a Penitenciarelor
împotriva hotărârii din data de 12 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Rîșcani.
La 17 iulie 2020 Administrația Națională a Penitenciarilor a depus recurs
împotriva încheierii din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
solicitat admiterea recursului, casarea încheierii, dispunerea acordării termenului
pentru lichidarea neajunsurilor și admiterea spre examinare a apelului. ( f.d. 153-
154)
1
În motivarea recursului instanța de apel, sesizând că cererea de apel nu
corespunde normelor Codului administrativ, urma să stabilească apelantului un
termen pentru lichidarea neajunsurilor, ori în procesul civil părților le este garantată
exercitarea drepturilor procesuale, în mod egal și fără discriminări.
În conformitate cu art. 242 din Codul administrativ, recursul împotriva
încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată, care a emis
încheierea contestată, în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești,
dacă legea nu stabilește un termen mai mic.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat încheierea contestată la 24 iunie 2020,
notificată Administrației Naționale a Penitenciarilor la 10 iulie 2020. ( f.d. 152)
Administrația Națională a Penitenciarilor s-a conformat prevederilor legale și în
termen, la 17 iulie 2020, a depus recurs împotriva încheierii din data de 24 iunie
2020 a Curții de Apel Chișinău.
Conform art. 243, alin. (2) din Codul administrativ, instanța competentă
soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.
Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.
Examinând recursul, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție îl consideră neîntemeiat și care urmează a fi respins,
din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, examinând
recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă una dintre următoarele
decizii: respinge recursul.
Din materialele cauzei rezultă că prin hotărârea din data de 12 februarie 2020
a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani s-a admis parțial cererea de chemare în judecată
înaintată de Andrei Gabura împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor
privind contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
La 09 martie 2020 Judecătoria Chișinău, sediul Rîșcani a expediat în adresa
Administrației Naționale a Penitenciarelor copia hotărârii motivate. Potrivit avizului
de recepție DS935010133AS Administrația Națională a Penitenciarelor a recepționat-
o la 12 martie 2020. ( f.d. 145)
Curtea de Apel Chișinău prin încheierea din data de 24 iunie 2020 a declarat
inadmisibil apelul depus de către Administrația Națională a Penitenciarelor, ca urmare
a neprezentării apelului motivat în termenul prevăzut de lege. (f.d. 149-150)
Conform art. 232, alin. (2) din Codul administrativ motivarea apelului se
prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii
motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la
instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.
Administrația Națională a Penitenciarelor prin recursul înaintat a criticat
concluzia instanței de apel, indicând că instanța de apel în cazul depistării
neconformității cererii de apel, urma să-i acorde termen pentru lichidarea
neajunsurilor.
Instanța de recurs, analizând argumentul autorității recurente, îl consideră
neîntemeiat, ori în conformitate cu prevederile Codului administrativ dacă cererea
de apel nu corespunde cerințelor prevăzute de art.211, alin.(1), lit. a) – d) judecătorul
stabilește apelantului un termen pentru înlăturarea neajunsurilor.
2
Conform art. 211, alin.(1), lit. a) – d) din Codul administrativ cererea de
chemare în judecată se indică: a) instanța la care a fost depusă; b) numele și
prenumele sau denumirea reclamantului, domiciliul sau sediul acestuia; dacă
reclamantul este o persoană juridică, se indică datele bancare și codul fiscal; c)
numele și prenumele reprezentantului legal sau împuternicit și adresa lui, în cazul în
care cererea se depune de un reprezentant; d) denumirea pârâtului în calitate de
autoritate publică și sediul acesteia;
Din conținutul normei de drept sus- citate rezultă că instanța de apel nu este
îndreptățită de a acorda termen autorității apelante pentru a prezenta apelul motivat,
ori termenul de declarare a apelului motivat este stipulat expres în art. 232, alin. (2)
din Codul administrativ.
Aici, instanța de recurs reamintește autorității recurente că importanța
termenelor procedurali este dictată de faptul că ele determină regimul temporar
optimal pentru realizarea justiției, pe de o parte, mobilizează cercetarea cauzei, pe
de altă parte contracarează urgentarea nejustificată a realizării drepturilor și
obligațiilor procesuale, reprezentând instrumentul prevenirii uzării de către
participanții la proces cu rea-credință de drepturile lor procedurale. Neexecutarea
dispozițiilor normelor de drept material determină aplicarea sancțiunilor
procedurale, cu survenirea efectelor negative.
La caz, Administrația Națională a Penitenciarelor nu a depus apel motivat în
termenul legal prevăzut la art. 232, alin.(2) din Codul administrativ, fapt confirmat
prin recursul depus împotriva încheierii din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel
Chișinău.
În urma celor constatate Colegiul menționează că exercitarea oricărei căi de
atac și neîndeplinirea oricărui alt act de procedură în termenul legal atrage decăderea
din drept, afară de cazul când legea dispune altfel sau când partea dovedește că a
fost împiedicată printr-o împrejurare mai presus de voința ei să efectueze acțiunea
în termen.
Conform art. 24, alin. (1) din Codul administrativ participanții la procedura
administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite
drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile
procesuale ale altor participanți.
Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute
lege, ori termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și
peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul
de a mai exercita această cale de atac.
Astfel, se constată drept temeinică încheierea instanței de apel, deoarece
Administrația Națională a Penitenciarelor nu a prezentat motivarea apelului în
modul stabilit de art. 232, alin. (2) din Codul administrativ, fapt ce a atras
consecințele dispozițiilor art. 236, alin. (2), lit. e) din Codul administrativ.
De asemenea, în termenul stabilit de lege pentru prezentarea apelului motivat
autoritatea apelantă nu a luat măsurile necesare, după cum sugerează jurisprudența
CEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță.
Conform jurisprudenței CEDO participanții procesului de judecată, inițiind
proceduri în justiție, urmează să-și asume un rol activ, urmărind cu diligență
derularea procesului său și să dispună cu bună-credință de drepturile sale
procedurale.
3
În aceste circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în
contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție subliniază că neprezentând apelul motivat în termenul
stabilit de lege, Administrația Națională a Penitenciarelor a demonstrat o neglijență
a drepturilor sale procedurale, prin urmare instanța nu poate accepta o asemenea
omisiune, or, ea contravine legislației naționale și internaționale.
Instanța de recurs consideră că soluția instanței de apel este compatibilă cu
respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul articolului 6 din Convenția
Europeană pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, având
în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru exercitarea apelului ar
împiedica rămânerea irevocabilă, ca urmare a expirării termenului de atac, a hotărârii
judecătorești emise în instanța de fond și ar leza, în acest mod, principiul securității
raporturilor juridice.
Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței
de apel este întemeiată și legală, completul specializat pentru examinarea acțiunilor
în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul.
În conformitate cu art. 243, alin. (1), lit. b) din Codul administrativ, completul
specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului
civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție
decide:
Se respinge recursul depus de către Administrația Națională a Penitenciarelor.
Se menține încheierea din data de 24 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
emisă în cauza de contencios administrativ la cererea de chemare în judecată depusă
de către Gabura Andrei împotriva Administrației Naționale a Penitenciarelor privind
contestarea actului administrativ și repararea prejudiciului moral.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Maria Ghervas
judecătorii Nina Vascan
Victor Burduh
4