3r-42/22 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-42/22

2-20162221-01-3r-09022022

Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Pîslariuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru)

DECIZIE

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

examinând recursul depus de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion

Stegărescu

în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui

Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva șefului-interimar al

Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil

împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin

care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din

21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a

fost depus în termenul prevăzut de lege

constată:

La 23 decembrie 2020, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a

depus cerere de chemare în judecată împotriva șefului-interimar al Inspectoratului

de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la

repunerea în termen a acțiunii în contencios administrativ, anularea deciziei

nr. 34/4412551 din 1 octombrie 2020 emisă de șef-interimar al Inspectoratului de

Poliție Orhei, Vasile Adașan, încasarea în mod solidar de la șef-interimar al

Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei în

beneficiul lui a prejudiciului material cauzat în mărime de 1 430 de lei, taxa de stat

impusă prin lege pentru vânat care de facto dânsul nu a beneficiat, a prejudiciului

moral în mărime de 100 000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată pe

care le va suporta în acest proces.

Prin încheierea din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

lăsată fără examinare cererea reclamantului Iurie Rogoti cu privire la repunerea în

termen.

1

A fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Rogoti împotriva

șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și

Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ și

încasarea prejudiciului, în partea pretențiilor înaintate față de persoana fizică Vasile

Adașan.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Rogoti împotriva

șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și

Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ și

încasarea prejudiciului, în partea pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului

material și prejudiciului moral.

Prin decizia din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul

declarat de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva încheierii

din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, fiind remisă cauza pentru

continuarea examinării.

Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost

respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie

Rogoti împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan

și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil.

La 5 august 2021, prin intermediul poștei electronice și la 6 august 2021, la

Judecătoria Orhei, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a depus apel

împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând

admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri

noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată.

Prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie

2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus

în termenul prevăzut de lege.

La 12 ianuarie 2022, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a

declarat recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și adoptarea unei

încheieri noi de repunere în termenul de prezentare a motivării apelului.

În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată,

considerând-o nefondată, neîntemeiată și lipsită de temei juridic, atât timp cât

reprezentantul său, avocatul Ion Stegărescu a fost în imposibilitate reală, din motive

de sănătate, de a prezenta apel motivat.

La 16 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul de

Poliție Orhei a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de

Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu și menținerea încheierii din

30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii

judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea

contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea

nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea

2

contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună

cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul.

Din materialele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost notificată

recurentului, prin intermediul oficiului poștal, la 31 decembrie 2021, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 217 vol. I).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 12 ianuarie 2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă

soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată.

Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea părților la proces pentru a se

pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse în

cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței

examinarea acesteia.

Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul împotriva încheierii

contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând

recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a

recursului.

Din materialele dosarului rezultă că la 5 august 2021, prin intermediul poștei

electronice și la 6 august 2021, la Judecătoria Orhei, Iurie Rogoti, reprezentat de

avocatul Ion Stegărescu a depus apel împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a

Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a

hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de

chemare în judecată (f. d. 195-197, 207 vol. I).

Se mai contată că prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii

din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu

a fost depus în termenul prevăzut de lege (f. d. 213-214 vol. I).

Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și

cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia Curții

de Apel Chișinău de declarare a apelului inadmisibil.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ,

instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este

inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs.

Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau

a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2).

În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului

se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii

3

motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la

instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Cu referire la normele legale enunțate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea motivată

din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central a fost notificată reprezentantului

lui Iurie Rogoti, avocatului Ion Stegărescu, care a și semnat și depus apelul în

interesele lui Iurie Rogoti, prin intermediul oficiului poștal, la 8 septembrie 2021,

fapt ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 209 vol. I).

Respectiv, termenul de prezentare a motivării apelului, prevăzut de art. 232

alin. (2) Cod administrativ, a început să curgă la data de 9 septembrie 2021, ziua

imediat următoare celei în care reprezentantul lui Iurie Rogoti, avocatul Ion

Stegărescu a recepționat copia hotărârii motivate din 21 iulie 2021 a primei instanțe

și a expirat la 8 octombrie 2021.

Cu toate acestea, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu nu a

prezentat în termenul prevăzut de lege motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău

împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, aceasta fiind

anexată doar la prezenta cerere de recurs (f. d. 223-227 vol. I).

Conform art. 237 alin. (1) Cod administrativ, prevederile art. 65 alin. (1) - (3)

și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de

prezentare a motivării apelului.

Conform art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive

independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea

poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie

reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la

înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe

care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Cu referire la solicitarea din cererea de recurs a lui Iurie Rogoti, reprezentat

de avocatul Ion Stegărescu de repunere în termenul de prezentare a motivării

apelului, având în vedere normele legale menționate, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră, la etapa dată,

inadmisibilă, deoarece o astfel de cerere urma a fi depusă la instanța de apel care

este competentă de a o examina.

În același timp, instanța de recurs consideră necesar de a respinge ca fiind

declarativ argumentul recurentului invocat în cererea de recurs în sensul că

reprezentantul său, avocatul Ion Stegărescu a fost în imposibilitate reală, din motive

de sănătate, de a prezenta apel motivat, or instanței nu au fost prezentate probe ce ar

indica aflarea avocatului Ion Stegărescu într-o veritabilă imposibilitate de a efectua

careva acțiuni, odată cu înrăutățirea stării de sănătate.

Mai cu seamă că Iurie Rogoti, în situația înrăutățirii stării de sănătate a

reprezentantului său, nu a fost lipsit de posibilitatea de a angaja un al reprezentant,

conform prevederilor legale, pentru reprezentarea intereselor sale în instanța de

judecată, inclusiv și îndeplinirea actului procedural în termen, nefiind prezentate

4

probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea îndeplinirii actului procedural

în interiorul termenului prevăzut de lege.

În acest context se va nota că, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion

Stegărescu, fiind conștient că la 5 august 2021 și respectiv, la 6 august 2021 a depus

apel preventiv împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul

central și în situația în care reprezentantul lui Iurie Rogoti, avocatul Ion Stegărescu

a recepționat copia hotărârii motivate a primei instanțe la 8 septembrie 2021, trebuia

să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența

națională, cât și CtEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin

efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și depunerea în

termenul legal a motivării apelului.

Această obligație rezultă și din dispozițiile art. 24 alin. (1) Cod administrativ,

care indică că participanții la procedura administrativă și procedura de contencios

administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu

bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți.

Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute

de lege, or termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și

peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul

de a mai exercita această cale de atac.

La caz, însă, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către Iurie Rogoti

a drepturilor sale procedurale, fapt ce nu poate fi imputat instanței de judecată.

Distinct de cele menționate mai sus, se atestă legalitatea încheierii din

30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil

apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei

Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut

de lege.

În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel

prin încheierea recurată este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces

echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare,

sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești,

ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în

funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în

decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în

obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în

restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri

prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un

anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se

subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea

respectivului drept nu mai este posibilă.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

5

Supreme de Justiție amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor

Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice

contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța

europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este

absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu

exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să

justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta

Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spania],

în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce

guvernează accesul la justiție.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este

întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate,

completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței

de apel.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul depus de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion

Stegărescu.

Se menține încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Iurie

Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva șefului-interimar al

Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu

privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nina Vascan

Nicolae Craiu

6