3ra-126/22 — anularea actului administrativ

Dosarul nr. 3ra-126/22 2-19200999-01-3ra-10022022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima) Î N C H E I E R E 06 aprilie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan examinând admisibilitatea recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian, în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, c o n s t a t ă : La data de 18 decembrie 2019 Liuba Bordeanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Liuba Bordeanu a indicat că, la data de 11 septembrie 2003 prin contractul de donație nr.5973, înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 12 septembrie 2003, a devenit proprietara casei de locuit și anexelor A1, A2, A3 și a unui beci, amplasate în mun. Chișinău, str. XXXXX, acestea fiindu-i donate de mama sa – Ecaterina Buracinscaia. Reclamanta a susținut că pe lângă bunurile imobile nominalizate, pe parcursul a aproximativ a 30 de ani, împreună cu mama sa Ecaterina Buracinscaia, au posedat în continuu și au folosit cu bună-credință lotul de teren cu o suprafață de 0,25 ha, ce a 1 fost întotdeauna îngrădit cu gard și în permanență a fost prelucrat de către părinții reclamantei, iar în prezent este prelucrat de către aceasta și membrii familiei sale.

Reclamanta a notat că, la data de 26 august 1988 terenul menționat a fost inclus în dosarul tehnic cadastral cu nr.13362, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial Chișinău, unde este prevăzut expres că lotul de teren a fost transmis în folosință mamei reclamantei Ecaterinei Buracinscaia, pe un termen nelimitat. Reclamanta a relevat că, la data de 13 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău a emisă decizia nr. 4/15 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Centru”, lotului de teren cu numărul cadastral XXXXX fiindu-i atribuit regim juridic de teren public.

Reclamanta a menționat că, la data de 28 octombrie 2019 s-a adresat către Consiliul municipal Chișinău cu o cerere, prin care a solicitat schimbarea statutului lotului de teren în statut cu destinație privată, deoarece potrivit pct. 34 din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3-23 din 02 aprilie 2013, temei pentru schimbarea regimului juridic al terenurilor proprietate municipală poate servi modificarea deciziei, prin care terenul respectiv a fost inclus în domeniul public.

La data de 20 noiembrie 2019 reclamanta Liuba Bordeanu a recepționat răspunsul Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019, prin care solicitările înaintate prin cererea din 28 octombrie 2019 au fost respinse, invocându-se că, decizia Consiliului municipal Chișinău nr.4/15 din 13 mai 2014 „Despre delimitarea terenului proprietate municipală din sectorul Centru”, prin care a fost atribuit statul public asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX, nu a fost contestată și că cererea prealabilă a fost depusă peste termenul prevăzut de lege. Reclamanta a apreciat răspunsul Consiliului municipal Chișinău ca fiind ilegal și neîntemeiat, întrucât Liuba Bordeanu nu a contestat decizia Consiliului municipal Chișinău, dar a solicitat schimbarea statului terenului cu numărul cadastral XXXXX din public, în privat.

Reclamanta a relatat că în acest mod îi este îngrădit dreptul de a primi în proprietate privată lotul de pământ aferent casei de locuit, iar prin răspunsul nr.01/1- 09-2876 din 08 noiembrie 2019 fiindu-i afectate drepturile și interesele legitime, prin care autoritatea publică a respins în tot acordarea avantajului solicitat prin cererea prealabilă, în conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ. Reclamanta a susținut că în temeiul art. 31 din Codul administrativ, actele administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate, iar potrivit art. 118 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, motivarea este operațiunea administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act administrativ individual.

În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act administrativ individual cuprinde: în cazul actelor administrative defavorabile – o descriere succintă a procedurii administrative care a stat a baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al 2 actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Reclamanta a invocat că Consiliul municipal Chișinău la emiterea răspunsului nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019, a încălcat principiul legalității prevăzut de art. 21 din Codul administrativ, deoarece la emiterea actului administrativ contestat autoritatea publică trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte normative, autoritățile publice nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege. Autoritatea publică pârâtă nu a stabilit starea de drept și de fapt, nu a indicat temeiul legal în baza căruia a respins cererea prealabilă, nu a descris succint procedura administrativă ce a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al actului.

La fel, conținutul actului administrativ contestat nu se referă la solicitările formulate în cererea prealabilă, în realitate chestiunea abordată în cererea prealabilă nefiind examinată, fiind dat un răspuns formal. Reclamanta Liuba Bordeanu a solicitat anularea răspunsului Direcției Generală, Arhitectură, Urbanism și Relații funciare a Consiliului municipal Chișinău cu nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019 și obligarea Consiliului municipal Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău să schimbe regimul juridic al terenului cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0642 ha, amplasat în mun. Chișinău, str. XXXXX, din statut public în statut privat, în calitate de lot de pământ de pe lângă casa individuală de locuit.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău (f.d. 91, 96-105). La data de 15 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Liuba Bordeanu și avocatul Ion Casian au depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 90-91). Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani a fost notificată avocatului Ion Casian, care reprezintă interesele Liubei Bordeanu la data de 11 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001041197AS, anexat la actele cauzei (f.d.

108). La data de 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice și prin intermediul oficiului poștal, Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu să fie admisă (f.d. 112-117, 118-123, 124-128, 129-133). Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul Liubei Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani. Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva 3 hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d.

172, 173-181). Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a făcut referire la art. 11 alin. (1) din Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale, potrivit căruia, proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale este imprescriptibilă. Ea nu poate fi supusă exproprierii și nu poate constitui obiectul unor garanții reale. Această proprietate poate fi dată în administrare sau închiriată în condițiile legii. În acest context, instanța de apel a notat și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și (6) din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea proprietății publice, care statuează că bunurile domeniului public fac obiectul exclusiv al proprietății publice.

Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu excepția cazurilor prevăzute de lege. Bunurile domeniului public sunt inalienabile, insesizabile și imprescriptibile. Actele juridice privind înstrăinarea sau dobândirea, în folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum și actele juridice privind darea acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sunt lovite de nulitate absolută. Făcând referire la prevederile pct. 31 lit. e) din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, instanța de apel a notat că parcurile se atribuie la categoria terenurilor din domeniul public.

Suplimentar, instanța de apel a învederat pct. 34 din Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, care prevede că schimbarea regimului juridic al terenurilor proprietate municipală din domeniul public, clasarea sau declasarea terenurilor din domeniul public poate avea loc cu respectarea procedurilor speciale stabilite de actele normative, în temeiul actelor (faptelor) ce demonstrează încetarea motivelor pentru care terenurile respective au fost incluse în domeniul public.

Drept temei pentru inițierea procedurilor poate servi: modificarea cadrului legal prin excluderea terenurilor respective din categoria terenurilor domeniului public sau prin transferarea expresă a acestora în domeniul privat; anularea sau modificarea actelor normative și a deciziilor prin care terenurile respective au fost incluse în domeniul public; încetarea de fapt a unității și interesului public al bunului respectiv.

Instanța de apel a reținut că încadrarea terenului cu numărul cadastral XXXXX, pe care sunt amplasate construcțiile ce aparțin Liubei Bordeanu în hotarele parcului public „Schinoasa” atribuie acest teren la categoria bunurilor domeniului public al unității administrației publice locale, motiv pentru care atribuirea acestei categorii, prin decizia Consiliului municipal Chișinău din 13 mai 2014 a fost realizată întemeiat, fapt ce nu este contestat de către Liuba Bordeanu, în contextul în care aceasta specifică expres că nu contestă decizia nominalizată în prezenta cauză, motiv pentru care în speță subzistă prezumția legalității acestui act administrativ, în temeiul art. 29 din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data emiterii acestei decizii).

În afară de aceasta, instanța de apel a indicat că argumentele Liubei Bordeanu referitor la faptul că atribuirea predecesorului său a terenului indicat, cu suprafața de 600 m.p., în folosință, ar exclude acest teren din aliniamentul parcului public sunt 4 nefondate, inclusiv în contextul în care la materialele cauzei lipsesc înscrisuri, ce ar dovedi excluderea acestui teren de către autoritatea publică locală din aliniamentul parcului public respectiv. În acest context, instanța de apel a relevat că atribuirea terenului cu numărul cadastral XXXXX la domeniul public, proprietate a unității administrativ-teritoriale, în calitate de componentă a parcului public „Schinoasa”, instituie interdicțiile stabilite expres de lege a dreptului de dispoziție asupra acestuia, inclusiv a dreptului de înstrăinare a terenului respectiv.

Instanța de apel a indicat că, cumulând faptul încadrării terenului vizat în hotarele parcului public „Schinoasa” și instituirea prin lege a interdicțiilor de înstrăinare a acestuia, denotă netemeinicia solicitărilor Liubei Bordeanu, în condițiile în care includerea terenului dat în hotarele parcului indicat instituie prin lege statutul lui de teren al domeniului public al unității administrativ-teritoriale, iar temeiuri pentru schimbarea acestui regim în această conjunctură lipsesc. Subsecvent, instanța de apel a constatat că pretențiile Liubei Bordeanu expuse în cererea din 28 octombrie 2019 și în cererea de chemare în judecată, sunt neîntemeiate, motiv pentru care respingerea acestora de către autoritatea publică și, respectiv, de către prima instanță este legală, fondată și justificată.

Instanța de apel apreciat ca fiind eronate argumentele Liubei Bordeanu, cu privire la faptul că terenul vizat nu constituie proprietate publică, în contextul în care pe acesta sunt amplasate construcții și acest teren a fost atribuit predecesoarei apelantei în folosință, de autoritatea publică locală prin decizia nr. 2/2 din 28 iunie 1988, deoarece acest fapt nu anulează încadrarea terenului dat în hotarele parcului public „Schinoasa” și, respectiv, caracterul public al acestui teren.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat argumentul Liubei Bordeanu privind încălcarea prin refuzul autorității pârâte de a schimba destinația terenului în domeniul privat a drepturilor acesteia, inclusiv a dreptului de proprietate prin prisma „speranței legitime”, deoarece „speranța legitimă” a Liubei Bordeanu la dobândirea în proprietate a terenului aferent construcțiilor sale nu este un drept absolut, acesta fiind limitat în cazurile expres prevăzute de lege, situație întrunită în speță, realizarea acestuia fiind determinată de anumite condiții, nerealizate în cazul dat, în contextul în care la dosar lipsesc probe ce ar dovedi excluderea terenului corespunzător din aliniamentul parcului public indicat, nerealizarea de către apelantă a procedurilor respective nedeterminând ilegalitatea refuzului intimaților.

La data de 17 decembrie 2021 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu (f.d. 186-187). Iar, la data de 09 februarie 2022 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 190-197). În susținerea recursului recurenta Liuba Bordeanu a invocat dezacordul cu decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost 5 constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că atribuirea terenului în categoria bunurilor cu statut public a defavorizat-o pe Liuba Bordeanu, ca proprietară a bunului imobil – casei de locuit și-a îngrădit obținerea dreptului de proprietate asupra terenului. Recurenta a subliniat că la caz, nu există nicio hotărâre judecătorească irevocabilă privind retragerea terenului cu suprafața de 0,0642 ha, cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, din posesia și folosința Liubei Bordeanu sau a proprietarului anterior al construcțiilor cu numerele cadastrale XXXXX și XXXXX – Ecaterinei Buracinscaia. Recurenta a indicat că, deși, terenul cu suprafața de 0,0642 ha, cu numărul cadastral XXXXX din mun.

Chișinău, str. XXXXX, a fost introdus în hotarele parcului public „Schinoasa”, acesta nu este înscris cu modul de folosință ca fond forestier, spațiu verde, etc. În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs. Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 noiembrie 2021 (f.d. 172). Dispozitivul deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificat avocatului Casian Ion, care reprezintă interesele Liubei Bordeanu, prin intermediul poștei electronice, la data de 02 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d. 183). La data de 17 decembrie 2021 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 186-187). Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată avocatului Casian Ion, care reprezintă interesele Liubei Bordeanu, prin intermediul oficiului poștal, la data de 10 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005914617AS, anexat la actele cauzei (f.d.

185). La data de 09 februarie 2022 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 190-197). Astfel, recursul depus de către Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în termen. La data de 10 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău copia recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d.

200). 6 Deși, la data de 17 februarie 2022 Consiliul municipal Chișinău și Primăria municipiului Chișinău au recepționat copia recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian (f.d. 201). Examinând admisibilitatea recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil, recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz, hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și invocare ex officio a erorilor de drept. Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus.

Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate. De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită 7 și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de contencios administrativ.

Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental. În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere [Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45].

Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian. În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e : Recursul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian se declară inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Nicolae Craiu Nina Vascan 8