2rh-22/21 — repararea prejudiciului

2rh-22/21 — repararea prejudiciului (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2rh-22/2021

prima instanță: Judecătoria Șoldănești (jud. E. Popa)

instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud. N. Chircu, R. Bordeniuc, V. Harmaniuc)

instanța de recurs: Curtea Supremă de Justiție (jud. Iu. Sîrcu, V. Macinskaia, T. Chișca-

Doneva, I. Arhiliuc, V. Clevadî)

ÎNCHEIERE

28 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând cererea de revizuire depusă de Vasile Colesnic,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic

împotriva lui Vasile Colesnic cu privire la repararea prejudiciului material și moral

și compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de

Vasile Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la repararea prejudiciului

material și moral și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție,

c o n s t a t ă:

La 18 martie 2010, prin intermediul poștei (Vol.I, f.d.8), Vadim Sandic a

depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vasile Colesnic, solicitând

încasarea sumei de 30000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, încasarea cheltuielilor

de asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

La 12 octombrie 2010, în cadrul ședinței de judecată, Vasile Colesnic a depus

cerere reconvențională împotriva lui Vadim Sandic, solicitând încasarea sumei de

8811,69 de lei cu titlu de prejudiciu material, constituit din suma de 7357,91 de lei

pentru spitalizare și medicamente și suma de 1453,78 de lei-cheltuieli de transport,

încasarea prejudiciului moral în sumă de 100000 de lei, încasarea cheltuielilor de

asistență juridică în mărime de 5000 de lei.

Prin încheierea protocolară din 12 octombrie 2010 a Judecătoriei Șoldănești a

fost primită cererea reconvențională.

Prin hotărârea din 12 aprilie 2011 a Judecătoriei Șoldănești s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic și s-a încasat de la Vasile

Colesnic în beneficiul lui Vadim Sandic suma de 12000 de lei cu titlu de prejudiciu

moral, suma de 330 de lei cu titlu de cheltuieli de drum, în total suma de 12330 de

lei; în contul statului s-a încasat taxa de stat în sumă de 369 de lei; în rest cererea a

fost respinsă; s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Vasile

Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la recuperarea prejudiciului

material și moral.

1

Prin decizia din 15 septembrie 2011 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Vasile Colesnic, reprezentat în bază de procură de Corneliu Ciobanu și

s-a casat integral hotărârea din 12 aprilie 2011 a Judecătoriei Șoldănești, cu

restituirea cauzei spre rejudecare în aceeași instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 13 noiembrie 2012 a Judecătoriei Șoldănești s-a admis

parțial cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic și s-a încasat de la

Vasile Colesnic în beneficiul lui Vadim Sandic prejudiciul moral în sumă de 4000

de lei și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, iar în total suma

de 9000 de lei; în rest pretențiile lui Vadim Sandic împotriva lui Vasile Colesnic au

fost respinse ca neîntemeiate; s-a respins ca neîntemeiată cererea reconvențională

depusă de Vasile Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la încasarea

prejudiciului material, moral și cheltuielilor de judecată; s-a încasat de la Vasile

Colesnic în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 220 de lei.

Prin decizia din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Bălți s-a admis apelul

declarat de Vasile Colesnic și s-a casat hotărârea din 13 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Șoldănești cu emiterea unei noi soluții prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic împotriva lui

Vasile Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material și moral; s-a admis

parțial cererea reconvențională depusă de Vasile Colesnic și s-a încasat de la

Vadim Sandic în beneficiul lui Vasile Colesnic suma de 8811,69 de lei cu titlu de

prejudiciu material; s-a încasat de la Vadim Sandic în beneficiul lui Vasile

Colesnic suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de 5000 de

lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 18811,69 de lei; în rest

cerințele au fost respinse.

Prin decizia din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Vadim Sandic și s-a casat decizia din 21 februarie 2013 a

Curții de Apel Bălți în partea în care s-a admis cererea reconvențională depusă de

Vasile Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral și în această parte s-a menținut hotărârea din 13 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Șoldănești; în rest decizia din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Bălți

în partea în care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vadim

Sandic împotriva lui Vasile Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material

și moral, a fost menținută.

La 19 ianuarie 2021, Vasile Colesnic a depus, în temeiul art.449 lit.e) Cod de

procedură civilă, cerere de revizuire împotriva deciziei din 02 octombrie 2013 a

Curții Supreme de Justiție, solicitând repunerea în termen a cererii de revizuire în

partea ce ține de hotărârile invocate în partea motivatoare a cererii de revizuire în

pct. 5 și 6, în calitate de temei de revizuire fiind art. 449 lit.e) Cod de procedură

civilă, admiterea cererii de revizuire, casarea deciziei din 02 octombrie 2013 a

Curții Supreme de Justiție cu menținerea deciziei din 21 februarie 2013 a Curții de

Apel Bălți în partea în care s-a admis cererea reconvențională depusă de Vasile

Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la încasarea prejudiciului material

și moral.

În susținerea cererii de revizuire s-a invocat că, pentru a ajunge la soluția

conform deciziei din 02 octombrie 2013, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție a concluzionat că instanța de apel, în

partea admiterii acțiunii reconvenționale depuse de Vasile Colesnic împotriva lui

2

Vadim Sandic privind repararea prejudiciului material și moral, a aplicat eronat

legea și a apreciat incorect probele din dosar. În special, instanța de recurs a

menționat că „admițând acțiunea reconvențională, instanța de apel și-a argumentat

soluția prin faptul că, cu toate ca urmărea penală în privința recurentului a fost

încetată, prin ordonanță cu certitudine a fost constatată aplicarea loviturilor și

cauzarea vătămărilor corporale de către acesta, ceea ce nu poate fi menținut,

deoarece argumentul dat se combate însuși prin ordonanța de încetare a urmăririi

penale din 28 ianuarie 2010 din conținutul căreia explicit rezultă că la cet. Colesnic

Vasile nu au fost depistate leziuni corporale, concluziile date fiind stabilite inclusiv

prin Rapoartelor de expertiză medico-legale efectuate în comisie din 11.02.2009 și

06.01.2010.” Totodată, instanța de recurs a invocat faptul că din materialele

dosarului rezulta că prin ordonanța din 10 mai 2012 a fost începută urmărirea

penală pe faptul prezentării cu bună-știință a concluziei false de către expert

expuse în raportul de expertiză nr.3187 din 02 decembrie 2008, care a stat la baza

plângerii lui Colesnic Vasile privind începerea urmăririi penale în privința lui

Sandic Vadim.” Suplimentar, instanța de recurs a subliniat că: „S-a constatat că la

28 august 2012, Colesnic Vasile a fost pus sub învinuire în săvârșirea infracțiunii

prevăzute de an. 311 alin. (2) lit. a) Cod Penal, adică denunțarea cu bună-știință în

scopul de a învinui pe cineva de săvârșirea unei infracțiuni, fapt, care indică atât la

netemeinicia acțiunii reconvenționale înaintate de Colesnic Vasile, cât și

ilegalitatea în această parte a hotărârii instanței de apel.”

Revizuentul a indicat că, prin decizia din 17 iulie 2020 a Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți a fost admis apelul avocatului declarat în interesele sale,

împotriva sentinței din 07 martie 2017 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, cu

casarea totala a sentinței menționate cu pronunțarea unei noi hotărâri potrivit

modului stabilit pentru prima instanță, prin care a fost achitat de comiterea

infracțiunii prevăzute de art.311 alin.(2) lit.a) Cod penal pe motiv ca nu s-a

constatat existența faptei infracțiunii. Decizia dată a fost menținută prin decizia din

27 octombrie 2020 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție, dispunându-se

asupra inadmisibilității recursului ordinar a părții vătămate Vadim Sandic

împotriva deciziei din 17 iulie 2020 a Colegiului penal al Curții dc apel Bălți ca

fiind vădit neîntemeiat. Respectiv, din data de 27 octombrie 2020, este în drept, în

interiorul termenului de 3 luni, de a invoca temeiul de revizuire prevăzut de art.449

lit.e) Cod de procedură civilă și de a cere revizuirea deciziei din 02 octombrie 2013

a Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție. Or, la baza acestei a fost pus anume faptul că: „instanța de recurs a

subliniat ca s-a constatat ca la 28 august 2012, Colesnic Vasile a fost pus sub

învinuire în săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 311 alin. (2) lit. a) Cod Penal,

adică denunțarea cu bună-știință în scopul de a învinui pe cineva de săvârșirea unei

infracțiuni, fapt, care indică atât la netemeinicia acțiunii reconvenționale înaintate

de Colesnic Vasile, cât și ilegalitatea în aceasta parte a hotărârii instanța de apel.”

Până a obține finalitate în cauza penală, existența căreia a fost invocată de

instanța de recurs în calitate de temei pentru casarea parțială a deciziei din 21

februarie 2013 a Curții de Ape Bălți, revizuentul a declarat că a administrat mai

multe hotărâri prin care s-au modificat situatia de fapt reținută ca fiind esențială

prin decizia din 02 octombrie 2013 a Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție, a cărei revizuire se cere.

3

Revizuentul a afirmat că, la 08 noiembrie 2016, procurorul în Procuratura

sectorului Centru, Viorel Postovanu a emis ordonanța privind încetarea urmăririi

penale în dosarul penal nr.2012470134. Urmărirea penală în dosarul dat a fost

pornită prin ordonanța din 10 mai 2012 pe faptul concluziei false expertului din

raportul de expertiza nr.3187 din 02 decembrie 2008, care a stat la baza plângerii

sale privind începerea urmărim penale în privința lui Vadim Sandic și anume

aceasta ordonanță a fost invocata ca probă în motivarea deciziei a cărei revizuire se

cere. Prin ordonanța din 08 noiembrie 2016, a fost dispusă încetarea urmăririi

penale din motivul lipsei elementelor infracțiunii în acțiunile expertului Aurel

Vicol și a medicului radiolog imagist Victor Guțan în procesul întocmirii raportului

de expertiză medico-legală prin care au fost constatate la el leziuni corporale medii

(fractura coastei) ca rezultat al evenimentelor din 11 octombrie 2008. Respectiv,

procurorii au exclus participația sa a altor persoane într-un proces de creare a

probelor acuzatoare. Totodată, prin Raportul de expertiză medico-legală în

comisie nr.272 din 17 octombrie 2016, în urma evenimentelor din 11 octombrie

2008, au fost constate leziuni. Acest raport de expertiză a fost dobândit în modul și

ordinea prevăzută de normele procesual penale și este deosebit de important,

deoarece reflectă absolut toate investigațiile medicale la care a fost supus în

perioada anilor 2008-2016. De asemenea, acest raport de expertiză, reprezintă o

sinteză concluziilor făcute anterior cu referire la vătămările corporale depistate la

el ca rezultat al incidentului din 11 octombrie 2008, avut cu membrii familiei

Sandic și confirmă concluziile expuse în raportul de expertiză nr.3187 din 02

decembrie 2008, care figurează în partea motivatorie a deciziei 02 octombrie 2013

a Curții Supreme de Justiție. Totodată, acest raport de expertiză face o prezentare

detaliată asupra tuturor vătămărilor suportate, menționând indubitabil că au fost

constatate vătămări corporale ușoare și medii. Suplimentar, prin Avizul de testare

Poligraf nr.34/12/1-R-2827 din 27 mai 2016, se demonstrează nu doar faptul că nu

este vinovat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.311 Cod penal, dar și ca

intimatul Vadim Sandic într-adevăr l-a maltratat împreună cu Sergiu Sandic la 11

octombrie 2008, cauzându-i vătămări corporale și intense suferințe psihice. Drept

urmare a circumstanțelor noi nominalizate, prin decizia Colegiului penal al Curții

de Apel Chișinău a fost declarată nulă ordonanța procurorului, adjunct al

procurorului raionului Șoldănești, V.Erhan, din 28 ianuarie 2010 privind clasarea

urmăririi penale în cauza penală nr.2008470155 pornită în baza plângerii sale în

baza art.152 alin.(1) Cod penal, fiind dispusă reluarea urmăririi penale. Ulterior,

prin ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din 08 septembrie 2018, s-a

dispus anularea ca fiind neîntemeiată a ordonanței de suspendare a urmăririi penale

din 28 februarie 2018 în cauza penală nr.2008470155 și retragerea acestei cauze

penale de la organul de urmărire penală al IP Șoldănești, cu transmiterea acesteia

organului de urmărire penală al IP Rezina pentru efectuarea în continuare a

urmăririi penale, care nu a adoptat încă o soluție finală, fapt care se confirmă prin

informațiile anexate la cererea de revizuire. Prin acest act procedural, Procuratura

Generala a recunoscut gravele deficiențe admise de organul de urmărire penală al

IP Șoldănești în cercetarea dosarului penal pornit în baza plângerii penale depuse

la 11 octombrie 2008, intervenind cu indicații concrete și, în special, prin

schimbarea competenței teritoriale în acest caz.

4

Cu referire la motivele care justifică repunerea în termenul de declarare a

cererii de revizuire pentru temeiul de drept prevăzut de art.449 lit.e) Cod de

procedură civilă, în partea ce ține de hotărârile invocate de revizuent: a) Ordonanța

privind încetarea urmăririi penale în dosarul penal nr. 2012470134, emisă la 08

noiembrie 2016, de procurorul în Procuratura sectorului Centru, Viorel Postovanu;

b) raportul de expertiză medico-legală în comisie nr.272 din 17 octombrie 2016; c)

avizul de testare Poligraf nr.34/12/1 -R-2827 din 27 mai 2016; d) decizia

Colegiului penal al Curții de Apel Chișinău, prin care a fost declarată nulă

ordonanța procurorului, adjunct al procurorului raionului Șoldănești, V.Erhan, din

28 ianuarie 2010 privind clasarea urmăririi penale în cauza penală nr.2008470155

pornită în baza plângerii în temeiul art.152 alin.(1) Cod penal, fiind dispusă

reluarea urmăririi penale; e) ordonanța Prim-adjunctului Procurorului General din

08 septembrie 2018, cauza penală nr.2008470155 pornită în baza plângerii în

temeiul art.152 alin. (1) Cod penal, a fost retrasă din gestiunea organului de

urmărire penală al IP Șoldănești și transmisă în gestiunea organului de urmărire

penală al IP Rezina, care nu a adoptat încă o soluție finală, fapt confirmat prin

informațiile anexate la cererea de revizuire, revizuentul a declarat că întrucât

Capitolul XXXIX al CPC nu prevede restricții și nu instituie termen de decădere,

în cazul omiterii termenului de declarare a cererii de revizuire prevăzut de art.450

Cod de procedură civilă, poate solicita repunerea în termen în conformitate cu

prevederile art. 116 Cod de procedură civilă. Deși, aceste hotărâri au devenit

definitive în perioada anilor 2016-2019, ele puteau servi în calitate de temei de

revizuire și puteau fi invocate doar împreună și în coroborare cu ultima decizie din

17 iulie 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți, prin care a fost achitat de

comiterea infracțiunii prevăzute de art.311 alin.(2) lit.a) Cod penal pe motiv că nu

s-a constatat existența faptei infracțiunii, care a fost menținută prin decizia din 27

octombrie 2020 a Colegiului penal al Curții Supreme de Justiție. Din aceste

considerente, instanța urmează să aprecieze ca pertinente și suficiente motivele

invocate pentru prelungirea acestui termen de prescripție în raport cu celelalte acte

și hotărâri menționate în pct.5 și 6 din prezenta cerere de revizuire, care au

precedat decizia din 27 octombrie 2020 a Colegiului penal al Curții Supreme de

Justiție.

Copia cererii de revizuire a fost expediată în adresa intimatului conform

scrisorii de însoțire datate cu 26 ianuarie 2021 (Vol.II, f.d.109) și a fost

recepționată la 29 ianuarie 2021, conform avizului de recepție (Vol.II, f.d.111).

La 12 februarie 2021, Vadim Sandic, reprezentat de avocatul Călin

Melinteanu, a depus referință la cererea de revizuire, prin care a solicitat

respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Verificând decizia supusă revizuirii, în raport cu criticile formulate și în

limitele temeiurilor de drept invocate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Vasile Colesnic, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 452 alin. (11) Cod de procedură civilă, dacă

examinarea cererii de revizuire este de competența Curții Supreme de Justiție sau a

instanței de apel, ședințele se desfășoară fără înștiințarea participanților la proces.

Dacă instanța care examinează cererea de revizuire consideră necesară prezența

participanților la proces, aceasta dispune înștiințarea lor.

5

Astfel, Colegiul a decis examinarea cererii de revizuire fără înștiințarea

participanților la proces, cu plasarea datei și orei ședinței pe pagina web a Curții

Supreme de Justiție, or, este inoportună invitarea participanților la proces, întrucât

argumentele expuse în cererea de revizuire au fost formulate cu suficientă precizie

pentru a permite instanței controlul actului judecătoresc contestat.

Mai mult, nici un participant nu a solicitat audierea publică a cauzei sale (a se

vedea, mutatis mutandis, cauza Auza Vilho Eskelinen și alții vs Finlanda, hotărârea

din 19 aprilie 2007, § 72 – 75, cauza Eriksson vs Suedia, hotărârea din 12 aprilie

2012, § 66, 72, cauza Pönkä vs Estonia, hotărârea din 08 noiembrie 2016, § 33 –

34).

În temeiul art. 446 alin. (1) Cod de procedură civilă pot fi supuse revizuirii

hotărârile, ordonanțele, încheierile și deciziile irevocabile ale tuturor instanțelor

judecătorești, în condițiile prezentului capitol.

În sensul art. 447 Cod de procedură civilă, sunt în drept să depună cerere de

revizuire: a) părțile și alți participanți la proces.

În virtutea art. 448 alin. (1), (2) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

împotriva unei hotărîri sau încheieri rămase irevocabilă prin neatacare se

soluționează de instanța care s-a pronunțat asupra fondului. Cererea de revizuire

împotriva unei hotărîri care, fiind supusă căilor de atac, a fost menținută,

modificată sau casată, emițându-se o nouă hotărîre, se soluționează de instanța care

a menținut, a modificat hotărîrea sau a emis o nouă hotărîre.

În speță, Colegiul precizează că, cererea de revizuire a fost depusă de Vasile

Colesnic împotriva deciziei din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție

(Vol.II, f.d.1-6).

În continuare, Colegiul notează că, revizuentul, la înaintarea cererii de

revizuire, a invocat prevederile art. 449 lit. e) Cod de procedură civilă ca temei de

revizuire, adică revizuirea se declară în cazul în care s-a anulat ori s-a modificat

hotărîrea, sentința sau decizia instanței judecătorești care au servit drept temei

pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere.

Concomitent Colegiul învederează că, de rând cu condițiile sus-menționate

referitor la persoanele care sunt în drept de a depune cerere de revizuire, actele

judecătorești supuse revizuirii, instanța competentă de a examina cererea de

revizuire, o condiție obligatorie constituie și termenele de depunere a cererii de

revizuire și calculul acestora.

În conformitate cu art. 450 Cod de procedură civilă, cererea de revizuire se

depune: d) în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de hotărârea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit drept temei

pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere – în cazul prevăzut

la art.449 lit.e).

Pornind de la temeiul de drept inserat în cererea de revizuire, art.449 lit. e)

Cod de procedură civilă, precum și de la termenul de declarare a acestei în sensul

art.450 lit. d) Cod de procedură civilă, Colegiul reține că revizuentul a omis

termenul prevăzut de legea procesuală.

Or, însăși decizia Curții Supreme de Justiție a cărei revizuire este solicitată

prin cererea înregistrată la 19 ianuarie 2021 (Vol.II, f.d.1), a fost pronunțată la 02

octombrie 2013 (Vol.I, f.d.291-297), iar art. 450 lit. d) Cod de procedură civilă

stipulează expres că cererea de revizuire se depune în termen de 3 luni din ziua în

6

care persoana interesată a luat cunoștință de hotărârea, sentința sau decizia anulată

sau modificată care a servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere – în cazul prevăzut la art.449 lit.e).

Cu referire la solicitarea revizuentului de repunere în termen, Colegiul

notează că, repunerea în termenul de declarare a revizuirii a fost pretinsă ca urmare

a pronunțării deciziei din 17 iulie 2020 a Colegiului penal al Curții de Apel Bălți

prin care Vasile Colesnic a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de art.

311 alin.(2) lit.a) Cod penal, pe motiv că nu s-a constatat existența faptei

infracțiunii, menținută prin decizia din 27 octombrie 2020 a Colegiul penal al

Curții Supreme de Justiție. Or, revizuentul a afirmat că, deși, hotărârile invocate în

cererea de revizuire au devenit definitive în perioada anilor 2016-2019, puteau

servi ca temei de revizuire doar în coroborare cu ultima decizie din 17 iulie 2020 a

Colegiului penal al Curții de Apel Bălți prin care a fost achitat, menținută prin

decizia din 27 octombrie 2020 a Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție.

Subsecvent, având în vedere că prin prisma art. art. 450 lit. d) Cod de

procedură civilă, cererea de revizuire în temeiul art.449 lit.e) Cod de procedură

civilă, se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat

cunoștință de hotărârea, sentința sau decizia anulată sau modificată care a servit

drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a căror revizuire se cere, Colegiul

menționează că, de regulă, persoana interesată ia cunoștință de aceste acte

procedurale potrivit regulilor comune în materie de comunicare a actelor de

procedură într-un proces judiciar.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) Cod de procedură civilă, persoanele care,

din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot

fi repuse în termen de către instanță.

În această ordine de idei, în situația în care revizuentul pretinde declararea

revizuirii inclusiv cu referire la decizia din 17 iulie 2020 a Colegiului penal al

Curții de Apel Bălți prin care a fost achitat de comiterea infracțiunii prevăzute de

art. 311 alin.(2) lit.a) Cod penal, menținută prin decizia din 27 octombrie 2020 a

Colegiul penal al Curții Supreme de Justiție, Colegiul consideră necesar de a-l

repune în termenul de declarare a revizuirii.

Revenind la temeiul de revizuire invocat în prezenta cerere de revizuire,

Colegiul reiterează că, revizuentul a pretins prin prisma art.449 lit.e) Cod de

procedură civilă, revizuirea deciziei din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de

Justiție.

Or, prin decizia din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție s-a admis

recursul declarat de Vadim Sandic și s-a casat decizia din 21 februarie 2013 a

Curții de Apel Bălți în partea în care s-a admis cererea reconvențională depusă de

Vasile Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la încasarea prejudiciului

material și moral și în această parte s-a menținut hotărârea din 13 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Șoldănești; în rest decizia din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Bălți

în partea în care s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Vadim

Sandic împotriva lui Vasile Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material

și moral, a fost menținută.

Aici urmează a fi remarcat că, prin hotărârea din 13 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Șoldănești a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă

de Vadim Sandic și a fost încasat de la Vasile Colesnic în beneficiul lui Vadim

7

Sandic prejudiciul moral în sumă de 4000 de lei și cheltuielile de asistență juridică

în mărime de 5000 de lei, iar în total suma de 9000 de lei; în rest pretențiile lui

Vadim Sandic împotriva lui Vasile Colesnic au fost respinse ca neîntemeiate; a fost

respinsă ca neîntemeiată cererea reconvențională depusă de Vasile Colesnic

împotriva lui Vadim Sandic cu privire la încasarea prejudiciului material, moral și

cheltuielilor de judecată; a fost încasată de la Vasile Colesnic în beneficiul statului

taxa de stat în mărime de 220 de lei (Vol.I, f.d.218-222).

Prin decizia din 21 februarie 2013 a Curții de Apel Bălți a fost admis apelul

declarat de Vasile Colesnic și a fost casată hotărârea din 13 noiembrie 2012 a

Judecătoriei Șoldănești cu emiterea unei noi soluții prin care s-a respins ca

neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic împotriva lui

Vasile Colesnic cu privire la încasarea prejudiciului material și moral; a fost

admisă parțial cererea reconvențională depusă de Vasile Colesnic și a fost încasată

de la Vadim Sandic în beneficiul lui Vasile Colesnic suma de 8811,69 de lei cu

titlu de prejudiciu material; a fost încasată de la Vadim Sandic în beneficiul lui

Vasile Colesnic suma de 5000 de lei cu titlu de cheltuieli de judecată și suma de

5000 de lei cu titlu de prejudiciu moral, iar în total suma de 18811,69 de lei; în rest

cerințele au fost respinse (Vol.I, f.d.255-258).

În virtutea art. 449 lit.e) Cod de procedură civilă, revizuirea se declară în

cazul în care s-a anulat ori s-a modificat hotărârea, sentința sau decizia instanței

judecătorești care au servit drept temei pentru emiterea hotărârii sau deciziei a

căror revizuire se cere.

Colegiul relevă că, cererea de revizuire înaintată în baza acestui temei

urmează a fi analizată în raport cu faptul dacă instanța de judecată la emiterea

hotărârii supuse revizuirii, a luat în considerare actul judecătoresc invocat în

revizuire.

Pornind de la faptul că declararea revizuirii în temeiul art. 449 lit.e) Cod de

procedură civilă rezidă din faptul existenței unui act judecătoresc anulat sau

modificat ce a stat la baza emiterii deciziei a cărei revizuire se cere, Colegiul

notează că, la caz, circumstanțele invocate în cererea de revizuire nu cad sub

incidența art. 449 lit.e) Cod de procedură civilă.

Or, instanța de recurs la emiterea deciziei din 02 octombrie 2013 nu a motivat

soluția sa prin prisma unei hotărâri judecătorești care ulterior ar fi fost anulată sau

modificată și ar justifica admiterea cererii de revizuire în sensul formulat.

Comportă relevanță, de altfel, reprezintă un aspect important, faptul că actul

de dispoziție invocat în justificarea cererii de revizuire să devină irevocabil și ca

acest act să fi stat la baza emiterii hotărârii supuse revizuirii.

Implicit, actele judecătorești care au fost anulate sau modificate trebuie să se

regăsească în motivarea deciziei judecătorești sau să fi fost luate în considerare de

instanța de judecată în temeiul art. 123 Cod de procedură civilă. În caz contrar,

temeiul dat de revizuire devine inoperabil și nu va constitui decât o ingerință

asupra securității raportului juridic.

De altfel, însuși revizuentul cu referire la ordonanțele emise în cauza penală

pornită în baza plângerii sale în temeiul art. 152 alin.(1) Cod penal, expunând în

ordine cronologică actele emise de organul de urmărire penală, a menționat că nu a

fost adoptată o soluție finală. Or, din poziția revizuentului rezultă că această cauză

se află în gestiunea organului de urmărire penală.

8

În ceea ce vizează decizia judecătorească din 17 iulie 2020 a instanței de apel

privind achitarea lui Vasile Colesnic de comiterea infracțiunii prevăzute de art. 311

alin.(2) lit.a) Cod penal, menținută prin decizia din 27 octombrie 2020 a Colegiul

penal al Curții Supreme de Justiție, Colegiul relevă că, aceasta nu poate justifica

admiterea cererii de revizuire, în situația în care niciun act de dispoziție

judecătoresc emis în privința lui Vasile Colesnic, nu a fost pus la baza deciziei

contestate cu prezenta revizuire.

În atare circumstanțe, în lipsa unui act de dispoziție judecătoresc care ulterior

ar fi fost anulat sau modificat, însă care anterior ar fi fost pus la baza deciziei din

02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, temeiul prevăzut la art. 449 lit.e)

Cod de procedură civilă, nu este incident speței.

Drept urmare, se impune respingerea cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Or, în virtutea art. 453 alin. (1) Cod de procedură civilă, după ce examinează

cererea de revizuire, instanța emite unul din următoarele acte de dispoziție: a)

încheierea de respingere a cererii de revizuire ca fiind inadmisibilă.

Adițional, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție menționează că, posibilitatea reinițierii procesului de

judecată urmează să fie examinată în lumina Preambulului Convenției, care declară

preeminența dreptului o parte a moștenirii comune a Statelor Contractante. Unul

din aspectele fundamentale ale preeminenței dreptului este principiul securității

raporturilor juridice, care cere, printre altele, ca atunci cînd instanțele judecătorești

dau o apreciere finală unei chestiuni, constatarea lor să nu mai poată fi pusă în

discuție (Brumărescu v. Romania, Roșca v. Moldova).

Securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică principiul caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești. Acest

principiu cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărîri

irevocabile și obligatorii, doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei. Revizuirea nu trebuie considerată un apel camuflat, iar

simpla existență a două opinii diferite cu privire la aceeași chestiune nu este un

temei de reexaminare. O derogare de la acest principiu este justificată doar atunci

cînd este necesară, datorită unor circumstanțe esențiale și convingătoare (Roșca v.

Moldova, citată mai sus, § 25, Popov nr. 2 vs. Moldova).

Din considerentele redate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție va respinge ca fiind inadmisibilă

cererea de revizuire depusă de Vasile Colesnic împotriva deciziei din 02 octombrie

2013 a Curții Supreme de Justiție.

În conformitate cu art. 269-270, art. 453 alin. (1) lit. a) Cod de procedură

civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se admite cererea depusă de Vasile Colesnic cu privire la repunerea în

termenul de declarare a revizuirii și se repune Vasile Colesnic în termenul de

depunere a cererii de revizuire.

Se respinge ca fiind inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Vasile

Colesnic împotriva deciziei din 02 octombrie 2013 a Curții Supreme de Justiție, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Vadim Sandic împotriva

9

lui Vasile Colesnic cu privire la repararea prejudiciului material și moral și

compensarea cheltuielilor de judecată și cererea reconvențională depusă de Vasile

Colesnic împotriva lui Vadim Sandic cu privire la repararea prejudiciului material

și moral și compensarea cheltuielilor de judecată.

Încheierea nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Ala Cobăneanu

Iurie Bejenaru

Dumitru Mardari

Galina Stratulat

10