3ra-126/22 — anularea actului administrativ

3ra-126/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-126/22

2-19200999-01-3ra-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: A. Paniș)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, E. Palanciuc, V. Clima)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată

de avocatul Ion Casian,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Liuba Bordeanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și

Primăriei municipiului Chișinău cu privire la anularea actului administrativ

individual defavorabil și obligarea emiterii actului administrativ individual favorabil,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost respins apelul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian

împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

c o n s t a t ă :

La data de 18 decembrie 2019 Liuba Bordeanu a depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău

cu privire la anularea actului administrativ individual defavorabil și obligarea emiterii

actului administrativ individual favorabil.

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanta Liuba Bordeanu a

indicat că, la data de 11 septembrie 2003 prin contractul de donație nr.5973,

înregistrat în Registrul bunurilor imobile la 12 septembrie 2003, a devenit proprietara

casei de locuit și anexelor A1, A2, A3 și a unui beci, amplasate în mun. Chișinău,

str. XXXXX, acestea fiindu-i donate de mama sa – Ecaterina Buracinscaia.

Reclamanta a susținut că pe lângă bunurile imobile nominalizate, pe parcursul

a aproximativ a 30 de ani, împreună cu mama sa Ecaterina Buracinscaia, au posedat

în continuu și au folosit cu bună-credință lotul de teren cu o suprafață de 0,25 ha, ce a

1

fost întotdeauna îngrădit cu gard și în permanență a fost prelucrat de către părinții

reclamantei, iar în prezent este prelucrat de către aceasta și membrii familiei sale.

Reclamanta a notat că, la data de 26 august 1988 terenul menționat a fost

inclus în dosarul tehnic cadastral cu nr.13362, eliberat de Oficiul Cadastral Teritorial

Chișinău, unde este prevăzut expres că lotul de teren a fost transmis în folosință

mamei reclamantei Ecaterinei Buracinscaia, pe un termen nelimitat.

Reclamanta a relevat că, la data de 13 mai 2015 Consiliul municipal Chișinău

a emisă decizia nr. 4/15 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din

sectorul Centru”, lotului de teren cu numărul cadastral XXXXX fiindu-i atribuit

regim juridic de teren public.

Reclamanta a menționat că, la data de 28 octombrie 2019 s-a adresat către

Consiliul municipal Chișinău cu o cerere, prin care a solicitat schimbarea statutului

lotului de teren în statut cu destinație privată, deoarece potrivit pct. 34 din

Regulamentul privind gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin

decizia Consiliului municipal Chișinău nr.3-23 din 02 aprilie 2013, temei pentru

schimbarea regimului juridic al terenurilor proprietate municipală poate servi

modificarea deciziei, prin care terenul respectiv a fost inclus în domeniul public.

La data de 20 noiembrie 2019 reclamanta Liuba Bordeanu a recepționat

răspunsul Direcției Generale, Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului

municipal Chișinău nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019, prin care solicitările

înaintate prin cererea din 28 octombrie 2019 au fost respinse, invocându-se că,

decizia Consiliului municipal Chișinău nr.4/15 din 13 mai 2014 „Despre delimitarea

terenului proprietate municipală din sectorul Centru”, prin care a fost atribuit statul

public asupra terenului cu numărul cadastral XXXXX, nu a fost contestată și că

cererea prealabilă a fost depusă peste termenul prevăzut de lege.

Reclamanta a apreciat răspunsul Consiliului municipal Chișinău ca fiind

ilegal și neîntemeiat, întrucât Liuba Bordeanu nu a contestat decizia Consiliului

municipal Chișinău, dar a solicitat schimbarea statului terenului cu numărul cadastral

XXXXX din public, în privat.

Reclamanta a relatat că în acest mod îi este îngrădit dreptul de a primi în

proprietate privată lotul de pământ aferent casei de locuit, iar prin răspunsul nr.01/1-

09-2876 din 08 noiembrie 2019 fiindu-i afectate drepturile și interesele legitime, prin

care autoritatea publică a respins în tot acordarea avantajului solicitat prin cererea

prealabilă, în conformitate cu art. 11 alin. (1) lit. a) din Codul administrativ.

Reclamanta a susținut că în temeiul art. 31 din Codul administrativ, actele

administrative individuale și operațiunile administrative scrise trebuie să fie motivate,

iar potrivit art. 118 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, motivarea este operațiunea

administrativă prin care se expun considerentele care justifică emiterea unui act

administrativ individual. În motivare se indică temeiurile esențiale de drept și de fapt

pe care le-a luat în considerare autoritatea publică pentru decizia sa. Din motivarea

deciziilor discreționare trebuie să poată fi recunoscute și punctele de vedere din care

autoritatea publică a reieșit la exercitarea dreptului discreționar. Motivarea trebuie să

se refere și la argumentele expuse în cadrul audierii. Motivarea completă a unui act

administrativ individual cuprinde: în cazul actelor administrative defavorabile – o

descriere succintă a procedurii administrative care a stat a baza emiterii actului:

investigații, probe, audieri, opinii ale participanților contrare conținutului final al

2

actului etc. Motivarea completă este obligatorie, este parte integrantă a actului

administrativ individual și condiționează legalitatea acestuia.

Reclamanta a invocat că Consiliul municipal Chișinău la emiterea răspunsului

nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019, a încălcat principiul legalității prevăzut de

art. 21 din Codul administrativ, deoarece la emiterea actului administrativ contestat

autoritatea publică trebuie să acționeze în conformitate cu legea și alte acte

normative, autoritățile publice nu pot dispune limitarea exercitării drepturilor și a

libertăților persoanelor decât în cazurile și în condițiile expres stabilite de lege.

Autoritatea publică pârâtă nu a stabilit starea de drept și de fapt, nu a indicat temeiul

legal în baza căruia a respins cererea prealabilă, nu a descris succint procedura

administrativă ce a stat la baza emiterii actului: investigații, probe, audieri, opinii ale

participanților contrare conținutului final al actului. La fel, conținutul actului

administrativ contestat nu se referă la solicitările formulate în cererea prealabilă, în

realitate chestiunea abordată în cererea prealabilă nefiind examinată, fiind dat un

răspuns formal.

Reclamanta Liuba Bordeanu a solicitat anularea răspunsului Direcției

Generală, Arhitectură, Urbanism și Relații funciare a Consiliului municipal Chișinău

cu nr.01/1-09-2876 din 08 noiembrie 2019 și obligarea Consiliului municipal

Chișinău și a Primăriei municipiului Chișinău să schimbe regimul juridic al terenului

cu numărul cadastral XXXXX cu suprafața de 0,0642 ha, amplasat în mun. Chișinău,

str. XXXXX, din statut public în statut privat, în calitate de lot de pământ de pe lângă

casa individuală de locuit.

Prin hotărârea din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă de Liuba

Bordeanu împotriva Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului

Chișinău (f.d. 91, 96-105).

La data de 15 decembrie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Liuba

Bordeanu și avocatul Ion Casian au depus apel împotriva hotărârii din 27 noiembrie

2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 90-91).

Hotărârea motivată din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată avocatului Ion Casian, care reprezintă interesele Liubei

Bordeanu la data de 11 februarie 2021, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se

confirmă prin avizul de recepție nr. DS8001041197AS, anexat la actele cauzei

(f.d. 108).

La data de 11 martie 2021, prin intermediul poștei electronice și prin

intermediul oficiului poștal, Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian a

prezentat motivarea apelului împotriva hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei

noi decizii, prin care cererea de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu să fie

admisă (f.d. 112-117, 118-123, 124-128, 129-133).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Liubei Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva hotărârii din

27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin decizia din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins

apelul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian împotriva

3

hotărârii din 27 noiembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 172,

173-181).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a făcut referire la art. 11

alin. (1) din Legea nr. 523-XIV din 16 iulie 1999 cu privire la proprietatea publică a

unităților administrativ-teritoriale, potrivit căruia, proprietatea publică a unităților

administrativ-teritoriale este imprescriptibilă. Ea nu poate fi supusă exproprierii și nu

poate constitui obiectul unor garanții reale. Această proprietate poate fi dată în

administrare sau închiriată în condițiile legii.

În acest context, instanța de apel a notat și prevederile art. 10 alin. (1), (2) și

(6) din Legea nr.121-XVI din 04 mai 2007 privind administrarea și deetatizarea

proprietății publice, care statuează că bunurile domeniului public fac obiectul

exclusiv al proprietății publice. Circuitul civil al acestor bunuri este interzis, cu

excepția cazurilor prevăzute de lege. Bunurile domeniului public sunt inalienabile,

insesizabile și imprescriptibile. Actele juridice privind înstrăinarea sau dobândirea, în

folosul persoanelor fizice sau al persoanelor juridice cu capital privat, a bunurilor

domeniului public, inclusiv prin privatizare, precum și actele juridice privind darea

acestor bunuri în comodat persoanelor indicate sunt lovite de nulitate absolută.

Făcând referire la prevederile pct. 31 lit. e) din Regulamentul privind

gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, instanța de apel a notat că parcurile se atribuie

la categoria terenurilor din domeniul public.

Suplimentar, instanța de apel a învederat pct. 34 din Regulamentul privind

gestionarea resurselor funciare municipale, aprobat prin decizia Consiliului municipal

Chișinău nr. 3/23 din 02 aprilie 2013, care prevede că schimbarea regimului juridic al

terenurilor proprietate municipală din domeniul public, clasarea sau declasarea

terenurilor din domeniul public poate avea loc cu respectarea procedurilor speciale

stabilite de actele normative, în temeiul actelor (faptelor) ce demonstrează încetarea

motivelor pentru care terenurile respective au fost incluse în domeniul public. Drept

temei pentru inițierea procedurilor poate servi: modificarea cadrului legal prin

excluderea terenurilor respective din categoria terenurilor domeniului public sau prin

transferarea expresă a acestora în domeniul privat; anularea sau modificarea actelor

normative și a deciziilor prin care terenurile respective au fost incluse în domeniul

public; încetarea de fapt a unității și interesului public al bunului respectiv.

Instanța de apel a reținut că încadrarea terenului cu numărul cadastral

XXXXX, pe care sunt amplasate construcțiile ce aparțin Liubei Bordeanu în hotarele

parcului public „Schinoasa” atribuie acest teren la categoria bunurilor domeniului

public al unității administrației publice locale, motiv pentru care atribuirea acestei

categorii, prin decizia Consiliului municipal Chișinău din 13 mai 2014 a fost realizată

întemeiat, fapt ce nu este contestat de către Liuba Bordeanu, în contextul în care

aceasta specifică expres că nu contestă decizia nominalizată în prezenta cauză, motiv

pentru care în speță subzistă prezumția legalității acestui act administrativ, în temeiul

art. 29 din Legea contenciosului administrativ (în vigoare la data emiterii acestei

decizii).

În afară de aceasta, instanța de apel a indicat că argumentele Liubei Bordeanu

referitor la faptul că atribuirea predecesorului său a terenului indicat, cu suprafața de

600 m.p., în folosință, ar exclude acest teren din aliniamentul parcului public sunt

4

nefondate, inclusiv în contextul în care la materialele cauzei lipsesc înscrisuri, ce ar

dovedi excluderea acestui teren de către autoritatea publică locală din aliniamentul

parcului public respectiv.

În acest context, instanța de apel a relevat că atribuirea terenului cu numărul

cadastral XXXXX la domeniul public, proprietate a unității administrativ-teritoriale,

în calitate de componentă a parcului public „Schinoasa”, instituie interdicțiile

stabilite expres de lege a dreptului de dispoziție asupra acestuia, inclusiv a dreptului

de înstrăinare a terenului respectiv.

Instanța de apel a indicat că, cumulând faptul încadrării terenului vizat în

hotarele parcului public „Schinoasa” și instituirea prin lege a interdicțiilor de

înstrăinare a acestuia, denotă netemeinicia solicitărilor Liubei Bordeanu, în condițiile

în care includerea terenului dat în hotarele parcului indicat instituie prin lege statutul

lui de teren al domeniului public al unității administrativ-teritoriale, iar temeiuri

pentru schimbarea acestui regim în această conjunctură lipsesc.

Subsecvent, instanța de apel a constatat că pretențiile Liubei Bordeanu expuse

în cererea din 28 octombrie 2019 și în cererea de chemare în judecată, sunt

neîntemeiate, motiv pentru care respingerea acestora de către autoritatea publică și,

respectiv, de către prima instanță este legală, fondată și justificată.

Instanța de apel apreciat ca fiind eronate argumentele Liubei Bordeanu, cu

privire la faptul că terenul vizat nu constituie proprietate publică, în contextul în care

pe acesta sunt amplasate construcții și acest teren a fost atribuit predecesoarei

apelantei în folosință, de autoritatea publică locală prin decizia nr. 2/2 din 28 iunie

1988, deoarece acest fapt nu anulează încadrarea terenului dat în hotarele parcului

public „Schinoasa” și, respectiv, caracterul public al acestui teren.

Subsecvent, instanța de apel a apreciat ca neîntemeiat argumentul Liubei

Bordeanu privind încălcarea prin refuzul autorității pârâte de a schimba destinația

terenului în domeniul privat a drepturilor acesteia, inclusiv a dreptului de proprietate

prin prisma „speranței legitime”, deoarece „speranța legitimă” a Liubei Bordeanu la

dobândirea în proprietate a terenului aferent construcțiilor sale nu este un drept

absolut, acesta fiind limitat în cazurile expres prevăzute de lege, situație întrunită în

speță, realizarea acestuia fiind determinată de anumite condiții, nerealizate în cazul

dat, în contextul în care la dosar lipsesc probe ce ar dovedi excluderea terenului

corespunzător din aliniamentul parcului public indicat, nerealizarea de către apelantă

a procedurilor respective nedeterminând ilegalitatea refuzului intimaților.

La data de 17 decembrie 2021 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion

Casian a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău, prin care a solicitat casarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi

decizii privind admiterea cererii de chemare în judecată depusă de Liuba Bordeanu

(f.d. 186-187).

Iar, la data de 09 februarie 2022 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion

Casian a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 190-197).

În susținerea recursului recurenta Liuba Bordeanu a invocat dezacordul cu

decizia instanței de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate

și aplicate eronat normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost

5

constatate și elucidate pe deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea

cauzei, probele fiind apreciate eronat.

Recurenta a menționat că atribuirea terenului în categoria bunurilor cu statut

public a defavorizat-o pe Liuba Bordeanu, ca proprietară a bunului imobil – casei de

locuit și-a îngrădit obținerea dreptului de proprietate asupra terenului.

Recurenta a subliniat că la caz, nu există nicio hotărâre judecătorească

irevocabilă privind retragerea terenului cu suprafața de 0,0642 ha, cu numărul

cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, din posesia și folosința Liubei

Bordeanu sau a proprietarului anterior al construcțiilor cu numerele cadastrale

XXXXX și XXXXX – Ecaterinei Buracinscaia.

Recurenta a indicat că, deși, terenul cu suprafața de 0,0642 ha, cu numărul

cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, a fost introdus în hotarele

parcului public „Schinoasa”, acesta nu este înscris cu modul de folosință ca fond

forestier, spațiu verde, etc.

În conformitate cu art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții

de apel ca instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu

recurs.

Conform art. 245 din Codul administrativ, recursul se depune la instanța de

apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel, dacă legea nu

stabilește un termen mai mic. Motivarea recursului se prezintă Curții Supreme de

Justiție în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel. Dacă se

depune împreună cu cererea de recurs, motivarea recursului se depune la instanța de

apel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de

24 noiembrie 2021 (f.d. 172).

Dispozitivul deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificat avocatului Casian Ion, care reprezintă interesele Liubei Bordeanu, prin

intermediul poștei electronice, la data de 02 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin

extrasul, anexat la actele cauzei (f.d. 183).

La data de 17 decembrie 2021 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion

Casian a depus recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău (f.d. 186-187).

Decizia motivată din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată avocatului Casian Ion, care reprezintă interesele Liubei Bordeanu, prin

intermediul oficiului poștal, la data de 10 ianuarie 2022, fapt ce se confirmă prin

avizul de recepție nr. DS8005914617AS, anexat la actele cauzei (f.d. 185).

La data de 09 februarie 2022 Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion

Casian a prezentat motivarea recursului împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău (f.d. 190-197).

Astfel, recursul depus de către Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion

Casian împotriva deciziei din 24 noiembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, este în

termen.

La data de 10 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului municipal Chișinău și Primăriei municipiului Chișinău copia recursului

depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian, cu înștiințarea despre

posibilitatea depunerii referinței (f.d. 200).

6

Deși, la data de 17 februarie 2022 Consiliul municipal Chișinău și Primăria

municipiului Chișinău au recepționat copia recursului depus de Liuba Bordeanu,

reprezentată de avocatul Ion Casian, intimații nu și-au valorificat dreptul procedural

respectiv și nu au depus referințe, în care să-și expună opinia referitor la cererea de

recurs depusă de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian (f.d. 201).

Examinând admisibilitatea recursului depus de Liuba Bordeanu, reprezentată

de avocatul Ion Casian în raport cu actele cauzei, completul specializat pentru

examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul urmează

a fi declarat inadmisibil, din următoarele motive.

Conform art. 246 alin. (1) din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere, iar în acord cu art. 246 alin. (2) din

Codul administrativ, recursul se declară inadmisibil în special în cazurile enumerate

la literele a)-f). Din analiza acestor prevederi, rezultă că admisibilitatea/

inadmisibilitatea recursului, în special, nu se limitează doar la temeiurile menționate

ci urmează să însușească în condițiile Codului administrativ exercitarea efectivă a

unui control de legalitate, veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține cu valoare de principiu jurisprudențial, că sintagma „în

special” denotă caracterul neexhaustiv al temeiurilor de inadmisibilitate și în același

timp oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu

prezintă o motivare suficient de serioasă și care pe cale de consecință nu pot însuși un

eventual succes rezultat din examinarea cererii în completul de 5 judecători.

În această ordine de idei, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor

în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție reține, că Codul administrativ dezvoltă nu

doar caracterul nedevolutiv al recursului dar și cerința de seriozitate a cererii din

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și

material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate sau, după caz,

hotărârile Curții de Apel ca primă instanță într-o eventuală examinare în fond și

invocare ex officio a erorilor de drept.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de

recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile

nominalizate mai sus. Acest argument rezultă și din particularitățile de formă ale

reglementării recursului în Codul administrativ și anume din sintagma „motivarea

recursului” de la art. 245 alin. (2) din Codul administrativ. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care

trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

De asemenea, Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită

7

și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă,

în special în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor de

contencios administrativ. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină

cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin

legal fundamental.

În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder vs Regatul

Unit, §38; Stanev vs Bulgaria (MC), §230]. Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

[Luordo vs Italia, §85]. Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte

decât pentru un apel [Levages Prestations Services vs Franța, §45]. Curtea a mai

reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic

superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de

ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul

instanțelor ierarhic superioare în acest sistem [Botten vs Norway, 19 februarie 1996,

Reports 1996-1, p. 141, § 39]. La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu

privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de

drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 [a se vedea

Helmers vs Suedia, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A].

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian.

În conformitate cu art. 230 și art. 246 din Codul administrativ, Completul

specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Liuba Bordeanu, reprezentată de avocatul Ion Casian se

declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

8