3ra-124/22 — anularea actului administrativ

3ra-124/22 — anularea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 3ra-124/22

2-19144633-01-3ra-10022022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Râșcani (jud: G. Cazacu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Minciuna, A. Bostan, V. Negru)

Î N C H E I E R E

06 aprilie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

examinând admisibilitatea recursului depus de Victor Cij, Valentin Botnari,

Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman,

în cauza de contencios administrativ, intentată la cererea de chemare în

judecată depusă de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov împotriva

Consiliului municipal Chișinău, terți Agenția Proprietății Publice, Liudmila

Dimitroglo, Mihail Cazarinov și Olga Soloviov cu privire la anularea parțială a

actului administrativ individual,

împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul depus de Consiliul municipal Chișinău împotriva hotărârii din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, casată integral hotărirea

primei instanțe și emisă o nouă decizie,

c o n s t a t ă :

La data de 06 septembrie 2019 Cij Victor, reprezentat de avocatul Lilia

Gherman, Valentin Botnari și Iuri Costreacov au depus cerere de chemare în

judecată împotriva Consiliului municipal Chișinău, terț Liudmila Dimitroglo

privind anularea parțială a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2 din

27 februarie 2014, privind delimitarea la pct. 1626 din decizia a imobilului cu

numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de

0,1388 ha și delimitarea la pct. 1634 din decizie, a imobilului numărul cadastral

XXXXX, cu suprafața de 0,0339 ha.

1

În motivarea cererii de chemare în judecată reclamanții au invocat că, la

data de 24 iunie 2019 au formulat о cerere către Consiliul municipal Chișinău privind

stabilirea hotarului terenului aferent imobilului din mun. Chișinău, str. XXXXX,

numărul cadastral XXXXX, cu delimitarea în natură a unui teren cu suprafața de

0,1901 ha. Iar, prin răspunsul Direcției Generale Arhitectură, Urbanism și Relații

Funciare a Consiliului municipal Chișinău nr.01/109/1866 din 27 iunie 2019 au fost

informați despre refuzul autorității publice locale de a stabili hotarul terenului aferent

imobilului din mun. Chișinău, str. XXXXX, numărul cadastral XXXXX, cu

delimitarea în natură a unui teren cu suprafața de 0,1901 ha.

Reclamanții au indicat că acest refuz a fost recepționat de către petiționari la

data de 29 iunie 2019, fapt confirmat prin copia plicului, din care se poate observa că

scrisoarea a fost expediată în adresa peționarilor la data de 28 iunie 2019.

Reclamanții au notat că în calitate de temei al refuzului Direcției Generale

Arhitectură, Urbanism și Relații Funciare a Consiliului municipal Chișinău s-a

invocat decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2 din 17 februarie 2014 cu

privire la delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Râșcani, conform

căreia, la punctul 1626 al deciziei, imobilului cu numărul cadastral XXXXX din

mun. Chișinău, str. XXXXX, i-ar fi fost atribuită suprafața de 0,1388 ha, iar terenul

adiacent, aflat în posesia petiționarilor, ar fi fost delimitat, la punctul 1634 al deciziei,

cu atribuirea numărul cadastral XXXXX și stabilirea suprafeței de 0,0339 ha, fără

indicarea unei adrese poștale.

Reclamanții au susținut că, la 29 iulie 2019, în termenul legal de formulare a

cererii prealabile, Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila

Dimitroglo au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr.

2/18-2 din 17 februarie 2014 cu privire la delimitarea terenurilor proprietate

municipală, din sectorul Râșcani, privind delimitarea, la punctul 1626 al deciziei, a

imobilului cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu

suprafața de 0,1388 ha și privind delimitarea, la punctul 1634 al deciziei, a imobilului

cu numărul cadastral XXXXX, fără indicarea unei adrese poștale, cu suprafața de

0,0339 ha.

Reclamanții au menționat că, la data de 05 august 2019, petiționarii au

recepționat refuzul Consiliului municipal Chișinău din 01 august 2019 de a anula

parțial decizia Consiliului municipal Chișinău nr.2/18-2 din 17 februarie 2014 cu

privire la delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Râșcani, privind

delimitarea, la punctul 1626 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX

din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,1388 ha și privind delimitarea, la

punctul 1634 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, fără indicarea

unei adrese poștale, cu suprafața de 0,0339 ha.

Reclamanții au relevat că, faptul recepționării la data de 05 august 2019 al

refuzului Consiliului municipal Chișinău este confirmat prin copia plicului, expediat

la data de 02 august 2019, zi de vineri, scrisoarea fiind înmânată destinatarului în

următoarea zi lucrătoare.

Reclamanții au apreciat ca fiind ilegal refuzul Consiliului municipal Chișinău

de a anula parțial decizia nr. 2/18-2 din 17 februarie 2014 cu privire la delimitarea

terenurilor proprietate municipală din sectorul Râșcani, privind delimitarea, la

2

punctul 1626 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX din mun.

Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,1388 ha și privind delimitarea, la punctul

1634 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, fără indicarea unei

adrese poștale, cu suprafața de 0,0339 ha.

Reclamanții au susținut că, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2

din 17 februarie 2014, deși a fost publicată oficial pe pagina web a Primăriei

municipiului Chișinău în luna martie 2014, la cunoștința proprietarilor casei de locuit

din mun. Chișinău, str. XXXXX, a fost adusă doar la data de 05 august 2019.

Reclamanții au relatat că, decizia Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2

din 17 februarie 2014, este un act administrativ cu caracter individual și poate fi

contestată în termen de 30 de zile din data când a fost adusă la cunoștința persoanelor

vizate în ea, deci în termen de 30 de zile din data de 29 iunie 2019.

Reclamanții au indicat că, în motivarea cererii prealabile, au informat

Consiliul municipal Chișinău că sunt coproprietarii casei de locuit, cu numărul

cadastral XXXXX, amplasată pe lotul de pământ, proprietate publică, situat în mun.

Chișinău, str. XXXXX, numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,1901 ha.

Reclamanții au afirmat că dreptul de proprietate lui Victor Cij, Valentin

Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo asupra casei de locuit cu numărul

cadastral XXXXX este confirmat prin copia Certificatului de moștenitor legal nr.

2011 din 05 aprilie 2002; copia Certificatului de moștenitor legal nr. 2012 din

05 aprilie 2002, copia Certificatului de moștenitor legal nr. 626 din 20 ianuarie 2011,

copia Certificatului dc moștenitor legal nr. 7388 din 20 noiembrie 2015 și copia

Certificatului de moștenitor legal nr. 7071 din 24 noiembrie 2015, copia extrasului

din Registrul bunurilor imobile nr. 0100/18/159094 din 29 noiembrie 2018.

Reclamanții au susținut că coproprietarii casei de locuit din

mun. Chișinău, str. XXXXX, dețin în proprietate privată о casa de locuit cu suprafața

de 34,2 m.p., amplasată pe un lot de teren, care din anul 1926 se află în posesia

familiei Tislari, bunicii și străbunicii coproprietarilor.

Referitor la suprafața terenului aferent casei de locuit din mun. Chișinău,

str. XXXXX, reclamanții au subliniat că pe parcursul mai multor decenii familia

Tislari și succesorii lor au posedat un teren de 1901 m.p., fapt confirmat prin copia

Adeverinței nr. 2291 din 15 aprilie 1952 privind bunul imobil din

mun. Chișinău, str. XXXXX, eliberat de Biroul de Inventariere Tehnică din or.

Chișinău și prin copia Certificatului nr. 1333 din 02 aprilie 1952 privind bunul imobil

din mun. Chișinău, str. XXXXX, eliberat de Consiliul Raional Stalin or. Chișinău,

copiile ambelor certificate fund anexate la prezenta cerere.

Reclamanții au indicat că, în pofida acestui fapt, OCT Chișinău la 24 mai

2002 a rectificat, absolut arbitrar, datele din Registrul bunurilor imobile, referitoare la

suprafața terenului aferent casei de locuit din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu

modificarea suprafeței de la 1901 m.p. la 1354 m.p.

Reclamanții au invocat că, la 06 martie 2003, prin decizia nr. 10/5-21,

Primăria municipiului Chișinău a atribuit în proprietate privată bunul imobil nou

format cu suprafața de 677 m.p., cu numărul cadastral XXXXX unei persoane terțe și

anume lui Cătălin Blajin, care la doar doua săptămâni de la dobândirea dreptului de

proprietate, a înstrăinat acest teren lui Valeriu Nerciu și Irina Nerciu.

3

Reclamanții au subliniat că, nefiind de acord cu acțiunile Primăriei

municipiului Chișinău, Victor Cij, Valentin Botnari și Iuri Costreacov, proprietarii

casei de locuit la acel moment, au contestat în judecată diminuarea suprafeței

terenului din mun. Chișinău, str. XXXXX.

Reclamanții au reținut că, la data de 03 ianuarie 2004, prin hotărârea din

03 ianuarie 2004 a Curții de Apel Chișinău, au fost recunoscute ca ilegale rectificările

efectuate de către OCT Chișinău la 24 martie 2002 în Adeverința de proprietate

asupra bunului imobil din mun. Chișinău, str. XXXXX, precum și a fost recunoscută

nulă decizia Primăriei municipiului Chișinău nr. 10/5-21 din 06 martie 2003, privind

atribuirea în proprietate privată a bunului imobil nou format cu suprafața de 677 m.p.,

cu numărul cadastral XXXXX, lui Cătălin Blajin.

Reclamanții au indicat că, în conformitate cu decizia din 03 ianuarie 2004 a

Curții de Apel Chișinău, OCT Chișinău a efectuat corectările de rigoare în Registrul

bunurilor imobile, la capitolul suprafața terenului bunului imobil de 0,1901 ha, cu

numărul cadastral XXXXX, fapt confirmat prin Extrasul din Registrul bunurilor

imobile din nr. 0100/18/159094 din 29 noiembrie 2018.

Reclamanții au notat că, la 25 februarie 2017 Victor Cij, unul din proprietarii

imobilului din mun. Chișinău, str. XXXXX, a solicitat efectuarea unor lucrări

cadastrale de inventariere tehnică a imobilului, cu elaborarea planului geometric al

terenului. Astfel, prin actul întocmit de inginerul cadastral s-a constatat că suprafața

terenului aferent imobilului, este de doar 0,1777 ha, cu 0,0124 ha mai puțin decât

suprafața indicată în actele deținute, în aceasta suprafață fiind inclus și terenul cu

numărul cadastral XXXXX, cu suprafața de 0,0339 ha, delimitat prin decizia

Consiliului municipal Chișinău din nr. 2/18-2 din 17 februarie 2014, punctul 1634.

Astfel, reclamanții au susținut că Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri

Costreacov și Liudmila Dimitroglo realizează efectiv un drept de posesie asupra unui

teren cu о suprafață totală doar de 0,1777 ha.

Reclamanții au solicitat anularea parțială a deciziei Consiliului municipal

Chișinău nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014, privind delimitarea, la punctul 1626 al

deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str.

Pietrăriei, nr.49, cu suprafața de 0,1388 ha și privind delimitarea, la punctul 1634 al

deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX, fără indicarea unei adrese

poștale, cu suprafața de 0,0339 ha.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

s-a admis parțial cererea de chemare în judecată, s-a anulat decizia Consiliului

municipal Chișinău nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014, privind delimitarea terenurilor

proprietate municipală din mun. Chișinău, sect. Râșcani în partea delimitării

imobilului cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu

suprafața de 0,1388 ha, numărul de ordine 1626. În rest, cererea s-a respins ca fiind

neîntemeiată (f.d. 64, 67-69).

La data de 17 decembrie 2019, prin intermediul oficiului poștal, Cij Victor,

reprezentat de avocatul Lilia Gherman, Valentin Botnari și Iuri Costreacov au depus

apel împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe cu

4

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată

depusă de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov (f.d. 72-73).

Hotărârea motivată din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată avocatului Lilia Gherman, care reprezintă interesele lui Cij

Victor la data de 04 iulie 2020, prin intermediul poștei electronice, fapt ce se

confirmă prin extrasul, anexat la actele cauzei (f.d. 86).

Hotărârea motivată din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Râșcani a fost notificată lui Valentin Botnari și Iuri Costreacov la data de 20 august

2020, prin intermediul oficiului poștal, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție

nr. DS9350384056AS și nr. DS9350384052AS, anexate la actele cauzei (f.d. 89-90).

Prin încheierea din 21 septembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

declarat inadmisibil apelul depus de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov

împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani

(f.d. 91-93).

La data de 02 ianuarie 2020 Consiliul municipal Chișinău a depus apel

împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani,

solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe cu emiterea

unei noi hotărâri de respingere a cererii de chemare în judecată depusă de Victor Cij,

Valentin Botnari, Iuri Costreacov (f.d. 75).

Informația privind notificarea de către prima instanță a hotărârii motivate din

03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani, Consiliului municipal

Chișinău, la dosar lipsește.

Iar, la data de 30 ianuarie 2020 Consiliul municipal Chișinău a prezentat

motivarea apelului împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Râșcani (f.d. 82-84).

Astfel, instanța de apel întemeiat a considerat ca fiind depus în termen apelul

Consiliului municipal Chișinău împotriva hotărârii din 03 decembrie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani.

Prin încheierea protocolară din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău au

fost atrași în calitate de terți Agenția Proprietății Publice, Mihail Cazarinov și Olga

Soloviov (f.d. 147).

Prin decizia din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost admisă

cererea de apel depusă de Consiliul municipal Chișinău. S-a casat integral hotărârea

din 03 decembrie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Râșcani și s-a emis o nouă

decizie, prin care s-a respins ca neîntemeiată cererea de chemare în judecată depusă

de Victor Cij, Valentin Botnari și Iurii Costreacov împotriva Consiliului municipal

Chișinău, terț Agenția Proprietății Publice, Liudmila Dimitroglo, Mihail Cazarinov și

Olga Soloviov cu privire la anularea parțială a actului administrativ individual (f.d.

173, 174-184).

Pentru a pronunța această decizie, instanța de apel a invocat că la data de

27 februarie 2014 de către Consiliul municipal Chișinău a fost emisă decizia nr. 2/18-

2 privind delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul Râșcani (f.d. 11-

12). Din anexa la decizia nominalizată rezultă că, lotul de teren din mun. Chișinău,

str. XXXXX, destinat caselor de locuit individuale nr. XXXXX, este cu suprafața de

5

0,1388 ha, iar terenul intravilan cu numărul cadastral XXXXX, este cu suprafața de

0,0339 ha (f.d. 13-14).

Instanța de apel a menționat că, la data de 29 iulie 2019 Victor Cij, Valentin

Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentată de Olga Răileanu au

depus cerere prealabilă în adresa Consiliului municipal Chișinău, solicitând anularea

parțială a deciziei Consiliului municipal Chișinău nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014,

privind delimitarea, la punctul 1626 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral

XXXXX din mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,1388 ha și privind

delimitarea, la punctul 1634 al deciziei, a imobilului cu numărul cadastral XXXXX,

fără indicarea unei adrese poștale, cu suprafața de 0,0339 ha (f.d. 15-19).

În acest context, instanța de apel a notat că prevederile art. 3 alin. (6) din

Legea nr. 91 din 05 iulie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor,

statuează că înregistrarea terenurilor proprietate publică a statului și a terenurilor

proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale se efectuează în conformitate

cu legislația.

Făcând referire la art. 9 alin. (5) și (7) din Legea nr. 91 din 05 iulie 2007

privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, instanța de apel a indicat că

Guvernul, autoritățile administrației publice locale vor aproba listele terenurilor din

domeniul public și ale celor din domeniul privat. Delimitarea terenurilor proprietate

publică se finalizează cu înregistrarea lor în registrul bunurilor imobile.

Instanța de apel a reținut prevederile art. 3 alin. (2) din Legea nr. 436-XVI din

28 decembrie 2006 privind administrația publică locală care prevede că, autoritățile

administrației publice locale beneficiază de autonomie decizională, organizațională,

gestionară și financiară, au dreptul la inițiativă în tot ceea ce privește administrarea

treburilor publice locale, exercitându-și, în condițiile legii, autoritatea în limitele

teritoriului administrat.

Totodată, instanța de apel a invocat art. 42 din Codul funciar, potrivit căruia

terenurile din intravilan se află în administrarea autorităților administrației publice

locale, iar din municipii - în proprietate municipală.

Făcând referire la art. 1 alin. (6) din Legea nr. 523 din 16 iulie 1999 cu privire

la proprietatea publică a unitățiilor administrativ-teritoriale, instanța de apel a susținut

că se declară proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale toate bunurile

mobile și imobile, aflate pe teritoriul lor până la intrarea în vigoare a Legii privind

organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, cu excepția bunurilor ce

se aflau în proprietatea Statului și în proprietate privată. Aceste bunuri pot fi

transmise unităților administrativ-teritoriale în proprietate publică în condițiile

prezentei legi.

Instanța de apel a invocat că potrivit art. 5 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 91 din

05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, terenurile

neprivatizate aferente obiectivelor privatizate sau private, inclusiv cele aferente

construcțiilor nefinalizate, precum și terenurile aferente obiectivelor din fondul de

imobile nelocuibile date în locațiune (arendă) dacă nu fac parte din domeniul public

sunt proprietate a unităților administrative-teritoriale.

Suplimentar, instanța de apel a învederat că art. 8 lit. b) din Legea nr. 91 din

05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, stabilește că

6

autoritățile administrației publice locale întocmesc, în modul stabilit, lista terenurilor

proprietate publică pe care le-au dobândit și o aprobă.

Instanța de apel a mai menționat și art. 3 alin. (4) din Legea nr. 91 din

05 aprilie 2007 privind terenurile proprietate publică și delimitarea lor, care prevede

că executarea lucrărilor de delimitare a terenurilor proprietate publică a statului și a

terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale, inclusiv a

terenurilor care aparțin domeniului public sau celui privat, de identificare a lor,

precum și a lucrărilor de elaborare a planului geometric, este asigurată de Agenția

Relații Funciare și Cadastru, în comun cu autoritățile administrației publice centrale

competente și autoritățile administrației publice locale, prin intermediul

întreprinderilor de stat al căror fondator este Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Făcând referire la prevederile art. 9 din Codul funciar, instanța de apel a

indicat că de competența consiliului municipal ține stabilirea suprafețelor care rămân

în proprietatea statului în limita raionului și municipiului, prin deciziile Consiliului

municipal Chișinău se delimitează separat terenurile proprietate publică a statului din

intravilanul or. Chișinău și se aprobă de Guvern.

Instanța de apel a subliniat că, în sensul art. 14 alin. (2) lit. b) și e) din Legea

nr. 436-XVI din 28 decembrie 2006 privind administrația publică locală, consiliul

local realizează competența de a administra bunurile domeniului public și ale celui

privat ale satului (comunei), orașului (municipiului); decide atribuirea și schimbarea

destinației terenurilor proprietate a satului (comunei), orașului (municipiului), după

caz, în condițiile legii.

Astfel, instanța de apel a reținut că, la emiterea deciziei nr. 2/18-2 din

27 februarie 2014 „Despre delimitarea terenurilor proprietate municipală din sectorul

Rîșcani” Consiliul municipal Chișinău a ținut cont de prevederile legale menționate

supra, prin urmare și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate cu legea.

Referitor la bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău,

str. XXXXX, instanța de apel a învederat că, potrivit extrasului din Registrul

bunurilor imobile din 29 noiembrie 2018, proprietar al bunului imobil cu numărul

cadastral XXXXX este statul Republica Moldova, iar Victor Cij este proprietar la 1/4

și 1/12 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX, Valentin Botnari

este proprietar la 1/9 și 1/18 cotă-parte din bunul imobil cu numărul cadastral

XXXXX, Ludmila Dimitroglo este proprietar la 1/9 și 1/18 cotă-parte din bunul

imobil cu numărul cadastral XXXXX, iar Iuri Costreacov este proprietar la 1/3 cotă-

parte din bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că proprietar al terenului numărul

cadastral XXXXX este statul, iar potrivit art. 500 alin. (1) din Codul civil,

proprietarul are drept de posesiune, de folosință și de dispoziție asupra bunului.

Cu referire la bunul imobil cu numărul cadastral XXXXX, instanța de apel a

invocat că Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Ludmila Dimitroglo nu au

prezentat probe care ar confirma că, Consiliul municipal Chișinău la emiterea deciziei

nr. 2/18-2 din 27 februarie 2014, nu și-a exercitat dreptul discreționar în conformitate

cu normele legale.

Instanța de apel a apreciat ca fiind neîntemeiat argumentul lui Victor Cij,

Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Ludmila Dimitroglo reținut de prima instanță,

7

precum că la caz, este aplicabilă hotărârea din 03 ianuarie 2004 a Curții de Apel

Chișinău, având în vedere că prin hotărârea nominalizată nu s-a recunoscut dreptul de

proprietate a lui Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo

asupra terenului.

În concluzie, instanța de apel a reținut că, în condițiile speței, autoritatea

publică și-a îndeplinit obligația instituită la art. 24 alin. (3) din Legea contenciosului

administrativ (în vigoare la data adoptării actului care se contestă în speță), probând

pe deplin legalitatea acțiunilor sale și a actului administrativ emis.

La data de 05 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Victor Cij,

Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul

Lilia Gherman au depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei

din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 200-207).

În susținerea recursului recurenții au invocat dezacordul cu decizia instanței

de apel, considerând-o neîntemeiată prin faptul, că au fost încălcate și aplicate eronat

normele de drept material și procedural, totodată, nu au fost constatate și elucidate pe

deplin toate circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei, probele fiind

apreciate eronat.

Recurenții au menționat că instanța de apel a neglijat faptul că, la dosar este

anexată proba absolut certă că terenul cu numărul cadastral XXXXX din

mun. Chișinău, str. XXXXX, cu suprafața de 0,1388 ha, aflat în posesia recurenților,

este înregistrat ca teren proprietate a statului și nu a autorității publice locale. Acest

fapt se confirmă prin extrasul din Registrul bunurilor imobile, anexat la actele cauzei

de către reclamanți în prima instanță.

Recurenții au subliniat că neglijarea instanței de apel este cu atât mai gravă,

având în vedere faptul că, prin încheierea protocolară a instanței de apel a fost atrasă

în proces Agenția Proprietăți Publice, în calitate de terț, iar reprezentantul Agenției

nominalizate a formulat obiecții cu privire la admiterea apelului depus de Consiliul

municipal Chișinău și a solicitat menținerea în vigoare a hotărârii primei instanțe.

Recurenții au indicat că decizia instanței de apel este neîntemeiată prin faptul

că, la fila 10 a deciziei instanței de apel, se menționează expres, că anume statul este

proprietar al terenului cu numărul cadastral XXXXX din mun. Chișinău, str.

XXXXX, cu suprafața de 0,1388 ha, însă a considerat că din aceste motive apelul

Consiliului municipal Chișinău urmează a fi admis, cu casarea hotărârii primei

instanțe.

În acest context, recurenții au apreciat ca neîntemeiată constatarea instanței de

apel că, proprietarul terenului numărul cadastral XXXXX este doar statul, iar potrivit

art. 500 alin. (1) din Codul civil, proprietarul are drept de posesiune, de folosință și

de dispoziție asupra bunului și prin urmare, Consiliul municipal Chișinău era în drept

să dispună delimitarea terenului cu numărul cadastral XXXXX, din care motive

apelul depus de Consiliul municipal Chișinău a fost considerat întemeiat.

La data de 10 februarie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

Consiliului municipal Chișinău, Agenției Proprietății Publice, lui Mihail Cazarinov și

Olgăi Soloviov copia recursului depus de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri

Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman, cu

înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței (f.d. 214).

8

Deși, la data de 17 februarie 2022 Consiliul municipal Chișinău, iar la data de

21 februarie 2022 Agenția Proprietății Publice, Mihail Cazarinov și Olga Soloviov au

recepționat copia recursului depus de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și

Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman, intimatul și terții nu și-

au valorificat dreptul procedural respectiv și nu au depus referințe, în care să-și

expună opinia referitor la cererea de recurs depusă de Victor Cij, Valentin Botnari,

Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman

(f.d. 215-218).

Prin prisma art. 191 alin. (5) din Codul administrativ, Curtea Supremă de

Justiție soluționează cererile de recurs împotriva hotărârilor, deciziilor și încheierilor

curților de apel.

Conform art. 244 alin. (1) din Codul administrativ, hotărârile curții de apel ca

instanța de fond, precum și deciziile instanței de apel pot fi contestate cu recurs.

Examinând admisibilitatea cererii de recurs depuse de Victor Cij, Valentin

Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia

Gherman în raport cu actele cauzei, Completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție constată inadmisibilitatea acesteia, din

următoarele motive.

Din actele cauzei rezultă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia

contestată la data de 26 octombrie 2021 (f.d. 173). Dispozitivul deciziei nominalizate

a fost notificat avocatului Lilia Gherman, care reprezintă interesele lui Cij Victor,

Botnari Valentin, Costreacov Iuri și Dimitrioglo Liudmila, prin intermediul poștei

electronice, la data de 28 octombrie 2021, fapt confirmat prin extrasul, anexat la

actele cauzei (f.d. 185-186).

Decizia motivată din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată Liudmilei Dimitrioglo, prin intermediul oficiului poștal, la data de

07 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de recepție nr. DS8005827963AS,

anexat la actele cauzei (f.d. 191), iar, avocatului Lilia Gherman, prin intermediul

oficiului poștal, la data de 10 decembrie 2021, fapt ce se confirmă prin avizul de

recepție nr. DS8005827962AS, anexat la actele cauzei (f.d. 193).

La data de 05 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Victor Cij,

Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul

Lilia Gherman au depus recurs împreună cu motivarea recursului împotriva deciziei

din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 200-207).

În conformitate cu art. 245 (1) din Codul administrativ, recursul se depune la

instanța de apel în termen de 30 de zile de la notificarea deciziei instanței de apel,

dacă legea nu stabilește un termen mai mic.

Raportat la cele expuse supra, este cert că legiuitorul a prevăzut depunerea

recursului separat de motivarea acestuia, respectiv, termenul de declarare și cel de

prezentare a motivării recursului curg din momente diferite dies a quo, și anume: în

temeiul art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, de la notificarea dispozitivului

deciziei instanței de apel, sub sancțiunea art. 246 alin. (2) lit. d) din Codul

administrativ – recursul se declară inadmisibil, în special, când recursul a fost depus

după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1).

9

Notificarea se dispune de instanța de judecată, prin alegerea unei modalități

stabilite de art. 96 alin. (1) și art. 97 alin. (3) din Codul administrativ, prin urmare,

termenul de depunere a recursului începe să curgă imediat din ziua următoare a

aducerii la cunoștință a dispozitivului deciziei Curții de Apel Chișinău.

Respectiv, notificarea dispozitivului deciziei instanței de apel participanților

la proces, are drept scop comunicarea adecvată, rapidă și eficientă din punctul de

vedere al costurilor textului cuprins în actul de procedură. Iar, întru confirmarea

aducerii la cunoștință a actului de procedură participanților la proces, este necesar a fi

anexată dovada recepționării acestuia la materialele cauzei.

În sensul art. 246 din Codul administrativ, Curtea Supremă de Justiție

examinează din oficiu admisibilitatea cererii de recurs. Dacă este inadmisibil,

recursul se declară ca atare printr-o încheiere. Recursul se declară inadmisibil în

special când: decizia instanței de apel nu poate fi contestată cu recurs; recursul este

depus în mod repetat; recursul este depus de o persoană neîmputernicită; recursul a

fost depus după expirarea termenului stabilit la art. 245 alin. (1); motivarea recursului

nu a fost depusă sau a fost depusă după expirarea termenului prevăzut la art. 245

alin. (2); cererea de recurs nu corespunde cerințelor stabilite la art. 244 alin. (2),

art. 233 alin. (1) și (2) și art. 234 alin. (2) și recurentul nu a înlăturat neajunsurile în

termenul stabilit de Curtea Supremă de Justiție.

Astfel, în privința modalităților de comunicare și notificare, Codul

administrativ statuează la art. 96 alin. (1), că notificările și comunicările către

participanții la procedura administrativă se realizează în orice formă de comunicare

adecvată, rapidă și eficientă din punctul de vedere al costurilor. Comunicarea prin

mijloace electronice are prioritate dacă este adecvată obiectului comunicării și

acceptată de participantul la procedură.

Din coroborarea prevederilor legale precitate cu circumstanțele faptice

constatate, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție constată că începutul curgerii termenului de depunere a

recursului de către recurenții Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și

Liudmila Dimitroglo, este ziua imediat următoare datei calendaristice notificării

dispozitivului deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, adică ziua de

29 octombrie 2021, zi de vineri, iar termenul limită fiind data de 27 noiembrie 2021,

zi de sâmbătă, însă având în vedere regula calculării termenelor de procedură stabilit

la art. 112 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ultima zi de depunere a recursului a

fost data de 29 noiembrie 2021, zi de luni.

Însă, distinct acestor circumstanțe, recurenții Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri

Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman au

prezentat doar motivarea recursului la Curtea de Apel Chișinău, la data de

05 ianuarie 2022 (f.d. 200-207).

Instanța de recurs reține că, în conținutul recursului, recurenții menționează

că, dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău nu a fost

notificat lui Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo.

Completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

10

Supreme de Justiție apreciază critic acest argument al recurenților pe motiv că, din

actele cauzei rezultă cu certitudine că la data de 28 octombrie 2021, ora 16:56, prin

intermediul poștei electronice, pe adresa electronică a avocatului Lilia Gherman –

av.liliagherman@gmail.com a fost expediată copia dispozitivului deciziei din

26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău (f.d. 185).

Ulterior, la data de 28 octombrie 2021, ora 16:58, prin intermediul poștei

electronice, avocatul Lilia Gherman a confirmat recepționarea mesajului menționat

supra, prin expedierea răspunsului „recepționat” (f.d. 186).

Adresa electronică av.liliagherman@gmail.com este indicată în cererea de

chemare în judecată, în mandatele avocatului anexate la actele cauzei, în cererea de

apel, precum și în cererea de recurs a recurenților Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri

Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman, fapt care

atestă că avocatul Lilia Gherman și-a dat consimțământul la expedierea actelor de

procedură de către instanțele de judecată, prin intermediul poștei electronice.

Sub acest aspect, instanța de recurs precizează că art. 96 alin. (1) din Codul

administrativ, reglementează o atare modalitate de comunicare a actelor judecătorești.

Pentru aplicarea acestor norme de drept procedural, este necesar ca acest mijloc să

asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui. Așadar

confirmarea expedierii și recepționării documentului către partea interesată se atestă

prin extrasul eliberat de către operatorul poștei electronice. În mod special, înscrisul

dat conține: datele de identificare a poștei electronice a expeditorului și a

destinatarului; data calendaristică, anul, ora expedierii, precum și atașamentul cu

actul judecătoresc. Cu titlu de excepție, în caz de eroare tehnică sau neexpediere a

actului pe poșta electronică, extrasul pre-citat va cuprinde informații cu privire la

aceste inexactități. Cu alte cuvinte, expeditorul va primi un mesaj separat de la „Mail

delivery system” sau extrasul dedus analizei va cuprinde mesajul de la „Mail delivery

system” conform căruia operatorul poștal va explica cauzele care au stat la baza

returnării mesajului către expeditor. De regulă, acesta este informat că transmiterea

mesajului nu a fost posibilă, deoarece adresa nu a fost găsită sau ea nu poate primi e-

mailuri.

Prin urmare, în lipsa acestor mențiuni și prin anexarea extrasului de pe

portalul poștei electronice a instanței de apel, care atestă că reprezentantului

recurenților Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo,

avocatului Lilia Gherman, i-a fost notificat dispozitivul deciziei instanței de apel, se

demonstrează incontestabil faptul că, dispozitivul deciziei din 26 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost adus la cunoștință recurenților și această modalitate de

notificare a actului judecătoresc emis, se încadrează în rigorile art. 96 alin. (1) din

Codul administrativ.

Suplimentar, instanța de recurs relevă că din actele cauzei rezultă cu

certitudine că, la data de 21 noiembrie 2018 avocatul Lilia Gherman a încheiat

contract de asistență juridică nr. 095 cu Victor Cij, fapt confirmat prin mandatele:

seria MA nr. 1288162 din 28 august 2019 (f.d. 2), seria MA nr. 1288181 din

12 decembrie 2019 (f.d. 71), seria MA nr. 1580518 din 26 octombrie 2021 (f.d. 198).

Ulterior, la data de 27 iunie 2020 avocatul Lilia Gherman a încheiat contract de

asistență juridică nr. 125 cu Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila

11

Dimitroglo, fapt confirmat respectiv, prin mandatele: seria MA nr. 1580517 din

26 octombrie 2021 (f.d. 197); seria MA nr. 1580516 din 26 octombrie 2021

(f.d. 196), seria MA nr. 1580519 din 26 octombrie 2021 (f.d. 199). Pe partea verso a

mandatelor nominalizate supra este indicat în mod expres dreptul avocatului de a

ataca hotărârea judecătorească.

Astfel, începând cu data de 28 august 2019 avocatul Lilia Gherman a dispus

de împuterniciri corespunzătoare din partea lui Victor Cij, iar din data de

26 octombrie 2021 din partea lui Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmilei

Dimitroglo, pentru a ataca actele judecătorești, în termenul stabilit de legislația în

vigoare, prevăzut la art. 245 alin. (1) din Codul administrativ, pentru a depune recurs

împotriva deciziei din 26 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în termen.

În conformitate cu art. 65 alin. (1) și (2) din Codul administrativ, dacă o

persoană, din motive independente de voința ei, nu a putut respecta un termen legal,

atunci, la cerere, ea poate fi repusă în termen. Culpa unui reprezentant legal sau

împuternicit se atribuie reprezentatului. Cererea de repunere în termen se depune în

termen de 15 zile de la înlăturarea impedimentului. La cerere se anexează probele

care confirmă faptele pe care aceasta se întemeiază și, suplimentar, se recuperează

acțiunile omise.

La aspectul dat, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție consideră că, de la momentul notificării la 28 octombrie

2021, prin intermediul poștei electronice a dispozitivului deciziei din 26 octombrie

2021 a Curții de Apel Chișinău, avocatul Lilia Gherman a dispus de timp suficient și

rezonabil pentru a face uz de drepturile procedurale și a depune recurs, în interiorul

termenului instituit la 245alin. (1) din Codul administrativ.

Prin urmare, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție menționează că după expirarea termenului prevăzut de art. 245

alin. (1) din Codul administrativ, Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov,

Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman au depus recursul doar

la data de 05 ianuarie 2022.

În atare circumstanțe, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în

contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție opinează că declararea recursului depus de Victor Cij,

Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul

Lilia Gherman ca fiind inadmisibil, este compatibilă cu respectarea prevederilor

Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților

Fundamentale, având în vedere că prelungirea nejustificată a termenului pentru

exercitarea recursului ar leza principiul securității raporturilor juridice. Or,

certitudinea legală impusă regulilor de procedură administrativă, în calitate de

condiție sine qua non a unui proces echitabil, vizează atât drepturile recurenților, cât

și ale intimaților, astfel încât instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința

legislatorului materializată în conținutul normelor din Codul administrativ în vederea

exonerării recurentului de sancțiunile procedurale, din motivul înțelegerii greșite de

către acesta a efectelor legale.

12

În circumstanțele menționate, completul specializat pentru examinarea

acțiunilor în contencios administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a declara

inadmisibil recursul depus de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și

Liudmila Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman.

În conformitate cu art. 230, art. 245 alin. (1) și art. 246 alin. (2) lit. d) din

Codul administrativ, completul specializat pentru examinarea acțiunilor în contencios

administrativ al Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Recursul depus de Victor Cij, Valentin Botnari, Iuri Costreacov și Liudmila

Dimitroglo, reprezentați de avocatul Lilia Gherman se declară inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Nicolae Craiu

Nina Vascan

13