2ra-198/22 — cu privire la constatarea rezolutiunii contractului de vanzare-cumparare cu transmiterea dreptului de a solicita daune, repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2ra-198/22 2-21000042-01-2ra-14022022 prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Dubăsari – I. Malanciuc instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Cotruță, V. Mihaila, N. Budăi ÎNCHEIERE 13 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componență: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Veaceslav Luchianciuc împotriva lui Alexei Gafeli cu privire la constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare cu transmiterea dreptului de a solicita daune, repararea prejudiciului, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de către Alexei Gafeli, s-a admis apelul declarat de către Veaceslav Luchianciuc, s-a casat în parte hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și în această parte s-a emis o nouă hotărâre, constată: La data de 31 decembrie 2020 Veaceslav Luchianciuc a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexei Gafeli, prin care a solicitat constatarea rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare cu transmiterea dreptului de a solicita daune și repararea prejudiciului moral.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că la data de 03 ianuarie 2017, între Veaceslav Luchianciuc și Alexei Gafeli a fost încheiat contractul de vânzare- cumpărare a automobilului de model Skoda Roomster, anul producerii 2008 înmatriculat în Republica Moldova. În aceeași zi automobilul a fost înmatriculat cu drept de proprietate a pârâtului, fapt confirmat prin adeverința nr. 1873 din 19 august 2019. Reclamantul a menționat că automobilul în cauză a fost procurat de la Diana Bahău, fiind înmatriculat în Republica Moldova și verificat de organele abilitate. Astfel, prin informația eliberată de Direcția înregistrare a transportului și calificare a conducătorilor auto se confirmă permisiunea înmatriculării automobilului și faptul că a fost verificat prin baze de date disponibile și nu se află în căutare.

1 A indicat că în anul 2014 automobilul a fost ridicat de autoritățile României pentru bănuială de complicitate la furtul automobilului, dar cauza a fost clasată și automobilul restituit reclamantului. Despre aceste circumstanțe a fost informat Alexei Gafeli la încheierea contractului de vânzare - cumpărare. La 22 iunie 2018 automobilul din nou a fost ridicat de către autoritățile române, ca automobil aflat în căutare. Alexei Gafeli, urmare a deposedării sale de automobil, a formulat o acțiune în instanța de judecată, prin care a solicitat de la Veaceslav Luchianciuc restituirea prețului achitat pentru automobil. Acțiunea a fost admisă integral de instanțele de judecată. Reclamantul consideră că a avut loc rezoluțiunea contractului și, fiindcă expres în hotărârile judecătorești nu a fost indicat acest fapt, solicită constatarea faptului rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare a automobilului.

În perioada 30 ianuarie 2017 – 29 iunie 2018 Alexei Gafeli a folosit automobilul în cauză, fără a avea careva pretenții față de reclamant. Respectiv, chiar dacă automobilul va fi restituit reclamantului de autoritatea română, valoarea lui deja a scăzut semnificativ. Totodată, menționează că Alexei Gafeli a utilizat automobilul pe parcursul unui an 5 luni 25 zile sau 541 zile, fără să fie achitată vreo plată pentru folosință, a încasat suma de 5050 euro ca prejudiciu, dar și la moment are dreptul de a solicita restituirea automobilului de la autoritatea română sau prejudiciul cauzat de la persoana vinovată. Pe de altă parte, reclamantul la moment, fără a purta o vină, urmează să achite pârâtului suma de 5050 euro și nu are dreptul de a solicita daune de la persoana vinovată.

Este o situație inechitabilă și care urmează a fi reparată. Reclamantul a menționat că Alexei Gafeli a beneficiat de dreptul de folosință asupra automobilului în cauză pe parcursul a 541 de zile, fără ca în final să achite costul folosinței. Analizând informația referitor la serviciul de închiriere a automobilelor, costul pentru perioada mai mare de 30 de zile constituie de la 10 euro per zi. Astfel, suma minimală pentru chiria auto pe parcursul a 541 zile constituie 5410 euro - suma care urmează a fi achitată de pârât în beneficiul reclamantului. Reclamantul Veaceslav Luchianciuc a solicitat constatarea faptului rezoluțiunii contractului de vânzare - cumpărare nr. 0148479 din 03 ianuarie 2017, cu transmiterea dreptului de a solicita daune în cadrul procesului penal lui Veaceslav Luchianciuc, încasarea prejudiciului cauzat în suma de 5410 euro, încasarea cheltuielilor de judecată suportate.

Prin hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Veaceslav Luchianciuc. S-a constatat faptul rezoluțiunii contractului de vânzare-cumpărare nr. 0148479 din 03 ianuarie 2017, încheiat între Veaceslav Luchianciuc și Alexei Gafeli. S-a încasat din contul lui Alexei Gafeli în beneficiul lui Veaceslav Luchianciuc suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat. În rest, acțiunea lui Veaceslav Luchianciuc s-a respins ca neîntemeiată. S-a încasat din contul lui Veaceslav Luchianciuc în beneficiul lui Alexei Gafeli suma de 2000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică. (f.d. 94, 105- 120) 2 Pe data de 17 mai 2021 avocatul Mariana Barașianț, în interesele lui Veaceslav Luchianciuc, a formulat o cerere de apel împotriva hotărârii din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari.

(f.d. 99, 151-153, 163-164) Pe data de 18 mai 2021 avocatul Iurie Alexa, în interesele lui Alexei Gafeli, a formulat o cerere de apel împotriva hotărârii din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari. (f.d. 102, 132-133) În atare circumstanțe, completul consideră că, la demararea căii de atac în ordine de apel, Veaceslav Luchianciuc și Alexei Gafeli au respectat modul și termenul de atac prevăzut la art. 362 din Codul de procedură civilă. Prin decizia din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de avocatul Iurie Alexa, în interesele lui Alexei Gafeli. S-a admis apelul declarat de avocatul Mariana Barașianț, în interesele lui Veaceslav Luchianciuc.

S-a casat hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari în partea încasării din contul lui Veaceslav Luchianciuc în beneficiul lui Alexei Gafeli a cheltuielilor pentru asistența juridică în mărime de 2000 lei și în această parte s-a adoptat o nouă hotărâre, prin care: S-a încasat din contul lui Alexei Gafeli în beneficiul lui Veaceslav Luchianciuc suma de 2500 lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. În rest, hotărârea din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari s-a menținut. (f.d.

173, 174-190) Instanța de apel a conchis că Alexei Gafeli a formulat o declarație de rezoluțiune în temeiul art. 737 alin. (1) din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019) prin depunerea cererii de chemare în judecată la data de 02 ianuarie 2019 și în consecință, prin hotărârile instanțelor de judecată, care au dispus încasarea în favoarea sa a sumei de 5050 de euro, a obținut această rezoluțiune, or după cum a stabilit instanța de fond, concluziile căreia fiind reținute și de instanța de apel, nu a fost prezentată nici o probă care să arate că, până la depunerea cererii din 02 ianuarie 2019, Alexei Gafeli a întreprins diferite acțiuni cu caracter juridic, prin care să încerce să demonstreze că este un proprietar legal al automobilului de model Skoda Roomster cu n/î CRO 984 și ca efect să reobțină posesia lui, din contra, el a ales calea solicitării reparării pretinsului prejudiciu cauzat de la Veaceslav Luchianciuc, fără a încerca preliminar să reobțină posesia asupra automobilului de la organele de drept române.

Instanțele inferioare au învederat că Alexei Gafeli, înaintând la 02 ianuarie 2019 acțiune față de Veaceslav Luchianciuc, nu a solicitat echivalentul eventualelor pierderi financiare pe care le-ar fi suportat ca efect al ridicării și lipsirii temporare de posibilitatea de a se folosi de automobilul de model Skoda Roomster cu n/î CRO 984, dar a solicitat echivalentul bănesc al întregului automobil, de parcă l-ar fi pierdut irevocabil, deși la acel moment nu exista nici o decizie finală, producătoare de efecte ale autorităților române, prin care să se statueze că el nu mai poate pretinde înapoi mijlocul de transport.

Cu privire la cerința lui Veacesalv Luchianciuc privind transmiterea dreptului de a solicita daune în cadrul procesului penal instanțele au învederat că este neîntemeiată pretenția formulată, or, Veaceslav Luchianciuc n-a probat în ședința de judecată că ar exista un astfel de drept, real sau de creanță, în patrimoniul său, precum și faptul că anume Alexei Gafeli este acea persoană care i-ar încalcă acest 3 drept. Totodată, potrivit raportului cu propunerea de clasare din 01 august 2020 al SPF Ostrov, județul Constanța, s-a propus clasarea cauzei având ca obiect infracțiunea de ,,abuz de încredere” și restituirea autoturismului marca Skoda Roomster, seria de șasiu TMBND65J085043802, proprietarului de drept Companiei Albaneze ,,Europcaf SH.P.K.”, prin proprietarul vehiculului Osojo Teodor.

Instanța de apel a susținut concluzia instanței de fond că nu s-a probat existența unui drept concret, real sau de creanță al lui Veaceslav Luchianciuc de a solicita daune în cadrul procesului penal, precum și faptul că anume Alexei Gafeli este acea persoană care îi încalcă acest drept, fapt ce a condiționat respingerea cerinței privind transmiterea dreptului de a solicita daune în cadrul procesului penal lui Veaceslav Luchianciuc. Cu referire la pretenția lui Veaceslav Luchianiuc privind plata prejudiciului în sumă de 5410 euro, instanța de apel a subliniat că Veaceslav Luchianciuc și-a întemeiat pretenția pe instituția răspunderii civile prevăzute de art. 925 și art. 926 din Codul civil, care la caz nu este aplicabilă, or, Alexei Gafeli nu a comis nici un comportament ilicit care să dea naștere unei obligații de reparare a prejudiciului cauzat.

Succesiv, instanțele inferioare au considerat că suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli pentru plata taxei de stat corect s-a dispus spre încasare pentru pretenția admisă privind rezoluțiunea contractului de vânzare-cumpărare. Totodată, instanța de apel a reținut că deoarece acțiunea depusă de Veaceslav Luchianciuc a fost admisă parțial, urmează ca Alexei Gafeli să compenseze lui Veaceslav Luchianciuc cheltuielile de asistență juridică echitabile în raport cu pretențiile admise și cu volumul de lucru efectiv executat de avocatul Mariana Barașianț.

La 31 ianuarie 2022, Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, a declarat recurs împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea parțială a hotărârii din 05 mai 2021 a Judecătoriei Criuleni, sediul Dubăsari și deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău în partea pretențiilor admise de către Veaceslav Luchianciuc privind constatarea faptului rezoluțiunii contractului, precum și în partea repartizării cheltuielilor de judecată, cu emiterea unei noi decizii de respingere a pretențiilor formulate de către Veaceslav Luchianciuc, încasarea de la Veaceslav Luchianciuc în beneficiul lui Alexei Gafeli a cheltuielilor pentru achitarea taxei de stat și pentru acordarea asistenței juridice.

(f.d. 204-209) În motivarea recursului a invocat că instanțele ierarhic inferioare incorect au apreciat circumstanțele cauzei și ca urmare greșit au aplicat și interpretat normele de drept material și procedural, au aplicat prevederile legale irelevante speței soluționate, fără a determina clar și just momentul producerii efectelor normelor legale aplicate. Recurentul consideră că din actul judecătoresc nu rezultă motivul cert al rezoluțiunii actului juridic în litigiu, din care moment s-a produs rezoluțiunea, care este efectul rezoluțiunii. Instanțele ierarhic inferioare greșit au constatat că prin depunerea anterior de către Alexei Gafeli a acțiunii cu privire la repararea prejudiciului de către Veaceslav Luchianciuc a avut loc rezoluțiunea contractului, ori nici o rezoluțiune a contractului din 03 ianuarie 2017 nu a avut loc și respectiv nu poate fi constatată de instanță.

În ambele cazuri instanța de judecată a menționat că suma este încasată 4 cu titlu de prejudiciu în temeiul art. 767 din Codul civil (în redacția până la 01 martie 2019), care nu se referă la procedura rezoluțiunii actului juridic, dar la procedura reparării prejudiciului. Din acest motiv, este neîntemeiată constatarea instanței de apel precum că acțiunea depusă de către Alexei Gafeli nu a fost îndreptată spre încasarea prejudiciului, dar spre rezoluțiunea contractului. Cu referire la pretenția de reparare a cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice, recurentul a menționat că Veaceslav Luchianciuc prin probele prezentate în susținerea pretenției sale nu a demonstrat că cheltuielile suportate au fost anume pentru litigiul în cauză.

Cât privește compensarea cheltuielilor pentru acordarea asistenței juridice suportate de către Alexei Gafeli, acestea au fost încasate disproporțional și insuficient, necătând la faptul că au fost probate și justificate. În conformitate cu articolul 433 lit. a1), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, aceasta este depusa de către Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, care are calitatea procesuală de reclamant și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 04 noiembrie 2021. Conform scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 18045 din 06 decembrie 2021 decizia motivată din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost comunicată lui Alexei Gafeli și avocatului Iurie Alexa, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este.

(f.d. 191) Astfel, completul de admisibilitate consideră în termen recursul declarat de Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, la 31 ianuarie 2022 împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. La 14 februarie 2022 și la 09 martie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat intimatului copia recursului declarat de Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, explicându-i dreptul de a depune referință asupra acestuia. La data de 27 martie 2020 Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de avocatul Mariana Barașianț a depus referință, în care a indicat că cererea de recurs urmează a fi declarată inadmisibilă, deoarece soluțiile instanțelor inferioare sunt legale, întemeiate, care urmează a fi menținute fără modificări.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. 5 Motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432. alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432, alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declarare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433, lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432, alin. (2), (3) și (4). Totodată, potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa cum formal invocă Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, ca fiind inadmisibil.

6 În conformitate cu art. 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa, împotriva deciziei din 04 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 7