3r-42/22 — cu privire la anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3r-42/22 2-20162221-01-3r-09022022 Prima instanță: Judecătoria Orhei sediul central (jud. V. Pîslariuc) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Bostan, G. Dașchevici, V. Negru) DECIZIE 13 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu examinând recursul depus de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege constată: La 23 decembrie 2020, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a depus cerere de chemare în judecată împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la repunerea în termen a acțiunii în contencios administrativ, anularea deciziei nr. 34/4412551 din 1 octombrie 2020 emisă de șef-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan, încasarea în mod solidar de la șef-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei,

Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei în beneficiul lui a prejudiciului material cauzat în mărime de 1 430 de lei, taxa de stat impusă prin lege pentru vânat care de facto dânsul nu a beneficiat, a prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei, precum și a tuturor cheltuielilor de judecată pe care le va suporta în acest proces. Prin încheierea din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost lăsată fără examinare cererea reclamantului Iurie Rogoti cu privire la repunerea în termen. 1 A fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Rogoti împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului, în partea pretențiilor înaintate față de persoana fizică Vasile Adașan.

A fost declarată inadmisibilă acțiunea reclamantului Iurie Rogoti împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ și încasarea prejudiciului, în partea pretențiilor cu privire la încasarea prejudiciului material și prejudiciului moral. Prin decizia din 17 mai 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins recursul declarat de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva încheierii din 14 ianuarie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, fiind remisă cauza pentru continuarea examinării. Prin hotărârea din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, a fost respinsă ca neîntemeiată acțiunea în contencios administrativ înaintată de Iurie Rogoti împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil.

La 5 august 2021, prin intermediul poștei electronice și la 6 august 2021, la Judecătoria Orhei, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a depus apel împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată. Prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege.

La 12 ianuarie 2022, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a declarat recurs împotriva încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii instanței de apel și adoptarea unei încheieri noi de repunere în termenul de prezentare a motivării apelului. În susținerea recursului a invocat dezacordul cu încheierea recurată, considerând-o nefondată, neîntemeiată și lipsită de temei juridic, atât timp cât reprezentantul său, avocatul Ion Stegărescu a fost în imposibilitate reală, din motive de sănătate, de a prezenta apel motivat. La 16 februarie 2022, prin intermediul poștei electronice, Inspectoratul de Poliție Orhei a depus referință, prin care a solicitat respingerea recursului depus de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu și menținerea încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Conform art. 242 Cod administrativ, recursul împotriva încheierii judecătorești se depune motivat la instanța de judecată care a emis încheierea contestată în termen de 15 zile de la notificarea încheierii judecătorești, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Instanța de judecată care a emis încheierea 2 contestată transmite neîntârziat recursul împotriva încheierii judecătorești împreună cu dosarul judiciar instanței competente să soluționeze recursul. Din materialele dosarului rezultă că încheierea recurată a fost notificată recurentului, prin intermediul oficiului poștal, la 31 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 217 vol. I). Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 12 ianuarie 2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 243 alin. (2) Cod administrativ, instanța competentă soluționează recursul împotriva încheierilor judecătorești fără ședință de judecată. Dacă consideră necesar, instanța competentă poate cita participanții la proces. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră inoportună invitarea părților la proces pentru a se pronunța cu privire la problemele invocate în recurs, întrucât argumentele expuse în cererea de recurs au fost formulate cu suficientă precizie pentru a permite instanței examinarea acesteia. Studiind materialele dosarului, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul împotriva încheierii contestate urmează a fi respins din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, examinând recursul împotriva încheierii judecătorești, instanța adoptă o decizie de respingere a recursului.

Din materialele dosarului rezultă că la 5 august 2021, prin intermediul poștei electronice și la 6 august 2021, la Judecătoria Orhei, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu a depus apel împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii contestate și adoptarea unei hotărâri noi de admitere integrală a cererii de chemare în judecată (f. d. 195-197, 207 vol. I). Se mai contată că prin încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege (f. d. 213-214 vol. I). Verificând legalitatea încheierii contestate, în raport cu motivele recursului și cadrul legal aplicabil speței, instanța de recurs constată ca justificată concluzia Curții de Apel Chișinău de declarare a apelului inadmisibil.

În conformitate cu art. 236 alin. (1) și alin. (2) lit. e) Cod administrativ, instanța de apel examinează din oficiu admisibilitatea apelului. Dacă este inadmisibil, apelul se declară ca atare printr-o încheiere susceptibilă de recurs. Apelul se declară inadmisibil în special când motivarea apelului nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 232 alin. (2). În același timp, potrivit art. 232 alin. (2) Cod administrativ, motivarea apelului se prezintă la instanța de apel în termen de 30 de zile de la data notificării hotărârii 3 motivate. Dacă se depune împreună cu apelul, motivarea apelului se depune la instanța de judecată care a emis hotărârea contestată.

Cu referire la normele legale enunțate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție constată că hotărârea motivată din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central a fost notificată reprezentantului lui Iurie Rogoti, avocatului Ion Stegărescu, care a și semnat și depus apelul în interesele lui Iurie Rogoti, prin intermediul oficiului poștal, la 8 septembrie 2021, fapt ce se atestă prin avizul de recepție anexat la actele cauzei (f. d. 209 vol. I). Respectiv, termenul de prezentare a motivării apelului, prevăzut de art. 232 alin. (2) Cod administrativ, a început să curgă la data de 9 septembrie 2021, ziua imediat următoare celei în care reprezentantul lui Iurie Rogoti, avocatul Ion Stegărescu a recepționat copia hotărârii motivate din 21 iulie 2021 a primei instanțe și a expirat la 8 octombrie 2021. Cu toate acestea, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu nu a prezentat în termenul prevăzut de lege motivarea apelului la Curtea de Apel Chișinău împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, aceasta fiind anexată doar la prezenta cerere de recurs (f. d. 223-227 vol. I). Conform art. 237 alin. (1) Cod administrativ,

prevederile art. 65 alin. (1) - (3) și (5) se aplică corespunzător pentru repunerea în termenul de apel și în termenul de prezentare a motivării apelului. Conform art. 65 alin. (1) și (2) Cod administrativ, dacă o persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal, atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează acțiunile omise.

Cu referire la solicitarea din cererea de recurs a lui Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu de repunere în termenul de prezentare a motivării apelului, având în vedere normele legale menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție o consideră, la etapa dată, inadmisibilă, deoarece o astfel de cerere urma a fi depusă la instanța de apel care este competentă de a o examina.

În același timp, instanța de recurs consideră necesar de a respinge ca fiind declarativ argumentul recurentului invocat în cererea de recurs în sensul că reprezentantul său, avocatul Ion Stegărescu a fost în imposibilitate reală, din motive de sănătate, de a prezenta apel motivat, or instanței nu au fost prezentate probe ce ar indica aflarea avocatului Ion Stegărescu într-o veritabilă imposibilitate de a efectua careva acțiuni, odată cu înrăutățirea stării de sănătate. Mai cu seamă că Iurie Rogoti, în situația înrăutățirii stării de sănătate a reprezentantului său, nu a fost lipsit de posibilitatea de a angaja un al reprezentant, conform prevederilor legale, pentru reprezentarea intereselor sale în instanța de judecată, inclusiv și îndeplinirea actului procedural în termen, nefiind prezentate 4 probe incontestabile care ar confirma imposibilitatea îndeplinirii actului procedural în interiorul termenului prevăzut de lege.

În acest context se va nota că, Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu, fiind conștient că la 5 august 2021 și respectiv, la 6 august 2021 a depus apel preventiv împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central și în situația în care reprezentantul lui Iurie Rogoti, avocatul Ion Stegărescu a recepționat copia hotărârii motivate a primei instanțe la 8 septembrie 2021, trebuia să întreprindă toate măsurile necesare, după cum sugerează atât jurisprudența națională, cât și CtEDO, de a proteja drepturile sale de acces la instanță prin efectuarea în termen legal a tuturor acțiunilor procedurale, inclusiv și depunerea în termenul legal a motivării apelului.

Această obligație rezultă și din dispozițiile art. 24 alin. (1) Cod administrativ, care indică că participanții la procedura administrativă și procedura de contencios administrativ trebuie să își exercite drepturile și să își îndeplinească obligațiile cu bună-credință, fără a încălca drepturile procesuale ale altor participanți. Buna-credință prezumă că partea este obligată să respecte termenele prevăzute de lege, or termenul de apel este considerat un termen imperativ, absolut și peremptoriu, astfel că nerespectarea lui atrage după sine decăderea părții din dreptul de a mai exercita această cale de atac. La caz, însă, se stabilește lipsa de valorificare diligentă de către Iurie Rogoti a drepturilor sale procedurale, fapt ce nu poate fi imputat instanței de judecată.

Distinct de cele menționate mai sus, se atestă legalitatea încheierii din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarat inadmisibil apelul depus de Iurie Rogoti împotriva hotărârii din 21 iulie 2021 a Judecătoriei Orhei sediul central, pe motiv că apelul motivat nu a fost depus în termenul prevăzut de lege. În această ordine de idei se constată că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată este compatibilă și cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.

Tot aici, instanța de recurs accentuează că potrivit legislației în vigoare, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

În context, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 5 Supreme de Justiție amintește că art. 6 § 1 din Convenția Europeana a Drepturilor Omului îi garantează fiecărei persoane dreptul de a sesiza o instanță cu orice contestație referitoare la drepturile și obligațiile sale cu caracter civil. Instanța europeană a relatat însă în practica sa constantă că „dreptul la o instanță” nu este absolut. În această privință, Curtea Europeană, în mai multe cauze de acest gen, nu exclude niciodată ipoteza că interesele unei bune administrări a justiției pot să justifice impunerea unui termen de exercitare a căii de atac [cauza Bacev vs fosta Republică Yugoslavă a Macedoniei; Kemp vs Luxembourg; Diaz Ochoa vs Spania], în care înalta Curte a arătat că termenul fixat de legea internă este o restricție ce guvernează accesul la justiție.

Față de cele ce preced și având în vedere că încheierea instanței de apel este întemeiată și legală, iar criticele invocate de către recurent sunt nejustificate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel. În conformitate cu art. 243 alin. (1) lit. b) Cod administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul depus de Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu.

Se menține încheierea din 30 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza de contencios administrativ, la cererea de chemare în judecată a lui Iurie Rogoti, reprezentat de avocatul Ion Stegărescu împotriva șefului-interimar al Inspectoratului de Poliție Orhei, Vasile Adașan și Inspectoratului de Poliție Orhei cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nina Vascan Nicolae Craiu 6