2ra-189/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală

2ra-189/22 — repararea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-189/2022

2-21009448-01-2ra-11022022

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: A. Brăgaru)

instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

Î N C H E I E R E

13 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

examinând admisibilitatea recursurilor declarate de Vasile Colesnic,

reprezentat de avocatul Vasile Foltea, și de Ministerul Justiției,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Colesnic

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești și cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 21 ianuarie 2021, Vasile Colesnic a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu

privire la încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral cauzat prin acțiunile

ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești și cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că la 11 octombrie 2008, între el și Serghei

Sandic, precum și Vadim Sandic a apărut un conflict, generat de folosirea

samavolnică de către ultimii a terenului agricol care-i aparținea. În cadrul acestui

conflict reclamantul a fost lovit cu pumnii și picioarele peste diferite părți ale

corpului de agresori, fiind internat în spital și tratat de XXXXX.

A mai indicat că, în temeiul plângerii pe care a depus-o la organele de poliție,

a fost pornită urmărirea penală în cadrul dosarului nr. 2008470155, în baza art. 152

alin. (1) Cod penal.

Ulterior, prin ordonanța din 02 noiembrie 2010, emisă de Procuratura

raionului Șoldănești s-a dispus clasarea urmăririi penale pe motivul că în acțiunile

lui Vadim Sandic lipsesc elementele infracțiunii prevăzute de art. 152 alin. (1) Cod

penal, deoarece în conformitate cu raportul de expertiză medico-legală la Vasile

Colesnic nu ar fi fost constatate prezența cărorva vătămări corporale.

În temeiul faptului că s-a dispus clasarea cauzei penale nr. 2008470155, la 18

iunie 2012, procurorul adjunct al Procuraturii raionului Șoldănești a dispus

pornirea urmăririi penale în baza art. 311 alin. (1) Cod penal în privința sa,

invocându-se că în urma controlului s-a stabilit că la 11 octombrie 2008, Vasile

1

Colesnic cu bună știință fiind avertizat pentru răspunderea penală ce o poartă

pentru denunțarea calomnioasă, aducându-i la cunoștință prevederile art. 311 Cod

penal, intenționat l-a denunțat fals la CPR Șoldănești pe Vadim Sandic și l-a

învinuit de săvârșirea unei infracțiuni mai puțin grave prevăzute de art. 152 alin.

(1) Cod penal, în baza căruia a fost pornită urmărirea penală nr. 2008470155, care

ulterior la 02 noiembrie 2010 a fost clasată din lipsa elementelor infracțiunii

conform art. 275 pct. 3 Cod de procedură penală, cauzei penale fiindu-i atribuit nr.

2012470174.

A mai indicat că, prin ordonanța emisă la 23 august 2012, în cadrul dosarului

penal nr. 2012470174, acesta a fost recunoscut în calitate de bănuit de comiterea

pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 311 alin. (1) Cod penal.

În aceiași zi, ofițerul de urmărire penală al CPR Șoldănești l-a audiat în

calitate de bănuit și i-a aplicat în privința lui măsura procesuală de constrângere -

obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanță.

Ulterior, prin ordonanța din 22 octombrie 2012, emisă de procurorul-adjunct

al Procuraturii raionului Șoldănești, el a fost pus sub învinuire în cadrul dosarului

penal nr. 2012470174, pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2)

lit. a) Cod penal.

Totodată, prin ordonanța emisă de procurorul-adjunct al Procuraturii raionului

Șoldănești, la 22 octombrie 2012, s-a dispus aducerea forțată a lui Vasile Colesnic,

în pofida cererilor acestuia prin care informa că avocatul contractat Corneliu

Ciobanu era plecat în afara Republicii Moldova.

La 25 decembrie 2012, reclamantul a fost audiat în calitate de învinuit în

dosarul penal nr. 2012470174, fiindu-i aplicată măsura procesuală de constrângere

- obligarea de a se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanță.

La fel, a menționat că în cadrul urmăririi penale în dosarul penal nr.

2012470174, organul de urmărire penală a ridicat de la instituțiile medicale

informația care conține categoria specială de date cu caracter personal, privind

aflarea reclamantului la evidența medicilor narcolog și psihiatru, inclusiv a solicitat

caracteristica acestuia de la Primăria or. Șoldănești.

Suplimentar, organul de urmărire penală a solicitat la 22 august 2012 de la

Biroul de probațiune Șoldănești, evaluarea psiho-socială a personalității

reclamantului.

În acest scop, atât Vasile Colesnic, cât și soția sa, Raisa Colesnic și mai mulți

vecini, au fost supuși interviurilor de către consilierul de probațiune, suferind

disconfort social și stres.

A indicat că, plângerea sa împotriva ordonanței de pornire a urmăririi penale

în dosarul penal nr. 2012470174, a fost respinsă pe motive formale, invocându-se

caracterul neîntemeiat, prin ordonanța procurorului raionului Șoldănești din 04

septembrie 2012.

După luarea cunoștinței de materialele dosarului nr. 2012470174, la 25

decembrie 2012, el și-a exprimat dezacordul cu urmărirea sa penală în temeiul

faptului că a contestat ordonanța de pornire a urmăririi penale și că ordonanța din

02 noiembrie 2021 de clasare a cauzei penale nr. 2008470155, pe care se baza

învinuirea, fusese anulată de Procuratura Generală.

Reclamantul a mai menționat că la 15 februarie 2013, cauza penală nr.

2012470174, de învinuire a sa, în comiterea infracțiunii prevăzute de art. 311 alin.

(2) lit. a) Cod penal, a fost expediată cu rechizitoriu pentru examinare în

Judecătoria Șoldănești.

2

Astfel, prin sentința emisă de Judecătoria Șoldănești, la 20 iunie 2013 s-a

dispus recunoașterea acestuia ca fiind vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute

de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal, cu stabilirea unei pedepse sub formă de 3 ani

închisoare, cu suspendarea condiționată a executării pedepsei pe un termen de 1 an.

Totodată, instanța de judecată a dispus ca măsura preventivă obligațiunea de

nepărăsire a localității să fie în vigoare până la momentul intrării sentinței în

vigoare, astfel, la aceiași dată, el a fost obligat să semneze obligațiunea de

nepărăsire a localității.

Prin decizia din 04 septembrie 2013 a Curții de Apel Bălți, apelul lui Vasile

Colesnic a fost admis, fiind dispus casarea sentinței din 20 iunie 2013 a

Judecătoriei Șoldănești, cu remiterea cauzei la rejudecare în instanța de fond.

Ulterior, prin sentința emisă la 10 septembrie 2014 de Judecătoria Șoldănești,

s-a dispus liberarea de răspundere penală a lui Vasile Colesnic, în legătură cu

expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală, cu încetarea

procesului penal.

Totodată, prin decizia din 08 aprilie 2015 a Curții de Apel Bălți, apelul lui

Vasile Colesnic a fost admis, fiind dispus casarea sentinței din 10 septembrie 2014

a Judecătoriei Șoldănești, cu remiterea cauzei la rejudecare într-o altă instanță de

fond, egală în grad.

Ulterior, prin sentința din 07 martie 2017 a Judecătoriei Florești s-a dispus

recunoașterea lui Vasile Colesnic vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 311 alin. (1) Cod penal cu liberarea acestuia de răspundere penală în legătură

cu expirarea termenului prescripției de tragere la răspundere penală, cu încetarea

procesului penal.

În consecință, prin decizia din 17 ianuarie 2017 a Curții de Apel Bălți apelul

lui Vasile Colesnic a fost admis, fiind dispusă casarea sentinței din 07 martie 2017

a Judecătoriei Florești, cu achitarea lui Vasile Colesnic, din motivul lipsei faptului

infracțiunii.

Totodată, prin decizia din 22 mai 2018 a Curții Supreme de Justiție s-a dispus

admiterea recursurilor părții acuzării, cu casarea deciziei din 17 ianuarie2017 a

Curții de Apel Bălți și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de apel.

Ulterior, prin decizia din 20 martie 2019 a Curții de Apel Bălți apelul lui

Vasile Colesnic a fost respins, cu menținerea sentinței din 07 martie 2017 a

Judecătoriei Florești.

Prin decizia din 21 ianuarie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a dispus

admiterea recursului lui Vasile Colesnic, cu casarea totală a deciziei din 20 martie

2020 a Curții de Apel Bălți și dispunerea rejudecării cauzei în aceiași instanță de

apel.

Prin decizia din 17 iulie 2020 a Curții de Apel Bălți apelul lui Vasile Colesnic

a fost admis, fiind dispus casarea sentinței din 07 martie 2017 a Judecătoriei

Florești, cu achitarea lui Vasile Colesnic din motivul lipsei faptului infracțiunii.

Prin decizia din 27 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție s-a respins ca

inadmisibil recursul părții vătămate Vadim Sandic, împotriva deciziei din 17 iulie

2020 a Curții de Apel Bălți, ca vădit neîntemeiat.

Reclamantul a menționat că în perioada care a succedat momentul pornirii în

privința sa a urmăririi penale la 18 iunie 2012 și până la momentul emiterii deciziei

din 27 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție, el era obligat de a se prezenta

la citații și de a participa la diverse acțiuni procesuale, suportând importante

cheltuieli materiale.

3

A considerat că aceste împrejurări denotă clar că în rezultatul intentării

urmăririi penale, tragerii ilicite la răspundere penale și condamnării ilicite pentru

comiterea pretinsei fapte prejudiciabile prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod

penal, pe care nu a comis-o, nemijlocit desfășurării procesului penal în faza de

urmărire penală, în instanța de fond, de apel și de recurs, prin acțiunile organului

de urmărire penală, ale procurorilor și a instanței de judecată, acestuia i-a fost

încălcat dreptul fundamental de a nu fi urmărit penal, în lipsa unei fapte

infracționale și prejudiciabile, precum și drepturile la libera circulație și la protecția

vieții private.

În consecința celor reflectate, a indicat că a suferit un prejudiciu moral și

material considerabil, determinat inclusiv de necesitatea deplasării la sediile

organului de urmărire penală din raionul Șoldănești, Procuraturii raionului

Șoldănești, Judecătoriei raionului Șoldănești, Judecătoriei raionului Florești și

Curții de Apel Bălți în procesul penal pornit în privința sa, precum și angajării

avocaților în vederea acordării asistenței juridice în legătură cu acuzațiile de

comitere a pretinsei fapte prejudiciabile penale, care prevede o pedeapsă cu

închisoarea de până la 5 ani.

A mai conchis că, astfel, pentru o perioada îndelungată, adică peste 8 ani și 4

luni, a fost persecutat penal, în timp ce evident nu exista fapta penală care i-a fost

incriminată.

Reclamantul a specificat că bucurându-se în familie și societate de reputație

impecabilă, a suferit grav în urma acțiunilor arbitrare ale organelor de urmărire

penală, ale procuraturii și ale instanțelor de judecată, care au apreciat neobiectiv

circumstanțele cauzei, cauzându-i stres legat de soarta lui incertă și perspectiva

reală de a fi pedepsit penal ilegal, precum și suferințe emoționale grave, motiv

pentru care a considerat că despăgubirea adecvată pentru suferințele morale

suferite, constituie suma de 400 000 de lei.

A subliniat că pe parcursul cercetărilor în cadrul procesului penal la etapa de

anchetă și la etapa examinării de către instanțele de judecată, acestuia i-au fost

create obstacole morale și fizice, pierdere de timp, energie, stres și suferință

psihică.

Totodată, a invocat că, în urma acțiunilor ilicite invocate, ultimul a suportat și

un prejudiciu material în sumă de 26 000 de lei, care îl constituie cheltuielile

suportate de acesta în legătură cu asistența juridică de care a beneficiat în cursul

examinării cauzei penale.

A solicitat încasarea din contul statului a prejudiciului material în mărime de

26000 de lei și a prejudiciului moral în mărime de 400 000 de lei, cauzat prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală ale procurorilor și a ale instanțelor

judecătorești, cât și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 07 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vasile Colesnic împotriva

Ministerului Justiției, intervenient accesoriu Procuratura Generală cu privire la

încasarea prejudiciului material, prejudiciului moral cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penal, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești cît și a

cheltuielilor de judecată. S-a încasat din contul bugetului de stat al Republicii

Moldova, prin intermediul Ministerului Justiției în beneficul lui Vasile Colesnic

prejudiciul material în mărime de 26 000 de lei, prejudiciul moral în mărime de

200000 de lei și cheltuieli de judecată formate din cheltuieli pentru asistența

4

juridică în mărime de 5 000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a

respins ca neîntemeiată.

Invocând netemeinicia hotărârii, la 28 iulie 2021, Ministerul Justiției a depus

apel, solicitând casarea hotărârii instanței de fond în partea admiterii parțiale și în

această parte emiterea unei noi hotărâri de respingere a acțiunii ca fiind

neîntemeiate.

Ulterior, la 06 august 2021, Procuratura Generală a depus apel, împotriva

hotărârii din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând

modificarea hotărârii instanței de fond în partea ce se referă la cuantumul

prejudiciului moral prin micșorarea acestuia de la 200 000 de lei până la o sumă ce

rezidă în criteriile de rezonabilitate.

Prin decizia din 23 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-au admis

apelurile declarate de Ministerul Justiției și de Procuratura Generală. S-a modificat

hotărârea din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea

pretenției privind încasarea din contul bugetului de stat al Republicii Moldova, prin

intermediul Ministerului Justiției, în beneficul lui Vasile Colesnic a prejudiciului

moral în mărime de 200 000 de lei, cu micșorarea sumei încasate în mărime de

200000 de lei până la suma de 100 000 de lei. În rest, hotărârea din 07 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a menținut.

Pentru a decide astfel, prin prisma art. 1, 2 alin. (1), 3 lit. a) și c), 6, 10 din

Legea privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acțiunile ilicite ale

organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor judecătorești nr.

1545-XIII din 25 februarie 1998, instanța de apel a reținut că corect a fost stabilit

că Vasile Colesnic este în drept de a pretinde repararea prejudiciului cauzat în

urma acțiunilor organelor de urmărire penală, procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, întrucât, acesta, prin act judecătoresc irevocabil a fost achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal pe motiv că

nu s-a constatat existența faptei infracțiunii.

Colegiul a apreciat drept lipsite de temei argumentele Ministerului Justiției cu

privire la faptul că nu au fost întrunite condițiile de aplicabilitate a răspunderii

statului prin prisma Legii nr. 1545, menționând că în sensul dispozițiilor enunțate

este de înțeles că pentru angajarea răspunderii statului pentru prejudiciul cauzat

prin erori judiciare și de anchetă sunt necesare condiții speciale și anume: că fapta

ilicită, în calitate de condiție generală a răspunderii delictuale, va avea

particularități în materia respectivă, prin urmare nu orice acțiune ilicită a organelor

de anchetă și judecată atrage răspunderea statului.

O altă condiție necesară pentru angajarea răspunderii statului pentru

prejudiciul cauzat prin erori judiciare este actul de reabilitare, care și atestă

admiterea erorii judiciare și prejudicierea neîntemeiată a persoanei.

La caz, Colegiul a constatat că sunt întrunite condițiile prevăzute de Legea nr.

1545, Vasile Colesnic prin act judecătoresc irevocabil fiind achitat.

Astfel, odată cu constatarea violării drepturilor lui Vasile Colesnic, prin

acțiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii și ale instanțelor

judecătorești, urmează a fi reparat și prejudiciul moral cauzat prin aceste acțiuni.

Reținând prevederile art. 1998 alin. (2), 2007 alin. (2), 2036 alin. (1), 2037

Cod civil, și înscrisurile anexate la dosar, Colegiul a apreciat ca incontestabil faptul

că lui Vasile Colesnic i-au fost cauzate suferințele psihice, prin faptul că în privința

sa a fost intentată cauza penală pe semnele infracțiunii prevăzute la art. 311 alin.

(2) Cod penal.

5

Astfel, în privința acestuia au fost efectuate acțiuni de urmărire penală, în

final fiind achitat printr-un act judecătoresc de dispoziție irevocabilă de comiterea

infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod penal, pe motiv că nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Totuși, pe o perioadă mai mare de 8 ani,

Vasile Colesnic a fost supus unor suferințe psihice, fiind pusă în pericol libertatea

sa, urmând ași demonstra nevinovăția, în privința sa fiind instituită obligarea de a

se prezenta la organul de urmărire penală sau la instanță.

Prin urmare, apreciind în ansamblu circumstanțele speței și având în vedere

principiile compensării echitabile și rezonabile a prejudiciului moral, natura

dreptului lezat, caracterul și gravitatea suferințelor suportate, statutul social al

persoanei, durata urmăririi penale și examinării cauzei, aplicarea măsurii

preventive, instanța de apel a constatat existența motivelor întemeiate de a acorda

cuantumul prejudiciului moral în mărime de 100 000 de lei care poate fi considerat

ca o compensare ce ar aduce satisfacție echitabilă lui Vasile Colesnic.

Reieșind din cele relatate, Colegiul a considerat necesar de a modifica

hotărârea din 07 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru cu micșorarea

sumei încasate în mărime de 200 000 de lei la suma de 100 000 de lei.

La 28 ianuarie 2022, prin intermediul poștei electronice, și la 02 februarie

2022, prin intermediul secției documentare procesuală a cauzelor civile, Vasile

Colesnic, reprezentat de avocatul Vasile Foltea, a declarat recurs, solicitând

casarea deciziei instanței de apel cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a indicat că instanța de apel la examinarea cauzei nu

a constatat just și a dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult nu a

examinat cauza sub toate aspectele și nu a stabilit cu certitudine raportul juridic

litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

La 02 februarie 2022, Ministerul Justiției a declarat recurs, solicitând casarea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe cu adoptarea unei noi hotărâri

de respingere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului s-a indicat că instanțele de judecată la examinarea

cauzei nu au constatat just și au dat o apreciere incorectă situației de fapt, mai mult

nu au examinat cauza sub toate aspectele și nu au stabilit cu certitudine raportul

juridic litigios, circumstanțele de fapt caracteristice raportului juridic.

Totodată, s-au invocat aceleași argumente și circumstanțe factologice care au

fost invocate pe parcursul examinării cauzei în instanțele ierarhic inferioare, cărora

le-a fost dată apreciere, redând conținutul prevederilor normelor legale, dar fără a

demonstra prin careva probe, încălcarea sau aplicarea eronată de către instanțele de

judecată a normelor legale aplicabile speței.

În contextul prevederilor art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la 23 decembrie 2021

și a expediat-o participanților la proces la 29 decembrie 2021 (f.d. 94, Vol. II),

astfel, recursurile declarate la data de 28 ianuarie 2022 și la 02 februarie 2022, sunt

în termen.

6

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Prin prisma art. 439 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la 11 februarie

2022 instanța de recurs a comunicat intimaților recursurile, informând despre

necesitatea depunerii referinței, or, până la data examinării admisibilității

recursurilor careva referințe în adresa instanței nu au parvenit.

Examinând temeiurile recursurilor declarate de Vasile Colesnic, reprezentat

de avocatul Vasile Foltea, și de Ministerul Justiției, completul Colegiului civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră

recursurile ca inadmisibile din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) Cod de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Alineatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcate

sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei

sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către

instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Conform prevederilor art. 433 lit. a) Cod de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursurile declarate de Vasile Colesnic,

reprezentat de avocatul Vasile Foltea, și de Ministerul Justiției, nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

Astfel, argumentele invocate în recursurile declarate se referă la dezacordul

recurenților cu soluția pronunțată de instanța de apel, însă nu relevă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material, respectiv nu constituie

temei de casare a deciziei contestate.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat conform secțiunii II-a are

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reiterează și faptul că procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432, alin. (2), (3) și (4) Cod de procedură civilă.

În această ordine de idei, completul Colegiului precizează că, în contextul

normelor procedurale din Secțiunea a II-a, Capitolul XXXVIII Cod de procedură

7

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) Cod de procedură civilă, instanța de recurs poate

interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se invocă

că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod flagrant

regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 Cod de procedură civilă, însă,

din recursul declarat nu rezultă argumentul privind încălcarea flagrantă a regulilor

de apreciere a probelor.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a relevat în

jurisprudența sa constantă, rezultând din prevederile art. 6 § 1 al Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, că

nu se impune motivarea în detaliu a unei decizii prin care o instanță de recurs,

întemeindu-se pe dispoziții legale specifice, respinge recursul declarat împotriva

sentinței pronunțate de o instanță inferioară, ca fiind lipsit de șanse de succes

(cauza Rebai și alții contra Franței, Comisia Europeană a Drepturilor Omului, 25

februarie 1995, nr.26561/1995).

În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

recunoaște recursurile declarate de Vasile Colesnic, reprezentat de avocatul Vasile

Foltea, și de Ministerul Justiției, ca fiind inadmisibile.

În conformitate cu art. 433 lit. a), 440 alin. (1) Cod de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibile recursurile declarate de Vasile Colesnic, reprezentat

de avocatul Vasile Foltea, și de Ministerul Justiției, împotriva deciziei din 23

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

8