2r-107/21 — repararea prejudiciului

Dosarul nr. 2r-107/2021

prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: C. Vîrlan)

instanța de revizuire: Curtea de Apel Chișinău (jud: M. Anton, V. Cotorobai, A. Panov)

D E C I Z I E

21 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de avocatul

Mariana Barașianț,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Gafeli

împotriva lui Veaceslav Luchianciuc cu privire la repararea prejudiciului material,

împotriva încheierii din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 02 ianuarie 2019, Alexandru Gafeli a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Veaceslav Luchianciuc cu privire la încasarea prejudiciului material.

Prin hotărârea din 22 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea

a fost admisă parțial, fiind încasat de la Veaceslav Luchianciuc în beneficiul lui

Alexandru Gafeli prejudiciul material în sumă de 30 000 de lei și cheltuielile pentru

achitarea taxei de stat în sumă de 900 de lei.

La 13 iunie 2019, Alexandru Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa a

contestat cu apel hotărârea primei instanțe, solicitând admiterea parțială a apelului,

cu casarea hotărârii prime instanțe în partea pretențiilor respinse cu emiterea unei

noi hotărârii de admiterea acțiunii.

La 24 iulie 2019, Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de avocatul Iurie Chifiac,

a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe solicitând repunerea în termen de

declarare a apelului casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi

hotărârii prin care de respins acțiunea ca fiind neîntemeiată.

Prin încheierea din 07 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a admis

cererea apelantului Veaceslav Luchianciuc de repunere în termenul de declarare a

apelului și s-a repus în termen apelul declarat de Veaceslav Luchianciuc împotriva

hotărârii din 22 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul

declarat de Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de avocatul Iurie Chifiac. S-a admis

apelul declarat de Alexei Gafeli, reprezentat de avocatul Iurie Alexa. S-a casat

hotărârea din 22 mai 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. S-a pronunțat o

nouă hotărâre prin care s-a încasat din contul lui Veaceslav Luchianciuc în beneficiul

1

lui Alexei Gafeli suma de 5 050 de euro, echivalentul în lei moldovenești la ziua

executării hotărârii.

Prin încheierea din 03 iunie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost declarat

inadmisibil recursul declarat de Veaceslav Luchianciuc.

La 25 august 2020, Veaceslav Luchianciuc a depus cerere de revizuire

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău.

Prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău s-a respins ca

inadmisibilă cererea de revizuire depusă de Veaceslav Luchianciuc.

La 30 noiembrie 2020, Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de avocatul

Mariana Barașianț, a declarat recurs, prin care a solicitat casarea integrală a

încheierii instanței cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că instanța de apel la emiterea deciziei pe caz

nu a efectuat o examinare multilaterală a materialelor cauzei, făcând trimitere la

prevederile art. 449 lit. b) Cod de procedură civilă.

În conformitate cu art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților la 16 noiembrie 2020, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.

223).

Astfel, recursul declarat la 30 noiembrie 2020, este în termen.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la

recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului în raport cu temeiurile invocate în recurs

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins cu menținerea încheierii

contestate, din considerentele ce urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul

și să mențină încheierea.

După cum rezultă din materialele dosarului, la 25 august 2020, Veaceslav

Luchianciuc a depus cerere de revizuire împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a

Curții de Apel Chișinău, care prin încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel

Chișinău s-a respins ca inadmisibilă.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție conchide că Curtea de Apel Chișinău corect a constatat inadmisibilitatea

acesteia, or temeiurile declarării revizuirii împotriva hotărârilor judecătorești

irevocabile de către legiuitor sunt specificate exhaustiv în art. 449 Cod de procedură

civilă.

În conformitate cu art. 450 lit. b) Cod de procedură civilă, cererea de revizuire

se depune în termen de 3 luni din ziua în care persoana interesată a luat cunoștință

de circumstanțele sau faptele esențiale ale cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i

fie cunoscute anterior, dar nu mai târziu de 5 ani de la data rămânerii irevocabile a

hotărârii, încheierii sau deciziei – în cazul prevăzut la art. 449 lit. b).

La caz, este evident faptul depășirii termenului de 3 luni din ziua în care

persoana interesată a luat cunoștință de circumstanțele sau faptele esențiale ale

2

cauzei care nu i-au fost și nu puteau să-i fie cunoscute anterior, în cazul prevăzut la

art. 449 lit. b).

Acest raționament este bine statuat pe acțiunile concludente ale revizuentului,

care a declarat revizuire la data de 25 august 2020.

Conform conținutului cererii de revizuire, Luchianciuc Veaceslav a declarat că

circumstanțele care se invocă drept temei pentru revizuire au devenit cunoscute la

data de 13 ianuarie 2020 în cazul comunicatului autorităților din Romania și cel

târziu la data de 17 martie 2020 în cazul declarației de avere și interese, dată la care

a fost depusă împreună cu cerere de recurs în cadrul Curții Supreme de Justiție.

În virtutea tuturor circumstanțelor, inclusiv, perioada suspendării termenelor de

prescripție (Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 55 din 17 martie 2020),

cererea cerere de revizuire a fost depusă cu depășirea termenului legal.

Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune respectarea principiului res

judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor judecătorești, care cere ca nici o

parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei hotărâri irevocabile și obligatorii

doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă determinare a cauzei. Competența

instanțelor ierarhic superioare de revizuire trebuie exercitată pentru a corecta erorile

judiciare și omisiunile justiției, dar nu pentru a efectua o nouă examinare. Revizuirea

nu trebuie considerată un apel camuflat, iar simpla existență a două opinii diferite cu

privire la aceeași chestiune nu este un temei de reexaminare. O abatere de la acest

principiu este justificată doar atunci când este necesară, datorită unor circumstanțe

esențiale și convingătoare (Josan vs. Moldova, nr. 37431/02, §25; Brumărescu vs.

România, nr. 28342/95, §6; Ryabykh vs. Rusia, nr. 52854/99, §52).

În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) Cod de procedură civilă,

procesele civile se desfășoară pe principiul contradictorialității și egalității părților

în drepturile procedurale.

Alin.(2) indică că contradictorialitatea presupune organizarea procesului astfel

încât părțile și ceilalți participanți la proces să aibă posibilitatea de a-și formula,

argumenta și dovedi poziția în proces, de a alege modalitățile și mijloacele susținerii

ei de sine stătător și independent de instanță, de alte organe și persoane, de a-și

expune opinia asupra oricărei probleme de fapt și de drept care are legătură cu cauza

dată judecății și de a-și expune punctul de vedere asupra inițiativelor instanței.

În sensul alin.(3) instanța care judecă cauza își păstrează imparțialitatea și

obiectivitatea, creează condiții pentru exercitarea drepturilor participanților la

proces, pentru cercetarea obiectivă a circumstanțelor reale ale cauzei.

În temeiul alin. (4) egalitatea părților în drepturile procedurale este garantată

prin lege și se asigură de către instanță prin crearea posibilităților egale, suficiente și

adecvate de folosire a tuturor mijloacelor procedurale pentru susținerea poziției

asupra circumstanțelor de fapt și de drept, astfel încât nici una dintre părți să nu fie

defavorizată în raport cu cealaltă.

În conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de procedură civilă, disponibilitatea în

drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces, în primul rând a părților,

de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de interesul legitim supus

judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de a alege modalitatea și

mijloacele procedurale de apărare.

Alin. (2) stabilește că instanța nu admite dispunerea de un drept sau folosirea

modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii ori încalcă drepturile sau

interesele legitime ale persoanei.

3

Analizând argumentele și probele anexate în acest sens la cererea de revizuire,

Colegiul întemeiat a conchis că principiile procedurale civile sus enunțate, care vin

să guverneze drepturile părților în cadrul unui proces civil nu admite dispunerea de

un drept sau folosirea modalității de apărare dacă aceste acte contravin legii, or,

revizuentul nu a demonstrat în termen că litigiul pe care îl reclamă a fost unul

iluzoriu, iar participarea acestora nu a avut lor.

Or, conform dispozițiilor art. 1 alin. (3) al Constituției Republicii Moldova, în

lumina interpretărilor date în jurisprudența constată a Curții Constituționale,

(hotărârea Curții Constituționale nr. 2, publicată în Monitorul Oficial nr.12-13/8 din

19.02.1998), una din caracteristicile constituționale ale statului de drept o constituie

obligațiunea statului, autorităților publice, instituțiilor, persoanelor oficiale de a

activa în limitele atribuțiilor lor stabilite de Constituție și Legi, iar instanța de

judecată nu constituie o excepție în acest sens.

Unul dintre elementele fundamentele a preeminenței este principiul securității

raporturilor juridice, care înseamnă că o soluții definitivă al oricărui litigiu nu trebuie

rediscutată. Totodată, principiul securității raporturilor juridice presupune respectul

față de regula lucrului judecat. Astfel, securitatea raporturilor juridice presupune

respectarea principiului res judicata, adică caracterului irevocabil al hotărârilor

judecătorești, care cere ca nici o parte să nu aibă dreptul să solicite revizuirea unei

hotărâri irevocabile și obligatorii doar cu scopul de a obține o reexaminare și o nouă

determinare a cauzei.

Raportând argumentele invocate de revizuent la materialele Cauzei, normele

pertinente și jurisprudența CEDO, Colegiul corect a conchis că în speță revizuirea

este declarată peste termenul legal.

Prin urmare, raportând circumstanțele cauzei la cadru legal pertinent, Colegiul

întemeiat a concluzionat că cererea de revizuire urmează a fi respinsă ca fiind

inadmisibilă.

Reieșind din cele supra relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

și de a menține încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Veaceslav Luchianciuc, reprezentat de

avocatul Mariana Barașianț.

Se menține încheierea din 27 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Alexei Gafeli împotriva lui

Veaceslav Luchianciuc cu privire la repararea prejudiciului material.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Dumitru Mardari

Galina Stratulat

4